ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU
SPONDILITĂ ANCHILOZANTĂ
CUPRINS
pag
Argument.............................................................................................................. 4
Capitolul I
1.1 Noțiuni de anatomie ................................................................................. 5
1.2 Noțiuni de fiziologie.................................................................................. 8
Capitolul II Prezentarea teoretică a bolii
2.1 Definiție...................................................................................................... 10
2.2 Etiologie...................................................................................................... 10
2.3 Patogenie..................................................................................................... 10
2.4 Diagnostic clinic ( semne și simptome ) .................................................... 10
2.5 Diagnostic paraclinic ................................................................................. 13
2.6 Diagnostic diferențial ................................................................................ 14
2.7 Evoluție. Prognostic .................................................................................. 14
2.8 Tratament
a ) igieno – dietetic..................................................................................... 14
b ) medical ................................................................................................. 15
c ) chirurgical ............................................................................................ 15
Capitolul III Îngrijiri generale
3.1 Supravegherea funcțiilor vitale și vegetative............................................. 16
3.2 Alimentația bolnavului .............................................................................. 20
3.3 Administrarea medicamentelor și hidratarea organismului ...................... 21
3.4 Recoltarea produselor biologice și patologice ........................................... 25
3.5 Pregătirea pacientului și efectuarea tehnicilor impuse de afecțiune
a ) puncția venoasă .................................................................................... 29
b ) puncția articulară .................................................................................. 30
c ) puncția rahidiană .................................................................................. 32
3.6 Pregătirea preoperatorie și îngrijirile postoperatorii ................................. 33
3.7 Educația pentru sănătate . Profilaxia bolii ................................................ 35
Capitolul IV Îngrijiri specifice
4.1 Cazul 1 ....................................................................................................... 36
4.2 Cazul 2 ....................................................................................................... 45
4.3 Cazul 3 ....................................................................................................... 54
Capitolul V
5.1 Reguli privind sănătatea și securitatea în muncă ........................................ 63
5.2 Reguli privind prevenirea și stingerea incendiilor ( norme PSI ) ............... 64
Concluzii ................................................................................................................ 66
Bibliografie ............................................................................................................ 67
ARGUMENT
Coloana vertebral are un rol foarte important în sus inerea pozi iei verticale a
corpului, în sus inerea capului, a trunchiului i a membrelor.
Un alt rol foarte important al coloanei vertebrale este acela de a proteja maduva
spin rii care este situat în canalul vertebral, care se formeaz prin unirea g urilor
veretbrale protejând astfel m duva.
Coloana vertebral îndepline te 3 roluri majore:
1. protec ia m duvei
În canalul vertebral se g se te m duva spin rii învelit în meninge. Rolul coloanei este
protector ea fiind format anterior din puternicele corpuri vertebrale iar posterior din
arcuri vertebrale suprapuse. În unele cazuri fracturile pot interesa m duva i / sau
meningele.
2. rol static
Ortostatismul coloanei vertebrale reprezint un act solidar de men ine capul, trunchiul
i membrele superioare. Ea transmite geutatea la pelvis i membrele inferioare. Marea
dezvoltare a coloanei lombare se explic prin greutatea pe care trebuie s o sus in .
Curburile sagitale ale coloanei vertebrale au ca rezultat m rirea rezisten ei. Acest fapt
este exprimat prin formula c2 +1 în care c = num rul curburilor. La om coloana vertebral
are indicele de 17 (42 + 1 = 17) fa de o eventual coloan cu o singur curbur când
indicele ar fi 2 (12 + 1 = 2).
Coloana vertebral poate prezenta i curburi patologice:
1. cifoza patologic ce reprezint accentuarea convexit ii posterioare;
2. lordoza patologic ce reprezint accentuarea convexit ii anterioare;
3. scolioza ce reprezint exagerarea curburii în plan frontal.
Curburile patologice ale coloanei vertebrale pot fi ereditare sau dobândite. Dezvoltarea
i func ionarea unor viscere pot fi influen ate în sens negativ de c tre curburile patologice
ale coloanei.
3. rol biomecanic
Coloana vertebral este antrenat în mi c ri numeroase i ample. Datorit acestora
corpul are o mare mobilitate. În canalul medular i în areolele esutului osos spongios se
afl m duva osos .
Aceast forma iune foarte complex este alc tuit din esut conjunctiv reticulat cu o
mare diversitate de celule, diverse vase sanguine i termina ii nervoase.
În timpul dezvolt rii organismului m duva osoas sufer o evolu ie morfologic i
func ional . De aceea în dezvoltarea organismului avem:
- m duva primitiv ce reprezint m duva osoas ini ial format din esut
conjunctiv mucos, nediferen iat i capilare sanguine;
- m duva ro ie se diferen iaz din m duva primitiv i se g se te în toate oasele
f tului i dup cre tere pân la 5 ani.
M duva ro ie poate fi osteogen , al c rui rol principal este osteogeneza i
hematogen , al c rei rol principal este hematopoieza.
M duva ro ie hematogen se p streaz în oasele spongioase ale adultului tot timpul
vie ii (stern, corp vertebral, coaste, clavicul , epifize).
M duva ro ie hematogen la adult este înlocuit în unele oase prin m duva galben
sau adipoas . Ea reprezint o rezerv nutritiv pentru organism.
M duva galben nu apare în mod normal în unele oase cum ar fi stern, corp vertebral,
sacrum, coaste, epifize, în care m duva î i p streaz toat via a caracterul hematopoietic.
M duva galben se transform în m duv produc toare de eritrocite ori de câte ori nevoile
organismului o cer.
La indivizii înainta i în vârst m duva galben este înlocuit de m duva cenu ie iar la
tineri aceast înlocuire se face în cazuri patologice. M duva cenu ie nu are niciun rol în
organism fiind numai de umplutur .
M duva are roluri importante precum:
- particip la formarea esutului osos în timpul osific rii (rol osteogen);
- contribuie la formarea elementelor figurate ale sângelui (rol hematopoietic);
- constituie un factor mecanic din greutatea oaselor;
- substan de rezisten .
La baza mobilit ii coloanei vertebrale se afl segmentul motor ce permite realizarea
diferitelor mi c ri. Fiecare component a coloanei vertebrale îndepline te un rol important
în îndeplinirea func iilor acesteia.
Vertebrele din fiecare regiune au caractere morfofunc ionale legate de îndeplinirea
func iilor importante ale coloanei vertebrale i anume func ia de a suporta greutatea
capului, a trunchiului i a membrelor superioare, dar i func ia de a asigura mobilitatea.
Fiecare vertebr este diferit din punct de vedere morfofunc ional aceast diferen iere
rezultând din mecanismele de adaptare la solicit rile staticii i dinamicii bipede.
Posibilitatea mai mare a regiunii cervicale i lombare de a realiza mi c ri de flexie i
extensie este explicat de supafa a de sprijin ale corpurilor vertebrale ce cresc de la o
vertebr la alta.
Discurile intervertebrale au i ele un rol multiplu i anume rolul de a transmite
greutatea corpului în toate direc iile diferitelor segmente ale coloanei vertebrale,
amortizeaz ocurile sau presiunile la care este supus fiecare segment în timpul mi c rilor
sau eforturilor. Un alt rol este acela de a contribui prin rezisten a lor la men inerea curburii
coloanei i rolul de a favoriza prin elasticitatea lor revenirea la starea de echilibru dup
încetarea mi c rilor. Spre deosebire de ligamente ele nu stau în tensiune ci sub presiune.
Ligamentele au rolul de a absorbi o parte din solicit rile coloanei. Ligamentele împreun
cu discurile sunt supuse unor for e contrare, astfel între ele se stabile te o stare de
echilibru numit echilibru intrinsec, echilibrul extrinsec fiind asigurat de grupele de
mu chi.
