Relaţiile publice în administraţia publică locală

- Târgu – Mureş –

Student:

Zavate Iulia, Gr.3, An 3

Ştiinţe politice
 Relaţiile publice în administraţia publică

Introducere:

Secolul XXI poate fi numit şi secolul comunicării. Nu ne putem imagina astăzi o societate
fără telefonie mobilă, fără televiziune, fără internet şi tot ce se poate numi generic de
comunicare. Comunicarea şi comunicaţia sunt elementele cheie în relaţiile publice desfăşurate in
instituţiile adminstrative la toate nivelurile. Punerea în funcţiune a unor noi tehnici de inforamare
reprezintă astăzi un punct care se cere atins în administraţia publică. Tot mai multe autorităţi
publice locale conştientizează rolul informării şi comunicării, transparenţei administrative şi
implicarea, pe această bază, a publicului in procesul decizional. Necesitatea şi dorinţa de a scoate
in public problemele locale se inscriu tot mai mult in strategia de publicitate a activităţii
organelor administraţiei publice locale.
Domeniul relaţiilor publice este foarte important la nivelul instituţiilor publice pentru că
oderă posibilitatea acestora de a comunica cu publicul. Oamenii încep să manifeste interes faţă
de problemele locale la apariţia unor situaţii de conflict ce lezează interesele lor personale. În
condiţiile actuale nici un guvern, întreprindere, companie sau organizaţie nu poate funcţiona
eficient fără cunoaşterea mediului în care activează, adică a lucrătorilor, partenerilor şi clienţilor.
Fără nişte relaţii cu publicul adecvate nu poate să funcţioneze eficient nici democraţia.
Alegătorul trebuie să ştie cum funcţionează ea, să dispună de informaţie despre hotărârile
adoptate în numele lui, să fie pregătit pentru a putea beneficia pe deplin de posibilităţile şi
drepturile pe care această democraţie i le acordă. Relaţiile publice trebuie să ajute cetăţenii să-şi
cunoască drepturile şi obligaţiile pe timpul oricăror guvernanţi. Aceasta se cere atât de la
organele administraţiei locale, cât şi de la guvernul central.
Managementul relaţiilor publice în administraţia publică

Cele mai importante caracteristici ale relaţiilor publice sunt: deliberarea: informarea,
influenţarea şi obţinerea unui răspuns din partea publicului; planificarea: resursele oricărei
organizaţii sunt limitate şi de aceea trebuie planificate în raport cu importanţa acitivităţilor
derulate; performanţa: performanţa echipei de relaţii publice şi rezultatele ei determină
performanţa organizaţiei în raport cu clientul; comunicarea bilaterală: preluarea informaţiilor din
mediul în care operează organizaţia, transmiterea de noi informaţii şi urmărirea fedd-back-ului
acestora; interesul public: scopul de bază al activităţii de relaţii publice este satisfacerea nevoilor
publicului; dimensiunea managerială: eficienţa activităţilor de relaţii publice depinde de calitatea
managementului. 1 O formulă potrivită pentru relaţiile publice din administraţia publică ar fi
poziţionarea departamentului de relaţii, în contact cu celelalte subdiviziuni, centralizând
informaţiile ascendente şi descendente.2

Serviciul de relaţii publice

Serviciul Relaţii publice (secţie, departament, birou etc.) este o structură prin intermediul
căreia autorităţile administraţiei publice locale furnizează un serviciu public de interes local,
oferind relaţii (informaţii) utile cetăţenilor asupra activităţii curente a consiliului, primăriei,
precum şi despre alte instituţii (Preşedinţie, Parlament, Guvern, alte instituţii ale autorităţilor
centrale şi locale) şi constituie un mijloc de comunicare bidirecţională cu cetăţenii, prin care
autoritatea locală îşi face cunoscute intenţiile şi consultă cetăţenii în probleme de interes
deosebit.3
Mai intai de toate, acesta reprezintă baza comunicării în ambele sensuri, între cetăţeni şi
administraţia publică locală, contribuind la inlăturarea obstacolelor în calea comunicării.
În al doilea rand, fiind un serviciu public, serviciul de relaţii publice se bazează pe
principiile generale de organizare şi funcţionare a serviciilor publice:
- principiul continuităţii: constă în permanenţa activităţii;