Aritcula iile apofizelor spinoase prezint un ligament cervical posterior ce are rolul de
a men ine pasiv capul i gâtul pentru a nu se flecta înainte.
Atât în ortostatism cât i în repaus, coloana vertebral este în pozi ie vertical , iar
curburile acesteia au rolul de a atenua ocurile i favorizeaz men inerea echilibrului
coloanei pe bazin astfel u urând efectele centurii musculare ale coloanei. Aceasta se
men ine datorit elasticit ii ligamentelor i discurilor dar i îmbin rilor segmentelor
osoase ale coloanei vertebrale.
Mi c rile coloanei sunt complexe iar acestea sunt limitate de rezisten a ligamentelor,
forma articula iilor intervertebrale i de gradul de compresibilitate a esutului
fibrocartilaginos din care este alc tuit discul. Coloana vertebral prezint mi c ri de
flexie-extensie, înclinare i de rota ie.
Articula iile occipito- atlantoidiene permit mi c rile de flexie-extensie i mi c ri de
înclinare lateral a capului, îns nu permite mi carea de rota ie aceasta realizându-se la
nivelul articula iei atlanto-axoidiene.
CAPITOLUL II
2. 1 DEFINI IE
Spondiloza anchilozant este o afec iune inflamatorie a coloanei vertebrale de origine
necunoscut , având un substrat genetic i imunitar, predominând la b rba ii tineri, între 20 –
40 ani, cu debut la articula iile sacroiliace i cu extindere de la coloana lombar la coloana
cervical , având o evolu ie progresiv c tre anchiloze i deforma ii.
2.2 ETIOLOGIE
Nu se cunoa te etiologia bolii. Se consider c este rezultanta interac iunii între o
component infec ioas i un teren genetic predispus, relevat de antigenul HLA-B27, care se
eviden iaz în 90% din cazurile de spondilit . Boala apare cu prec dere la b rba i (90 %) i
cel mai des înainte de 30 de ani. Prelevan a ei a fost de 0,08 % la suta de locuitori în 1984.
Exist factori favorizan i ca: traumatismele minore ale coloanei vertebrale, condi iile
meteorologice i climatice, stresul i diferite infec ii.
2. 3 PATOGENIE
Din punct de vedere genetic exist studii care semnaleaz spondilite familiale în
aproximativ 10% din cazuri ca i prezen a bolii la gemeni monozigo i. Au fost g site i
anomalii cromozomiale.
Din punct de vedere patogenic se disting dou tipuri reactive:
- tipul vertebral clasic, cu inflama ie torpid , de intensitate redus i cu neoforma ie
cartilaginoas – osoas imediat ;
- tipul poliartritic (periferic) cu predominan a inflama iei sinoviale de tip enzimatic,
agresiv, distrugând structurile articulare.
În clinic întâlnim situa ii, în care, dup o etap cu artropatii periferice inflamatorii
fluxionare urmeaz inflama ie torpid vertebro – rizomeric . Exist i un tip mixt.
Mai frecvent i mai intens sunt afectate articula iile sacroiliace, interapofizare
vertebrale, costovertebrale i cele mari ale centurilor. Procesul intereseaz ini ial sinoviala.
Sinovita din Spondilita anchilopoetic are urm toarele particularit i:
1. Transformarea endotelioform a stratului sinovioblastic;
2. Reducerea sau absen a vilozit ilor sinoviale;
3. Hipervascularizarea sinovial cu fibroz i hialinizarea pere ilor vasculari;
4. Infiltratele limfocitare perivasculare.
Concomitent se remarc leziuni în capetele osoase diastroidale i în structurile
capsulo – ligamentare, periarticulare, infiltrate linfohisteocitare, prolifer ri conjunctive,
vase de neoforma ie în capsul , proliferare a vaselor sanguine osoase subcontrale i
p trunderea lor în masa cartilaginoas .
Cu timpul se constat fibroz cu depuneri calcale, capsuloligamentare, sincondroz i
sinostoz a capetelor osoase cu reducere pân la absen a sinovialei.
2.4 DIAGNOSTIC CLINIC (SEMNE I SIMPTOME)
Începutul bolii nu este caracteristic, boala manifestându – se prin dureri lombare i
sciatalgii. Lombalgia este persistent , se intensific în cursul nop ii i dureaz câteva luni.
Ea poate fi ini ial singurul semn de boal . Sciatalgia este înalt , începe în regiunea fesier
i nu dep e te cea poplitee. Durerile nu respect terenul radicular al sciaticului, uneori
trecînd de pe o parte pe alta (sciatica în bascul ) iar de cele mai multe ori elonga ia
sciaticului (semnul lui LASEQUE este negativ).
Alte manifest ri articulare sunt:
• artrite ale gleznelor, genunchilor, oldului i umerilor;
• talalgii;
• interesarea articula iilor costo – vertebrale, care se traduce prin dureri intercostale
exacerbate de mi c ri, respira ie, tuse, str nut.
EXAMENUL OBIECTIV poate releva reducerea distan ei b rbie – stern (normal 0) ,
m rirea distan ei occiput – perete (normal 0), dificultatea înclin rii laterale a capului i
semnul SCHOBER iar pentru a- l pune în eviden se înseamn pe linia median a coloanei,
un punct situat la intersec ia unei linii care une te cele 2 spire iliace. Se m soar c tre craniu
pe aceast linie 10 cm. În mod normal în flexia maxim a coloanei, aceast distan este de 14
– 15 cm, în timp ce în spondilt ea nu dep e te 12 – 13 cm sau r mâne neschimbat .
Solicitarea articula iei sacroiliace este dureroas . Se pune în eviden la bolnavul a ezat în
decubit ventral pe un plan dur imprimându-se alternativ mi carile de flexie i extensie a
coapsei pe bazin.
DEBUTUL BOLII poate fi caracterizat în 4 moduri:
• DEBUT VERTEBRAL CENTRAL carcterizat prin:
- dureri trenante sacro – lombo – fesiere predominant nocturne sau dup pozi ie fixe
îndelungate de coloan care diminu par ial dup o mobilitate de 30 minute pân la 3
ore. Lombalgia este persistent , se intensific în timpul nop ii i dureaz uneori câteva
luni, ea putând fi ini ial singurul semn de boal ;
- sciatalgiile înalte, atipice alternante sau bilaterale cu iradieri în coaps nedep ind
genunchiul;
- reducere dureroas a flexibilit ii coloanei;
- dureri toracice, intercostale, cu senza ie de limitare dureroas a inspirului profund
exacerbat de tuse sau str nut.
Examenul clinic, obiectiv deceleaz redoarae segmentului sacrolombar cu pozitivarea
semnului SCHOBER.
Percu ia articula iei sacroiliace determin dureri ca i compresia bazinului ( cu ambele
bra e la nivelul aripilor iliace).
Probele de elonga ie sciatic sunt negative.
În aceast form de debut testele biologice de inflama ie (VSH – ul, exist globulinemie)
sunt afectate în faz ini ial la aproximativ 2 din 3 cazuri. Radiografiile articula iei sacroiliace
(standard m rite, în inciden oblic la 45%, tomografiile sacroiliace) au indicat la to i
pacien ii leziuni bilaterale (92 %) sau ini ial unilaterale (8 %). La unele cazuri s – a eveden iat
sindesmofitul dorso – lombar ( D12 – L1).