1
Cristina Coman, ” Relaţiile publice.Principii şi strategii”. Editura Polirom Bucureşti, 2001, p. 10.
2
V. Stancu, M. Stoica, A. Stoica , „ Relaţii publice- Succes şi credibilitate”, Editura Concept Publishing,
Bucureşti, 1997, p. 142.
3
Ghidul relaţiilor cu publicul, Bucureşti, 1999, p.8.
 - principiul realităţii: adică, respectivul serviciu public trebuie să aibă o manifestare
efectivă, să dea rezultatele solicitate de autoritatea publică;
- principiul cuantificării: rezultatul activităţii acestui serviciu public trebuie să poată fi
măsurat, pentru a fi posibilă o evaluare rapidă şi corectă a modului său de executare;
- principiul adaptabilităţii permanente: reprezintă necesitatea creării şi dezvoltării
serviciului sub control public, statutul personalului care-l furnizează putand fi modificat în
interesul desfăşurării activităţii în bune condiţii;
- principiul egalităţii în faţa serviciului public: adică, necesitatea asigurării aceloraşi
prestaţii pentru toţi cetăţenii, discriminarea fiind exclusă. Prin intermediul acestui serviciu,
cetăţenii interesaţi pot primi informaţiile dorite şi li se poate înlesni accesul la diverse servicii
publice locale.4
După C. Schneider, departamentele de relaţii publice pot avea următoarele sarcini: să
construiască şi să impună imaginea organizaţiei, să stabilească relaţii bune cu publicul
organizaţiei, să rezolve problemele care ţin de comunicare sau care pot fi soluţionate prin
comunicare. Mai concret, are sarcini legate de:
- Consilierea conducerii
- Anticiparea reacţiilor opiniei publice
- Stabilirea şi implementarea programelor de relaţii publice
- Evaluarea acestor programe
- Monitorizarea presei şi relaţia cu aceasta
- Coordonarea comunicării interne
- Organizarea evenimentelor
- Identificarea problemelor organizaţiei şi asigurarea legăturilor comunicaţionale dintre
conducere şi publicurile interne sau externe
- Gestionarea situaţiilor de criză