• DEBUTUL ARTICULAR PERIFERIC
Apare la jum tate din pacien i. Forma numit i „ scandinav ”a spondilitei
anchilopoetice poate debuta prin:
- poliartrita trenant , rezistent la cura penicilino – salicilic , dar r spunzând favorabil
la fenilbutazon sau indometacin ;
- gonartrit izolat ;
- oligoartrite la genunchi i glezne cu inflama ie medie;
- talalgii trenante, rezistente la tratament.
ASLO este în limite normale, iar examenul lichidului sinovial indic : exces de fibrin ,
celularitate global medie ( 5000 – 8000 / m³), predomin mononucleozele i foarte rar
fagocitele.
Radiografiile articulare arat semne de artrit inflamatorie (l rgirea spa iului articular,
osteoporoz a capetelor osoase), la tinerii cu talalgii trenante apare pintenul calcaneal.
• DEBUTUL VISCERAL
Apare iridociclit cu caracter reumatismal care precede sacro – ileita. Formele ce
debuteaz visceral (iridociclita) au o agresivitate clinic mai mare. Insuficien a aortic nu
apare în perioada de debut, ea apare dup mai mul i ani de Spondiloz anchilozant . Pe
parcursul evolu iei bolii pot ap rea i iridociclite recidivante.
• DEBUTUL CU AFECTAREA ST RII GENERALE se caracterizeaz prin:
- sindomul febril, curbatur , astenie, poliartralgii cu durat de 3 s pt mâni, apoi apar
semne clinice radiologice de artrit sacroiliac .
În Spondilita anchilozant alte manifest ri articulare sunt: artrite ale gleznelor,
genunchiului, oldului, umerilor, apar talalgii, interesarea articula iilor costovertebrale care
se traduc prin dureri intercostale exacerbate de mi c rile respiratorii, tuse i str nut.
PERIOADA DE STARE
Se constat un proces extensiv de la regiunea lombo – sacrat c tre cea cervical .
Algiile coloanei vertebrale au un caracter progresiv ascendent de la regiunea lombo –
sacrat c tre cea cervical . Percu ia i mi c rile segmentelor interesate produc dureri. Mai
întâi coloana lombar devine rigid , cu tergerea lordozei fiziologice i limitarea flexei
anterioare sau laterale i a rota iei.
Semnele subiective – generale: febr moderat , astenie, stare general alterat ,
pierderea discret în greutate, manifest ri osteo – articulare cum ar fi cifoza progresiv a
coloanei i rectitudinea coloanei toracale i cervicale, acestea din urm înso indu- se de
prinderea frecvent a articula iei centurii scapulare i pelviene. Contrac ia i atrofia
mu chilor ce sus in coloana vertebral limiteaz progresiv mi c rile coloanei. Artritele
extravertebrale pot fi prezente la old, umeri, genunchi, iar la picior pe lâng artritele
tibiotarsiene se pot întâlni tendinite, bursite i talalgii intense i persistente. Manifest rile
viscerale pot fi întâlnite la inim (insuficien aortic , cardiomegalie, pericardit ) i la ochi
(irite, iridociclite).
Coloana cervical devine rigid într-o pozi ie de flexie anterioar care trebuie
comb tut , deoarece împiedic dup o vreme alimentarea. În aceast situa ie semnul lui
Forestier devine pozitiv (bolnavul este a ezat cu spatele la perete îns nu poate lipi occiputul
de zid, distan a perete – occiput crescând progresiv).
În cazurile severe se ajunge la forme invalidante (bolnavul ca o scândur , deformare
în Z a coloanei, anchiloz vicioas a articula iilor mari).
Investiga iile biologice: la 80 % dintre pacien i se fac teste de inflam ie (VSH m rit,
moderat, anemie hipocrom ) sunt exacerbate în procesele evolutive. Probele ventilatorii
eviden iaz insuficin respiratorie restrictiv .
Examenul radiologic eviden iaz leziuni tipice:
- artrit condensat sacroiliac cu tergerea complet a spa iului articular;
- osificarea ligamentului posteriror vertebrel interspinos, a articula iei interapofizare i
dezvoltarea unor sindesmofi i lateral confluen i (realizez imaginile asem n toare unei
coloane de bambus);
- numeroase calcific ri capsulare i periarticulare la articula iile periferice;
- ileit condensat i distruc iile vertebrale discale (spondilodiscita).
Spondilita articular prezint la femei urm toarele particularit i: debuteaz mai
devreme, predominant central pelvirahidian, cu afec iuni radiologice precoce ale articula iei
interapofizare vertebrale exacerbate de sarcin , dar evoluând mai pu in grav.
2.5 DIAGNOSTIC PARACLINIC
Examenele de laborator, nu sunt specifice, relevând mai mult inflam ia: VSH –ul
moderat crescut, electroforeza arat o hipergama globulinemie, anemie hipocrom .
Antigenul HLA –B12 este important pentu diagnostic, absen a factorului reumatoid, uneori
procese imunocirculante.
Examenul radiologic permite diagnosticul precoce, arat mofic ri articulare
sacroiliace bilateral. Sindesmofitele sunt pun i osoase ce unesc corpii vertebrali, intâlnindu-
se în regiunea toracal . În stadiile avansate calcificarea ligamentelor interapofizare
sugereaz aspectul „ liniilor de tramvai ” iar ligamentele mediane sau intraspongioase
calcificate sugereaz „ firul electric ”. De multe ori sindesmofitele i calcific rile
ligamentare au aspectul de „ coloan de bambus ” iar articula iile periferice au aspectul
similar cu cele din Poliartrita reumatoid .
Scintigrafia osoas arat o sacroileit bilateral i atingeri articulare aflate în stare
clinic latent i invizibile radiologic.
DIAGNOSTICUL POZITIV
OMS-ul a propus la Roma în 1963 urm toarele criterii de diagnostic a Spondilitei
anchilozante:
1. durere lombar inferioar i redoare datând de peste 4 luni, necalmat de repaus;
2. durere i redoare toracic ;
3. limitarea mi c rilor coloanei vertebrale;
4. limitarea expansiunii toracice;
5. irita i sechelele acesteia;
6. modific ri radiologice caracteristice ale articula iei sacroiliace.
Pentru diagnosticul de certitudine sunt necesare 5 criterii sau criteriul radiologic +
uncriteriu clinic.
Criteriile radiologice pentru Spondilita articular pe grade de la 0 – 4:
- 0 = constat ri normale;
- 1 = suspiciune de elemente patologice;
- 2 = eviden iere de eroziuni i scleroz ;
- 3 = constat ri de sacroileit medie sau avansat sau stabilirea urm toarelor semne:
eroziuni i scleroz , l rgirea for ei articulare, anchiloz par ial ;
- 4 = anchiloz total .
Criteriile clinice sunt urm toarele:
1. Limitarea net a mobilit ii coloanei lombare în 3 pl ci;
2. Dureri, cel pu in la jonc iunea dorsolombar ;
3. Limitarea expansiunii toracice la mai pu in de 2 – 5 mm (în spa iul IV intercostal).
Pentru un diagnostic sigur sunt necesare: gradele III i IV ale unei sacroileite
bilaterale + un criteriu clinic sau gradul II al unei sacroileite bilaterale + primul criteriu clinc
sau gradele II i III vizibile împreun la o sacroileit .
Pentru un diagnostic probabil sunt necesare gradele III i IV ale unei sacroileite+
suferin e clinice.
Pentru diagnosticul formelor periferice ale Spondilitei anchilozante se folosesc
urm toarele repere:
- punerea în eviden a antigenului HLA-B27 sau W27;
- tomografia pelvin dorsal ;
- scintigrama articula iei sacroiliace Technetiu 99.
2. 6 DIAGNOSTICUL DIFEREN IAL
Diagnosticul diferen ial se face cu urm toarele afec iuni:
1. Spondiloza (discartroza), apare la vârstnici f r afectare biologic de tip inflamator cu
modific ri radiologice caracteristice (osteofitul, puntea osteofitic asimentric );
2. Osteocondroza juvenil care mai este numit i Scheuermann, afecteaz coloana
dorsal a adolescentului deteminând cifoz dureroas iar radiografiile de profil
depisteaz noduli Schmorl, intraspongio i;
3. Sciatica vertebral este înso it de semne neurologice (modific ri de reflexe
osteotendinoase i mobilitate cu caracter fix);
4. Morbul lui Pott se caracterizez prin dureri în punct fix exacerbate de percu ia
procesului spongios, gibozitate angular , febr , astenie, transpira ii, modific ri
radiologice caracteristice;
5. Neoplasme primitive i secundare ale coloanei vertebrale (metastaze dup neoplasme
de prostat , sân, tiroid ) prezentând aspect radiologic caracteristic;
6. Spondilitele i spondilodiscitele infec ioase (bruceloz i tuberculoz );
7. Artoza la pacien i cu deform ri congenitale sau câ tigate ale bazinului cu inegaliatate
de membre sau posttraumatic;
8. Epifiza sacroiliac a adolescen ilor este unilateral i nu afecteaz probele biologice de
inflama ie;
9. Artrita sacroiliac tuberculoas apare unilateral în contextul tuberculozei osoase cu
IDR la tuberculin intens pozitiv.
2.8 TRATAMENT
Obiectivele tratamentului sunt:
- prevenirea i tratarea anchilozelor;
- reducerea durerii i inflama iei;
- prevenirea complica iilor generale sau viscerale sau tratarea lor.
Pentru a realiza aceste obiective se iau urm toarele decizii: m suri generale, tratament
balneofizioterapic, medicamente antiinflamatoare, antialgice, Roentgenterapia i radioterapia
dar i procedee chirurgicale ortopedice.
a) Tratament igieno - dietetic
Bolnavul trebuie s în eleag faptul c imobilitatea care îi asigur o oarecare lini te
clinic este du manul num rul unu în evolu ia bolii, de aceea se va insista asupra mobiliz rii
permanente a individului prin gimnastic medical , sporturi de agrement (înot, tenis, alerg ri)
sau mersul pe jos. Gimnastica respiratorie este de asemenea capital iar exerci iile de
gimnastic se vor face atât în ortostatism, cât i în decubit dorsal sau ventral. Mi c rile nu
trebuie s trezeasc dureri i nici s dea senza ia de oboseal .
Se recomand efectuarea zilnic a unor exerci ii respiratorii de tip Yoga ( ezând pe
scaun cu bra ele pe genunchi, se inspir profund urmat de un expir în trepte cât mai prelungit
ajungându-se progresiv la un expir de 30-40 de secunde). De asemenea bolnavul trebuie s
doarm pe un pat tare f r pern intercalându-se un rulou de pled sub ire sub regiunea
lombar .
Balneofizioterapia const în mi c rile active ale coloanei ca i mobilizarea oldurilor
sau umerilor.
De asemenea se realizeaz i crenoterapia ce se aplic în perioada când VSH –ul nu
dep e te 30mm/h.
Kineziterapia subclavicular ca i helioterapia la Mangalia, Eforie Nord, Felix,
Techirghiol, climatul umed având un efect benefic. De asemenea se face i reeducarea în
piscin .
Roentgenterapia se indic la debut pe articula iile sacroiliace iar pe parcursul bolii pe
segmentele vertebrale sau articula iile nou afectate.
Indica ii:
- cazurile de diagnostic de Spondilit anchilozant ;
- formele clinice rapid progresive cu inflama ie biologic intens rezistent la
antiinflamatoarele nesteroidiene;
- formele care au tendin rapid la rizomelizare;
- pacien ii indisciplina i.
Radioterapia utilizeaz Radium 224 la pacien ii peste 40 de ani.
b) Tratament medical
Medicamenta ia antininflamatoare i antalgic folosit în tratamentul Spondilozei
anchilozante sunt: Fenilbutazona 600 mg / zi, 4-5 zile apoi se scad treptat dozele la 400 mg /
zi iar dup o s pt mân se ajunge la 200 mg / zi (o tablet ).
Ibuprofenul se administreaz postprandial. La început se administreaz 600 mg / zi,
apoi 400 mg / zi, ajungându-se la 200 mg / zi.
Alte aniinflamtoare nesteroidiene (AINS) folosite sunt: meloxicamul, neo-endusix,
arcoxia i diclofenac.
Corticoterapia presupune folosirea prednisonului de 1 sau 5 mg (15 – 20 mg / zi), în
durat scurt . Administrarea local a corticoizilor Depot, în formele periferice articulare, ca
de exemplu 20 – 40 mg Depo-medrol în genunchi la 2-3 s pt mâni în formele cu periartrite
fibro-calcaroase i la iridociclitele rezistente.
c) Tratament chirurgical
Procedeele chirurgicale ortopedice devin utile în stadiile avansate ale bolii. Prevenirea
anchilozelor vicioase se pot face prin corsete sau aparate gipsate temporare.
Anchilozele se pot corecta prin m suri chirurgicale.
De asemenea se realizeaz osteotomie vertebral spinal . În coxcitele invalidante se
realizeaz artoplastie par ial sau total . Proteza total de old ofer o rezolvare pentru
invaliditate grav în formele tardive de Spondilit anchilozant .
CAPITOLUL III
ÎNGRIJIRI GENERALE
Pentru o bun func ionare a organismului este necesar ca toate func iile vitale i
vegetative s fie în parametrii normali. De aceea la persoanele suferinde de Spondilit
anchilozant sunt supravegheate urm toarele func ii ale organismului: temperatura, pulsul,
tensiunea arterial , respira ia, diureza, scaunul, v rs turi.
b. Hidratarea organismului
Organismul uman nu poate tr i mai mult de 72 de ore f r ap de aceea este foarte
important s tim modul corect de hidratare i mai ales cum s prevenim deshidratarea. De
aceea pe lâng administrarea medicamentelor corecte un rol esen ial îl are hidratarea
corespunz toare a organismului, deoarece apa joac un rol esen ial în func onarea fiec rei
celule a corpului uman.
Apa este important deaorece îndepline te urm toarele func ii:
- regleaz temperatura corpului;
- tranport oxigenul i nutrien ii necesari;
- ajut la controlul pulsului i tensiunii arteriale;
- elimin toxinele i substan ele reziduale;
- asigur lubrifierea articula iilor.
Eliminarea apei din organism se realizeaz pe mai multe c i: prin urin , transpira ie,
sub form de vapori prin pl mâni i prin scaun. La o persoan s n toas exist un echilibru
între lichidele ingerate i cele eliminate îns în st rile patologice apar tulbur ri ale lichidelor
precum deshidratarea sau hiperhidratarea.
Astfel c poate sa apar deficit deficit de volum lichidian datorat pierderilor excesive
prin v rs turi, diaforez , arsuri i administrarea de diuretice.Acest deficit se manifest prin
piele uscat , buze uscate, limb ars , letargie, febr , tahircardie, hipotensiune arterial ,
cre terea ureei sanguine, urin cu densitate mare. Acest deficit de volum lichidian poate duce
la deshidratare care poate fi de mai multe feluri:
- deshidratare izoton în care pierderile de ap i electroli i sunt în aceea i propor ie. Se
pierd 2 – 3 l pe zi ajungându-se pân la 10 l în 24 de ore.
- deshidratare hiperton în care apa este eliminat în propor ie mai mare decât
electroli ii i apare în transpira ii exagerate sau polipnee.