4
Popescu Luminita Gabriela – Comunicarea in administratia publica, Editura Tribuna Economica, Bucuresti,
2003, pp. 20-36.
 Managerul de relaţii publice trebuie să fie în permanent contact cu publicul organizaţiei, să
fie capabil să diferenţieze în orice moment necesităţile comunicare ale acestuia, să formuleze şi
să transmită mesaje în funcţie de caracteristicile fiecăruia dintre ele şi să urmărească reacţia lor
la primirea fiecăruia dintre mesaje.
Un departament de relaţii publice nu poate:
- Să schimbe imediat sistemele de valori, poziţiile şi părerile publicului
- Să rezolve alte probleme ce ţin de alte discipline de marketing
- Să garanteze rezultate directe imediate
Obiectivul prioritar al reformei adminsistratiei publice din România este sau cel puţin ar
trebui să fie nevoia satisfacerii cetăţenilor. Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001
conţine reglementări exprese privind serviciile publice, în fiecare judeţ constituindu-se consiliul
judeţean, ca autoritate a administraţiei publice locale, pentru coordonarea activităţii consiliilor
comunale şi orăşeneşti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean.
La baza procesului de reformă în administraţia publică din România stă obiectivul major al
asigurării unor servicii publice pentru populaţie, respectiv motivarea autorităţilor locale prin
acordarea de competenţe decizionale îndreptate spre promovarea intereselor sociale cu orientare
spre cetăţean, ca mijloc de realizare a performanţei în sectorul public.
Reforma administrativă în planul serviciilor publice presupune în primul rând
responsabilizarea autorităţilor locale în ceea ce priveşte îmbunătăţirea serviciilor publice în
funcţie de realizarea economică, eficacitate şi eficienţă, accelerarea globalizării determinând
creşterea rolului economic al autorităţilor locale, acestea fiind expuse la o economie global
schimbătoare.
Reforma serviciilor publice trebuie abordată în contextul creşterii gradului de
implicare a cetăţeanului în decizia publică, astfel încât cetăţeanul depăşeşte stadiului
“supusului” căruia nu i se cere părerea, devenind:
- utilizator-client. În contextul regresului monopolurilor şi dezvoltării diverselor
forme de concurenţă, utilizatorul se vede în situaţia de a putea opta între mai mulţi furnizori ai
aceluiaşi serviciu public, astfel încât devine client al serviciului public.
Dreptul de opţiune al utilizatorului - clientului îl apropie pe acesta de serviciul pentru care a
optat, deoarece este vorba de adoptarea unui comportament care duce la creşterea gradului de
satisfacţie, şi, implicit, la ataşamentul acestuia faţă de serviciul respectiv.
 - client informat. Unul dintre mijloacele de realizare a reformei serviciilor publice
constă în transparenţa guvernării şi a drepturilor cetăţenilor la serviciile publice. Informarea
despre serviciile publice determină creşterea posibilităţilor clientului de a reclama, de a primi
despăgubiri, de a opta şi de a participa la serviciile publice.
Calitatea serviciilor publice reprezintă un aspect important al performanţei acestora,
implicând:
- servicii eficiente,
- o relaţie personalizată cu publicul,
- o satisfacere sporită a cerinţelor publicului.
Administraţia publică locală – Serviciul de relaţii publice Târgu Mureş

În cadrul serviciului de relaţii publice interne şi internaţionale la nivelul municipiului