- deshidratare hipoton în care s rurile minerale sunt eliminate în propor ie mai mare
decât apa i apare în poliurii patologice.
De asemenea poate s apar excesul de volum lichidian (hiperhidratare) astfel ap rând
edemele i se datoreaz cre terii sodiului i a cantit ii de ap prin reten ie sau ingestie
excesiv , prin sc derea excre iei renale de sodiu i ap dar a sc derii mobiliz rii lichidelor în
interiorul spa iului intravascular. Excesul de volum lichidian se manifest pri cre terea în
greutate, edem periferic, pleoape edema iate, puls puternic, hipertensiune arterila , raluri
crepitante, sc derea densit ii urinale.
Stabilirea necesit ilor hidrice ale organismului se face astfel:
- se stabile te felul deshidrat rii precum i simptomatologia acesteia;
- se fac investiga ii de laborator;
- cantitatea de lichide necesare organismului se stabile te prin însumarea ra iei de
între inere (pierderile de lichide pe 24 de ore) i a ratei de corectare a dezechilibrelor
(se face pe baza anlizelor de laborator).
Pentru hidratarea organismului se folosesc mai multe c i precum:
1. Calea oral este calea fiziologic de administrarea a medicamentelor. Temperatura
lichidelor trebuie s fie redus dac pacientul prezint grea i se daministreaz în
cantit i mici la intervaluri scurte. Nu se utilizeaz în caz de v rs turi, în stenoza
piloric , esofagit sau negativism total din partea pacientului.
2. Calea duodenal se face prin sond duodenal , lichidul fiind administrat pic tur cu
pic tur (60 – 80 pic turi pe minut). Se men ine temperatura lichidului în timpul
administr rii.
3. Calea rectal se face prin clism pic tur cu pic tur sau prin clisme Katzeustein.
Cantitatea total nu trebuie s dep easc 500 ml. Administrarea se face lent altfel
riscându-se apari ia colicilor, a tenesmelor sau a senza iei impetuase de defecare.
4. Calea subcutanat se face prin perfuzii, resorb ia este lent i poate determina
accidente precum necroza esuturilor, flegmoane sau complica ii septice.
5. Perfuzia intravenoas reprezint calea de administrare parenteral pic tur cu
pic tur a solu iei medicamentoase pentru reechilibrarea hidoelectrolitic , hidroionic
i volemic a organismului.
Scopul acesteia este terapeutic.
Prezint urm toarele avantaje: se poate administra o cantitate mai mare de
medicament iar cantitatea poate fi determinat exact.
De asemenea exist urm toarele dezavantaje: metoda este invaziv .
Pot s apar accidente i incidente precum:
- infundarea acului sau cateterului;
- embolie gazoas ;
- ruperea i migrarea unei p r i din cateter;
- febr , frison, stare de oc;
- spasm venos la solu ii hipertone;
- flebit .
În Foaia de Observa ie se noteaz data, ora, substan a administrat , accidente,
incidente i numele persoanei care efectueaz tehnica.
6. Calea intraosoas reprezint introducerea unei canule în spongioasa oaselor
superficiale (manubriul sau capul sternului, condilii femurali, creasta iliac ) pentru a
putea realiza hidratarea organismului, scopul fiind terapeutic.
Se pot administra solu ii coloidale, cristale, plasm , morfin , glucoz , epenefrine,
deriva i de sânge)
Un mare dezavantaj este acela c este o metod invaziv . Este necesar respectarea
regulilor de asepsie i supravegherea pacientului.
Solu iile perfuzabile administrate variaz în func ie de necesit ile fiec rui pacient în
parte, existând mai multe tipuri de solu ii:
- solu ii izotonice care con in ioni într-o concentra ie egal cu cea fiziologic a
organismului (ser fiziologic sau solu ia de glucoz 5 %);
- solu ii hipertonice care con in ioni în cantitate mai mare decât cea fiziologic (clorura
de sodiu de 10 %, 20 % i solu ia de glucoz 10 %, 20 %, 33 %, 40 %);
- solu ii hipotonice care con in ioni în concentra ie mai mic decât cea fiziologic (
clorur de sodiu 4,5g %o, 2,25 g%o i solu ia de glucoz 2,5 %);
- lactat de sodiu 1,9 %;
- solu ii Ringer, Darow, Creps, Fisher, Dextrani (70, 40), Macrodex, Rheomacrodex
Ca în orice alt boal i în Spondiloza anchilozant sunt foarte importante
medicamentele pe care le utilizeaz pacientul este esen ial administrarea lor a a cum indic
medicul respectându-se doza i ora de administrare dar hidratarea corespunz toare a
organismului pentru a avea un echilibru hidoelectrolitic adecvat.
Recoltarea sângelui
Sângele se recolteaz pentru urm toarele tipuri de examene:
- examene hematologice (hemoleucogram , hemoglobin , timp de sângerare, timp de
coagulare, examen parazitologic i grup sanguin, VSH);
- examene biochimice (uree sanguin , acid uric, creatinin , bilirubin , colesterol,
fosfataz alcalin , transaminaz , amilaz , electroforez , calcemie, sideremie, rezerv
alcalin , ionogram sanguin , glicemie, fibringen, timp protrombin );
- examene bacteriologice (hemocultura);
- examene parazitologice;
- examene serologice.
Sângele se recolteaz prin - în epare
- punc ie venoas
- punc ie arterial
Sângele venos se recolteaz cu sistem vacutainer, aceast metod conferind confort
pacientului, calitate probei de sânge i securitate personalului medical. Tuburile pentru
recolt ri se folosesc în mod corespunz tor respectând codurile de culori astfel:
- ro u i portocaliu pentru biochimie (teste de disproteinemie, electroforza, amilazemie,
fosfataz , acid uric, creatinin , bilirubin , calcemie, sideremie, imunogram , proteina
C reactiv , Rh, grup sanguin, ASLO i altele);
- negru pentru VSH;
- albastru pentru timpii de coagulare (fibrinogen, timpi de protrombin );
- mov pentru determin ri haematologice - EDTA – (hematocrit, hemoleucogram , indici
eritrocitari, rezisten globular );
- verde pentru analize biochimice în vacutainer cu heparin .
Atunci când se recolteaz mai multe probe la acela i pacient se respect urm toarea
ordine: tuburi f r aditivi, tuburi pentru probe de coagualre i alte tuburi cu divre i aditivi.
Materialele necesare sunt: - holder,
- ac pentru punc ie,
- tuburi vacutainer,
- garou,
- alcool,
- vat .
Pacientul este preg tit fizic i psihic explicându-i-se tehnica i on inându-i-se
consim mântul. Recoltarea se face diminea a pe nemâncate iar pacientul este a ezat
confortabil. Asistenta se spal pe mâini, îmbrac m nu ile sterile, alege locul punc iei,
verific integritatea acului i tuburilor de vacutainer. Apoi execut punc ia venoas , introduce
tubul în holder apucând aripioarele cu indexul i mediul iar cu policele împinge tubul în
holder i astfel str pungând diafragma gumat a dopului.
Dup prelevarea sângelui se scoate tubul din holder i se introduce un alt tub.
Tuburile sunt etichetate corespunz tor i se trimit la laborator.
De asemenea se face reorganizarea locului de munc .
Recoltarea sputei
Sputa reprezint totalitatea secre iilor ce se expulseaz din c ile respiratorii prin tuse.
Aceasta se recolteaz în scop explorator în vederea urm toarelor examin ri:
- macroscopice;
- citologice;
- bacteriologice;
- parazitologice.