Târgu Mureş, reprezentanţii aleşi ai comunităţii locale asigură o interfaţă corespunzătoare
pentru alegători, facilitând posibilitatea acestora de a fi parteneri în căutarea de soluţii în
problemele de interes general.
Acest serviciu asigură relaţiile cu cetăţenii, cu mass media prin comunicate, anunţuri şi
conferinţe. Primarul şi viceprimarii sunt informaţi zilnic de problemele ridicate de cetăţeni şi
mass media.
Serviciul de relaţii publice Târgu Mureş are atribuţii complexe:
- Organizează conferinţe de presă ale primarului, viceprimarilor sau ale comisiilor de
specialitate ale Consiliului local municipal, asistând aceste conferinţe, emite comunicate de presă
pe baza precizărilor primarului sau Consiliului local municipal, ori de câte ori este nevoie.
- Elaborează strategii de presă pentru promovarea unor acţiuni de interes cetăţenesc.
Organizează întâlniri radiotelevizate ale reprezentanţilor Primăriei, Consiliului local municipal,
cu sprijinul posturilor locale de emisie.
- Culege date şi informaţii din domeniul de activitate al Consiliului local municipal şi al
Primărieipe care le redactează şi le scrie într-o publicaţie destinată informării publicului despre
activităţile acestor autorităţi.
- Prin persoane special desemnate, asigură oficiul de purtător de cuvânt al Consiliului local
municipal şi al primarului în relaţiile cu presa, radio, TV şi instituţiile din teritoriu.
- Negociază şi încheie contractele de colaborare cu mass-media şi asigură cooperarea cu
mijloace de informare mass-media, pentru explicarea Hotărârilor Consiliului local municipal, a
dispoziţiilor primarului, cât şi pentru a asigura transparenţa, privind activitatea autorităţii
deliberative şi a autorităţii executive la nivel municipal.
- Fundamentează propunerile de cheltuieli din bugetul local necesare acţiunilor de relaţii
interne, internaţionale, cu mass-media şi pentru redactarea publicaţiilor.
- Asigură organizarea şi pregătirea conferinţelor, seminarelor şi diverselor întâlniri aprobate
de Consiliului local municipal şi Primăriei şi urmăreşte buna lor desfăşurare.
 - Organizează diverse conferinţe, simpozioane şi întâlniri de lucru interne şi internaţionale,
cu scopul de a face cunoscute proiectele lansate de Biroul ONG în domeniul social şi economic
şi asigurarea unui sprijin logistic financiar şi material pentru realizarea acestor proiecte.
- Organizează şi coordonează acţiunile de protocol în limita fondurilor alocate prin bugetul
local.
- Asigură difuzarea la cei nominalizaţi a invitaţiilor primite de la organismele de stat, oficii
diplomatice, organizaţii politice sau culturale, pentru a lua parte la diverse manifestări interne şi
internaţionale.
- Ţine evidenţa şi păstrează documentaţiile organizaţiilor interne şi internaţionale care
colaborează cu Primăria şi Consiliul local municipal şi participă la acţiunile de obţinere a unor
ajutoare din străinătate sau sponsorizări diverse.
- Asigură primirea şi însoţirea delegaţiilor străine sosite la Primăria municipiului şi exercită
activitatea de traducere a convorbirilor şi documentelor.
- Constituie bancă de date cu informaţii utile pentru Consiliul local municipal, pentru
primar şi diverse direcţii din Primărie.
- Asigură transmiterea corespondenţei şi răspunsurile la diverşi destinatari din ţară şi
străinătate.
- Conduce evidenţa actelor legate de calitatea de membru a municipiului Tîrgu-Mureş al
federaţiei municipiilor.
- Asigură desfăşurarea contactelor dintre conducerea instituţiei şi reprezentanţii unor
organe şi organisme nonguvernamentale, departamentale, firme, asociaţii, instituţii,
reprezentanţe diplomatice, cetăţeni străini.
- Invită delegaţii şi persoane pe cheltuiala părţii române, cu aprobările necesare, şi asigură
condiţiile pentru buna desfăşurare a unor schimburi de experienţă sau documentare, în cadrul
unor acorduri.
- Organizează ocazional mese festive şi cocteiluri, în limita fondurilor de care dispune şi cu
respectarea dispoziţiilor legale.
- Ţine evidenţa străinilor care stabilesc contacte cu Consiliul local municipal şi Primăria
municipiului.
 - Asigură primirea şi însoţirea delegaţiilor străine şi facilitează, la cerere, împreună cu
serviciul buget, contabilitate şi serviciul administrativ, transportul, cazarea şi alte servicii
necesare.
- Traduce corespondenţa primită şi asigura activitatea de translator pentru contactele
oficiale.

Serviciul de informare al cetăţenilor

Serviciul de informare al cetăţenilor este deasemenea unul foarte bine conturat. Centrul de
informare al cetăţenilor colabrorează cu toate direcţiile şi serviciile din cadrul primăriei în
vederea obţinerii tuturor informaţiilor necesare cetăţenilor, precum şi cele cu privire la modul de
soluţionare legală a problemelor ridicate de aceştia. Şeful acestui birou de informare este
subordonat primarului directorului direcţiei şi şefului Serviciului informatică. Atribuţiile şefului
din cadrul acestui serviciu nu sunt de neglijat deoarece transmite cetăţenilor interesaţi informaţii
publice şi utile din băncile de date şi instituţii de interes public din municipiul Tîrgu Mureş pe
baza documentaţiei transmise de aceştia. Acesta are sarcina de a solicita direcţiilor şi serviciilor
Primăriei orice informaţie cu privire la rezolvarea cererilor cetăţenilor care se prezintă pentru
înscrierea în audienţa şi comunică acestora răspunsul primit. Audienţele la primar, viceprimari,
secretar şi înscrierea cetăţenilor pentru audienţele directorilor sunt organizate de subordonaţii
şefului central din cadrul serviciului de informare al cetăţenilor.