Sputa se recolteaz în trei moduri astfel:
- prin frotiu faringian i laringian;
- prin sp l tur gastric cu ajutorul sondei Einhorn sau Faucher ce se introduce în
stomac diminea a pe nemâncate;
- prin sp l tur bron ic . Aceast tehnic se utilizeaz la pacien ii bolnavi de TBC
cavitar i care nu pot s expectoreze:
Dup recoltare se acoper recipientele, se eticheteaz i se trimit la laborator.
Recoltarea v rs turilor
V rs turile reprezint con inutul gastric care se elimin spontan. Recoltarea
v rs turilor se face în scop explorator în vederea urm toarelor examene:
- macroscopice;
- bacteriologice;
- chimice.
Se preg tesc materialele necesare iar pacientul este va fi ajutat de asistent iar mai
apoi i se va oferi un pahar cu ap pentru a- i cl ti gura.
Dup recoltare se completeaz buletinul de recoltare, se trimite produsul etichetat
corespunz tor la laborator i se noteaz aspectul macroscopic, cantitatea, mirosul, culoarea,
aspectul dar i unele semne înso itoare sau premerg toare cum ar fi cefalee, vertij, transpira ii,
emisie f r efort sau cu efort i altele.
a) Punc ia venoas
Defini ie: punc ia venoas reprezint crearea unei c i de acces într-o ven prin intermediul
acului de punc ie.
Scop:
- explorator
- examene de laborator
- stabilirea diagnosticului
- terapeutic
- administrare de medicamente
- transfuzie de sânge
Locul punc iei:
- venele de la plica cotului (bazilic i cefalic );
- venele antebra ului;
- venele situate pe fa a dorsal a mâinii;
- venele femurale;
- venele subclaviculare;
- venele maleolare interne;
- venele jugulare i epicraniene la sugari.
Materiale necesare:
- pern elastic pentru sprijinul antebra ului;
- mu ama i alez pentru protec ie;
- dezinfec ie de tip I;
- instrumentar: alcool, ac (25 mm – 30 mm, 6, 7, 10/ 10), pense, m nu i sterile,
tampoane, fiole, solu ii perfuzabile, t vi renal , eprubete etichetate, cilindru gradat,
garou / band Esmarch.
Preg tirea pacientului
- psihic
- se informeaz pacientul asupra scopului punc iei i necesit ii acesteia;
- fizic:
- se asigur pozi ia de decubit dorsal a pacientului;
- se examineaz calitatea i starea venelor;
- se dezinfecteaz tegumentele;
- se aplic garoul la o distan de 7 – 8 cm, deasupra locului ales prin punc ie
favorizând astfel comprimarea arterei;
- se recomand pacientului s strâng pumnul.
Execu ia punc iei:
- se explic tehnica pacientului i se încurajeaz ;
- se spal , se dezinfecteaz pe mâini i se îmbrac m nu ile sterile de cauciuc;
- se alege locul punc iei;
- se p trunde cu bizoul acului în sus 1 -2 cm;
- se verific pozi ia acului în ven prin aspirare;
- se continua tehnica în func ie de scopul urm rit;
- se îndep rteaz staza venoas prin desfacerea garoului i a pumnului;
- se retrage brusc acul i se aplic un tampon la locul punc iei;
- se comprim locul punc iei 1 -3 minute, f r întinderea bra ului;
- se reorganizeaz locul i se îndep rteaz materialele folosite;
- se noteaz în Foaia de Observa ie a pacientului: execu ia, cantitatea de lichid extras ,
aspectul i evetualele incidente i accidente.
Îngrijirea ulterioar a pacientului const în:
- se supravegheaz pacientul; toaleta local a tegumentelor;
- schimbarea lenjeriei în cazul în care este murdar asigurându-se confortul;
- supravegherea pacientului.
Accidente posibile:
- hematom (infiltrarea cu sânge a esutului perivenos). În acest caz se extrage acul i se
comprim 1 – 3 minute;
- perforarea venei. În acest caz se retrage acul;
- ame eli, paloare, lipotimie, colaps. În acest caz se întrerupe punc ia i se acord
ajutorul de urgen i se anun medicul.
Observa ii:
- pentru eviden ierea venelor se pot face mi c ri circulare cu bra ul, sau se poate
introduce mâna în ap cald ;
- prin punc ie venoas se pot fixa i cateterele transcutanate;
- pentru punc ia venei jugulare, pacientul se a eaz transversal în pat, cu capul atârnând
la marginea patului.
De evitat:
- punc ionarea venei din lateral;
- punc ionarea venei cu bizoul în jos;
- atingerea produsului recoltat;
- flectarea antebra ului pe bra cu tampon aplicat în plica cotului împidicând închiderea
pl gii.
b) Punc ia articular
Defini ie: Punc ia articular const în realizarea unei leg turi între cavitatea articular i
mediul extern prin intermediul unui ac.
Scop:
- explorator:
- pune în eviden prezen a lichidului articular care poate fi purulent, seros,
sanguinolent;
- recoltarea lichidului în vederea examin rii acestuia;
- terapeutic:
- administrarea unor medicamente;
- eviden ierea lichidului articular.
Este contraindicat execu ia punc iei în cazul în care în zona în care urmeaz a fi
executat punc ia exist un proces inflamator. Cele mai frecvente punc ii se reazlizeaz la
nivelul articula iei genunchiului, cotului i gleznei.
Locul punc iei: genunchi, um r, cot, glezn .
Materiale necesare:
- de protec ie a patului: mu ama, alez ;
- pentru dezinfec ia de tip III;
- pentru efectuarea punc iei: ace (4 – 5 cm lungime), seringi (5 ml pentru anestezie),
pense m nu i, alcool, tampoane sterile, pahar conic gradat, t vi renal ;
- medicamente: xilin 1 %, substan de contrast radiologic.
Preg tirea pacientului:
- psihic:
- se informeaz pacientul cu privire la tehnic
- i se explic procedura.
- fizic:
- se a eaz confortabil cu articula ia relaxat ;
- articula ia se poate a eza pe o pern ;
- se îndep rteaz pilozitatea din acea zon .
Execu ia punc iei:
Punc ia articular se execut de c tre medic ajutat de o asistent medical . Personalul
medical î i spal mâinile, le dezinfecteaz i îmbrac m nu ile sterile. Asistenta medical
projeaz patul prin aplicarea i alezei.
Medicul alege locul punc iei, asistenta preg te te locul realizând dezinfec ia de tip III.
Apoi asistenta preg te te seringa cu anestezic iar medicul efectueaz anestezia.
Medicul a eaz câmpul steril sub locul punc iei, asistenta dezinfecteaz locul ales i
serve te medicul cu seringa cu acul de punc ie. Acesta execut punc ia articular i aspir
lichidul, iar asistenta colecteaz lichidul articular în vasul gradat i în eprubete. La final
medicul retrage acul.
Asistenta medical dezinfecteaz locul i îl comprim cu un tampon steril, aplic
pansamentul compresiv fixat cu fa i aplic atele pentru a imobiliza articula ia.
Ulterior pacientului i se recomand repausul regiunii, se suprevegheaz starea
general a acestuia i semnele vitale, aspectul pansamentului (se men ine 24 / 48 de ore).
Examenul se noteaz în Foaia de Observa ie a pacientului, eprubetele cu lichid
articular sunt etchetate, men onându-se examenul cerut (citologic, bacteriologic). Se apreciaz
aspectul lichidului articular.
Complica ii:
- imediate:
- lezarea pachetului vasculonervos;
- tardive:
- infec ii.
Tehnica se desf oar în condi ii de perfect asepsie, deoarece seroasele prezint
receptivitate deosebit la infec ii.
c) Punc ia rahidian
Defini ie: Punc ia rahidian const în p trunderea cu ajutorul unui ac sub ire în spa iul
subarahnoidian, printre vertebre.
Scop:
- explorator:
- m surarea presiunii LCR;
- recoltarea LCR –ului pentru examinare;
- injectarea de substan e radioopace.:
- terapeuti:
- decomprimarea în cazul sindromului de hipertensiune intracranian ;
- introducerea de medicamente.
- anestezic:
- anestezie:
- rahianestezie.
Indica ii:
- Boli inflamatorii ale SNC- ului, scleroz multipl ;
- Interven ii chirugicale (anestezie).
Locul punc iei:
- punc ia lombar : D12 – L1 sau L4 – L5;
- punc ia dorsal : D6 – D7;
- punc ia suboccipital .
Materiale necesare:
- de protec ie a patului;
- pentru dezinfec ie de tip III;
- ace lungi (diametru de 1 – 1,5 cm), ace cu mandrin, seringi, câmp chirurgical,
tampoane, m nu i sterile, pense, eprubete, alcool, t vi renal , manometru Claude,
diverse medicamente ( seruri imune, antibiotice)
Preg tirea pacientului:
- psihic:
- se informeaz pacientul cu privire la necesitatea efectu rii tehnicii i
importan a acesteia;
- se informeaz asupra procedurii tehnicii.
- fizic:
- pacientul este a jeun;
- pozi ia pacientului este de decubit lateral cu spatele la marginea patului, coapsele
flectate pe abdomen, b rbia atinge pieptul („ spate de pisic ”, sau „ pozi ia embrionului ”).
Pacientul mai poate fi a ezat pe mas cu mâinile pe coapse i capul in hiperflexie.
Execu ia punc iei:
Punc ia rahidian este executat de c tre medic ajutat de o asistent medical .
Personalul medical se spal pe mâini, se dezinfecteaz i îmbrac m nu ile sterile.
Asistenta medical dezbrac pacientul, projeaz patul, a eaz pacientul în pozi ie
potrivit , preg te te locul punc iei, se ocup de dezinfec ia de tip III, serve te câmpul steril
medicului, serve te acul de punc ie cu mandrin, preg te te eprubetele pentru recoltarea LCR
i men ine pacientul în pozi ia recomandat . Serve te manometrul Claude, seringa cu solu ia
medicamentoas necesar , dezinfecteaz locul punc iei iar dup efectuarea acesteia aplic
compres cu Romplast, ulterior a ezând pacientul în pozi ie de decubit lateral f r pern .
Medicul stabile te locul punc iei, face anestezia la nivel local, a eaz câmpul steril sub
locul punc iei, execut punc ia, scoate mandinul, m soar LCR i presiunea acestuia iar apoi
retrage acul.
Îngrijiri ulterioare:
- repaus la pat, f r pern 24 de ore;
- dup 6 ore este alimentat i hidratat la pat;
- supravegherea func iilor vitale;
- în cazul apari iilor complica iilor se informeaz medicul (cefalee, v rs turi, gre uri)
LCR-ul se examineaz imediat macroscopic, apreciindu-se aspectul, presiunea (clar ca
apa de stânc i curge pic cu pic) i cantitatea. În st rile patologice aspectul poate fi
hemoragic iar viteza de curgere cre te) Examin rile în cazul LCR sunt: examenul
citologic, biochimic i bacteriologic.
Tehnica se noteaz în Foaia de Observa ie a pacientului, notându-se i data, ora i
numele persoanei responsabile de execu ia punc iei.
Accidente posibile:
a) sindromul postpunc ional (ame eli, v rs turi, rahialgii);
b) hemoragii (apar prin accidente în momentul punc iei);
c) dureri violente determinate de atingerea ramifica iilor;
d) contractarea fe ei, gâtului i membrelor;
e) ocul reflex, sincope mortale foarte rar.
4.1 CAZUL 1
Culegerea datelor
Informa ii generale
Nume :S
Prenume : R
Vârsta : 30 ani (data na terii 3.01. 1991)
Sex :M
Stare civil : c s torit
Nr. copii :2
Religie : catolic
Ocupa ie : inginer proiectant
Na ionalitate : român
Limba vorbit : român
Domiciliu : Re i a (locuie te cu so ia i cei 2 copii)
Antecedente medicale
Grup sanguin: A (II), Rh pozitiv
Alergii - medicamentoase: Nu
- alimentare : Nu
- de alt natur : Nu
Bolile copil riei: varicela
Vaccin ri : contra pojarului, oreionului, rubeol , gripei
Traumatisme : Nu
Boli anterioare : apendicit acut
Spitaliz ri : 22.03. 1998 (apendicit )
Interven ii chirurgicale: 22.03.1998
Modul de via
Hobby : plimb ri, citit
Alimenta ia : diversificat
Consum de cafea: 1 pe zi
Consum de alcool: ocazional
Consum de tutun: 20-30 tig ri pe zi
Profil psiho-socio-cultural
Anxietate : prezent
Stres : prezent
Stare depresiv : nu exist
Disconfort cauzat de boal
Pacientul este con tient i comunicativ
Mediul familial : lini tit
Mediul profesional: stresant
Istoricul bolii
Pacientul S R prezint dureri de aproximativ 5 luni în zona lombar ce coboar pe
membrul inferior pân la nivelul genunchiului. Diminea a i dup ce st mai mult timp în
pozi ie ezând prezint rigiditate crescut , durerea i rigiditatea se amelioreaz la mers i la
efort fizic de slab intensitate. Obose te rapid.
Motivele intern rii
- stare general alterat
- durere în zona lombar ,ce coboar pe membrul inferior pân la genunchi
- impoten func ional
- rigiditate
- oboseal permanent
- somn nelini tit
Semnele vitale la internare (22.03.2021)
Temperatura 37,2 0 C
Puls 92 pulsa ii / minut
TA 145 / 95 mmHg
Respira ie 21 respira ii / minut
Mic iuni normale
Scaune normale
Greutate 90 kg
În l ime 181 cm
Se interneaz pe sec ia de reumatologie cu diagnosticul de Spondilit Anchilozant
Epicriza:
Pacientul S R în vârst de 30 de ani se interneaz la Spitalul Jude ean de Urgen
Re i a pe sec ia de ortopedie în diminea a zilei de 22.03.2021, cu urm toarele manifest ri de
dependen :
- durere lombar cu iradiere pe membrul inferior pân la genunchi
- rigidita în mi c ri
- subfebrilitate
- oboseal
- insomnii
- anxietate
În urma datelor anamnestice i a investiga iilor clinice i paraclinice s-a stabilit
diagnosticul de Spondilit Anchilozant .
Datele culese sunt analizate i interpretate definindu-se problemele de dependen ,
diagnosticele de îngrijire i obiectivele de îngrijire. În urma interven iilor cu rol propriu i
delegat, a conduitei de urgen medical , manifest rile s-au ameliorat iar obiectivele propuse
au fost realizate.
În cursul spitaliz rii s-a administrat tratament cu, Paracetamol 500 mg, Ibuprofen 400
mg, Fenilbutazon 400 mg. Prednison 5 mg i perfuzii cu vitamine.
În data de 28.03.2021 pacientul prezint stare general bun , somn fiziologic i
odihnitor, dureri lombare i ale membrului inferior ameliorate f r tendin la complica ii.
Astfel pacientului i se recomand externarea.
Recomand ri la externare:
- se recomand repaus la pat;
- continuarea tratamentului prescris de medic;
- contactarea medicului la apari ia primelor semne de complica ii;
- revenirea la control la medicul de familie.