Atribuţiile Centrului de informare pentru cetăţeni:

- Primeşte, înregistrează şi transmite Consiliului local municipal, primarului,

viceprimarilor, secretarului şi direcţiilor Primăriei, cererile, sesizările şi reclamaţiile formulate de
cetăţeni şi urmăreşte rezolvările acestora în termen de 30 de zile de la înregistrare.
- Asigură oficiile pentru audienţe la primar şi viceprimari ( înscrieri, asistenţă). Verifică,
înregistrează şi predă direcţiilor şi serviciilor de specialitate cererile şi documentele depuse de
cetăţeni.
- Eliberează cetăţenilor, sub semnătură, toate documentaţiile, actele, autorizaţiile, ce au fost
rezolvate de serviciile de specialitate.
- Oferă informaţii cetăţenilor cu privire la stadiul în care se află soluţionarea unui act, a
unui dosar depus la Primărie.
- Pot solicita în orice moment informaţii de la angajaţii primăriei, cu privire la modul de
soluţionare legală a problemelor ridicate de cetăţeni.
- Oferă informaţii cetăţenilor cu privire la activitatea altor instituţii de pe raza municipiului
Tîrgu-Mureş, în măsura în care aceste informaţii figurează în baza de date a Centrului.
- Asigură şi oferă cetăţenilor formularele tipizate, prevăzute de lege.
- Atribuie fiecărui petent număr de înregistrare a cererii, sesizării sau documentaţiei
prezentate pentru banca de date ;
- Transmite cetăţenilor interesaţi informaţii publice şi utile din băncile de date şi instituţii
de interes public din municipiul Tîrgu-Mureş pe baza documentaţiei transmise de acestea la
direcţia de resort.
Centrul de informare al cetăţenilor asigură acestora documentaţia necesară pentru obţinerea
avizelor, aprobărilor, documentelor în sfera de competenţă a Primăriei municipiului, elaborează
fişe cu informaţii utile şi face o catalogare a celor mai frecvente cerinţe ale cetăţenilor adresate
municipalităţii asigurând accesul liber, democratic, şi transparenţa acţiunilor organizate de
Consiliului local municipal şi de Primărie şi accesul cetăţenilor la informaţii publice.

Dezvoltarea serviciilor publice prin promovarea parteneriatului local

Parteneriatul ca parte componentă a dezvoltării serviciilor publice se regăseşte într-un

întreg pachet de acte normative elaborate în România la nivel naţional, edificatoare sub acest
aspect fiind prevederile Legii fundamentale a României – Constituţia, care creează cadrul
permisiv necesar descentralizării activităţilor şi creşterii autonomiei locale, principii care se
regăsesc în Legea nr. 215/20015 privind administraţia publică locală.
Distinct de prevederile legale instituite prin Legea administraţiei publice locale, s-a
emis Ordonanţa Nr. 16 din 20026 privind contractele de parteneriat public-privat aprobată prin
Legea nr. 470 din 9 iulie 2002, modificată şi completată prin Ordonanţa de Urgenţă a

5
http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/215_2001.php
6
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=33562
Guvernului nr.15/2003 şi Legea nr. 528/2004 7 . Partenerii sectorului public sunt guvernul,
autorităţile administraţiei publice locale, autorităţile regionale.
Asociaţii acestora în parteneriatul dezvoltării locale sunt actori ai sectorului privat şi
comunitar, agenţii guvernamentale şi locale, sindicatele, organizaţii neguvernamentale.
Autorităţile locale au un rol-cheie în parteneriat, pentru că ele dispun de puterile
necesare privind planificarea şi vânzarea terenurilor şi clădirilor, deţin resurse imobiliare,
întreţin sistemele de alimentare cu apă potabilă, supraveghează sistematizarea locuinţelor şi
dezvoltarea industrială. Ca urmare, ele au o responsabilitate în ceea ce priveşte servicii
publice importante la nivel local, reprezentând comunitatea locală şi protejând interesele
acesteia. De asemenea, comunitatea desemnează reprezentanţi în cadrul consultărilor
referitoare la proiectele determinate. Comunitatea constituie grupuri de presiune care participă la
parteneriate sau stimulează crearea de noi parteneriate. Parteneriatele public-privat sunt acceptate
ca alternative viabile ale realizării proiectelor de dezvoltare, ce pun accentul pe cooperare,
consens şi participare, datorită flexibilităţii inerente a lor spre deosebire de obligaţiile
contractuale mai stricte în cadrul contractării competitive pentru serviciile publice. Parteneriatele
public-privat au diverse sensuri şi forme instituţionale, inclusiv forma cooperării între organizaţii
formale, private şi publice, cu un anumit grad de împărţire a riscurilor şi încheiate pe o perioadă
mai lungă de timp.

Studiu de caz – parteneriat local la nivelul municipiului Târgu-Mureş

Parteneriatul public-privat Primăria municipiului Târgu–Mureş – Energieconfort GMBH Viena

Municipiul Tîrgu-Mureş a făcut un pas important privind reabilitarea sistemului de

termoficare la nivelul oraşului. A fost un semnal important că investitori serioşi sunt interesaţi de
acest oraş care a demonstrat, în ultimii ani, echilibru, armonie în relaţiile dintre cetăţeni şi
preocupare pentru un ritm susţinut de dezvoltare economică. Prin parteneriatul public-privat cu
societatea austriacă Energieconfort GMBH s-a instalat în vara anului 2008 - începutul anului
2009 o nouă centrală termică pentru cartierul Unirii din Târgu Mureş, concomitent cu
modernizarea a cinci substaţii termice şi înlocuirea reţelelor de distribuţie. Necesitatea acestui

7
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=53811
parteneriat în scopul convingerii populaţiei de a rămâne în sistemul centralizat de producere şi
distribuţie a energiei termice este dată de faptul că, modul de trai al populaţiei, care în mediul
urban în marea majoritate locuieşte în blocuri de locuinţe, este reglementat de norme menite să
uşureze traiul în comun. Astfel, proprietarul poate aduce îmbunătăţiri sau modificări
apartamentului său, fără a pune în pericol integritatea structurală a clădirii sau a altor
apartamente, dar numai după ce obţine acceptul din partea vecinilor şi a asociaţiei de proprietari.
Parteneriatul public-privat privind reabilitarea sistemului de termoficare la nivelul
municipiului Târgu Mureş şi-a propus şi a reuşit să reunească locuitorii cartierului Unirii din
Târgu Mureş, municipalitatea şi partenerul extern la aceeaşi masă, ca expresie a participării
cetăţeanului la decizia publică, fundament al democraţiilor de tip european.8

Concluzii

La nivelul municipiului Târgu-Mureş se observă importanţa colaborării cât mai strânse

dintre populaţie şi consilieri locali, şi participarea cât mai activă al acestora la pregătirea unor
hotărâri din Consiliu care afectează în mod direct cetăţenii acestei urbe. Prin organizarea de
întâlniri cu cetăţenii se doreşte a veni în legătură directă cu locuitorii acestui municipiu,
facândui-le cunoscute atribuţiile şi sarcinile care le au de urmat. Relaţia dintre consilierii locali ai
municipiului cu mass media mureşeană este una constructivă şi in interesul cetăţeanului.

8
Broşură „ un viitor pentru Târgu-Mureş”, p.17(http://www.tirgumures.ro/e107/pdf/plro.pdf).
BIBLIOGRAFIE

 Cristina Coman, ” Relaţiile publice.Principii şi strategii”.

 V. Stancu, M. Stoica, A. Stoica , „ Relaţii publice- Succes şi credibilitate”.
 Ghidul relaţiilor cu publicul, Bucureşti, 1999
 Popescu Luminita Gabriela –„ Comunicarea în administraţia publică”.
 http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/215_2001.php
 http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=33562
 http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=53811
 Broşură „ un viitor pentru Târgu-
Mureş”p.17(http://www.tirgumures.ro/e107/pdf/plro.pdf).