- concediu medical
4.2 CAZUL 2
Culegerea datelor
Informa ii generale
Nume : M
Prenume : N
Vârsta : 37 ani (data na terii 04. 02. 1984)
Sex :M
Stare civil : nec s torit
Nr. copii :0
Religie : ortodox
Ocupa ie : po ta
Na ionalitate : român
Limba vorbit : român
Domiciliu : Re i a (locuie te singuri)
Antecedente medicale
Grup sanguin: AB (IV), Rh pozitiv
Alergii - medicamentoase: Nu
- alimentare : Nu
- de alt natur : Nu
Bolile copil riei: pojar
Vaccin ri : contra pojarului, oreionului, rubeol , gripei
Traumatisme : Nu
Boli anterioare : Nu
Spitaliz ri : Nu exist
Interven ii chirurgicale: Nu exist
Modul de via
Hobby : fotbalul, pescuitul
Alimenta ia : diversificat
Consum de cafea: 2 pe zi
Consum de alcool: ocazional
Consum de tutun: Nu
Profil psiho-socio-cultural
Anxietate : prezent
Stres : prezent
Stare depresiv : nu exist
Disconfort cauzat de boal
Pacientul este con tient i comunicativ
Mediul familial : lini tit
Mediul profesional: stresant
Istoricul bolii
Pacientul M N prezint dureri de aproximativ 2-3 luni în zona lombar , zona fesier
ce se accentueaz nopatea.Diminea a i dup ce st mai mult timp în pozi ie ezând prezint
rigiditate crescut , aceasta diminuându-se în timpul mi c rii. Datorit profesiei ce presupune
ortostatism prelungit pacinetul manifest talalgii puternice.
Motivele intern rii
- stare general alterat
- lombalgie puternic
- durere în zona fesier
- talalgie puternic
- impoten func ional
- rigiditate în mi c ri
- oboseal permanent / astenie
- somn nelini tit
Semnele vitale la internare (10.05.2021)
Temperatura 38,4 0 C
Puls 94 pulsa ii / minut
TA 140 / 95 mmHg
Respira ie 23 respira ii / minut
Mic iuni normale
Scaune normale
Greutate 87
În l ime 175 cm
Se interneaz pe sec ia de reumatologie cu diagnosticul de Spondilit Anchilozant .
Epicriza:
Pacientul M N în vârst de 37 de ani se interneaz la Spitalul Jude ean de Urgen
Re i a pe sec ia de ortopedie în diminea a zilei de10.05..2021, cu urm toarele manifest ri de
dependen : - lombalagie puternic
- durere în zona fesier
- talalgie puternic
- rigidita în mi c ri
- febr moderat
- oboseal
- insomnii
- anxietate
În urma datelor anamnestice i a investiga iilor clinice i paraclinice s-a stabilit
diagnosticul de Spondilit Anchilozant .
Datele culese sunt analizate i interpretate definindu-se problemele de dependen ,
diagnosticele de îngrijire i obiective le de îngrijire. În urma interven iilor cu rol propriu i
delegat, a conduitei de urgen medical , manifest rile s-au ameliorat iar obiectivele propuse
au fost realizate.
În cursul spitaliz rii s-a administrat tratament cu Diclofenac 100 mg, Paracetamol 500
mg, Ibuprofen 400 mg , Noriprel 2,5 mg, Prednison iv i perfuzii cu vitamine.
În data de 16.05.2021 pacientul prezint stare general bun , somn fiziologic i
odihnitor, dureri lombare i talagii ameliorate f r risc de complica ii.
Astfel pacientului i se recomand externarea.
Recomand ri la externare:
- se recomand repaus la pat;
- concediu medical cel pu in 14 zile;
- continuarea tratamentului prescris de medic;
- contactarea medicului la apari ia primelor semne de complica ii;
- revenirea la contol medical periodic.
4.3 CAZUL 3
Culegerea datelor
Informa ii generale
Nume : L
Prenume : R
Vârsta : 40 (data na terii 07.01.1981)
Sex :M
Stare civil : c s torit
Nr. copii :1
Religie : ortodox
Ocupa ie : ofer
Na ionalitate : român
Limba vorbit : român
Domiciliu : Oravi a(locuie te cu so ia i copilul)
Antecedente medicale
Grup sanguin: O, Rh pozitiv
Alergii - medicamentoase: Nu
- alimentare : alune
- de alt natur : Nu
Bolile copil riei: pojar, varicel
Vaccin ri : contra pojarului, oreionului, rubeol , gripei
Traumatisme : Nu
Boli anterioare : colecistit
Spitaliz ri : 18.08.2019
Interven ii chirurgicale: colecistomie
Modul de via
Hobby : pescuit, muzica
Alimenta ia : diversificat
Consum de cafea: 1-2 pe zi
Consum de alcool: ocazional
Consum de tutun: 10 – 15 ig ri pe zi
Profil psiho-socio-cultural
Anxietate : prezent
Stres : prezent
Stare depresiv : nu exist
Disconfort cauzat de boal
Pacientul este con tient i comunicativ
Mediul familial : lini tit
Mediul profesional: stresant
Istoricul bolii
Pacientul L R prezint dureri de aproximativ 4 – 5 luni în zona lombar , dureri la
respira ii profunde i talalgii.Diminea a i dup ce st mai mult timp în pozi ie ezând
prezint rigiditate crescut , aceasta diminuându-se în timpul mi c rii. Datorit profesiei în
care pozi ia ezând predomin , durerile lombare sunt accentuate i persistente pe parcursul
zilei.
Motivele intern rii
- stare general alterat
- lombalgie puternic
- limitarea respira iei profunde datorit durerii
- talalgie puternic
- impoten func ional
- rigiditate în mi c ri
- oboseal permanent / astenie
- somn nelini tit
Semnele vitale la internare (06.02..2021)
Temperatura 39,1 0 C
Puls 90 pulsa ii / minut
TA 145 / 105 mmHg
Respira ie 23 respira ii / minut
Mic iuni normale
Scaune normale
Greutate 92
În l ime 183 cm
Se interneaz pe sec ia de reumatologie cu diagnosticul de Spondilit Anchilozant .
Epicriza:
Pacientul L R în vârst de 40 de ani se interneaz la Spitalul Jude ean de Urgen
Re i a pe sec ia de ortopedie în diminea a zilei de 06.02.2021, cu urm toarele manifest ri de
dependen : - lombalgie
- limitarea respira iei profunde
- talalgie
- rigidita în mi c ri
- febr ridicat
- oboseal
- insomnii
- anxietate
În urma datelor anamnestice i a investiga iilor clinice i paraclinice s-a stabilit
diagnosticul de Spondilit Anchilozant .
Datele culese sunt analizate i interpretate definindu-se problemele de dependen ,
diagnosticele de îngrijire i obiective le de îngrijire. În urma interven iilor cu rol propriu i
delegat, a conduitei de urgen medical , manifest rile s-au ameliorat iar obiectivele propuse
au fost realizate.
În cursul spitaliz rii s-a administrat tratament cu Diclofenac 100 mg, Paracetamol 500
mg, Ibuprofen 400 mg, Arcoxia 120 mg, Prednison iv i perfuzii cu vitamine.
În data de12.02.2021 pacientul prezint stare general bun , somn fiziologic i
odihnitor, dureri lombare i talagii ameliorate, temperatur corporal normal , respira ii
profunde f r dureri.
Astfel pacientului i se recomand externarea.
Recomand ri la externare:
- se recomand repaus la pat;
- continuarea tratamentului prescris de medic;
- contactarea medicului la apari ia primelor semne de complica ii;
- revenirea la control medical la medicul de familie.
Capitolul V
Norme de protec ia muncii i PSI