Descărcați ca docx, pdf sau txt
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 4

Intersexualitatea 

(intersex) presupune existența trăsăturilor specifice ambelor sexe la o


persoană, fie că acest lucru este vizibil la nivelul organelor sexuale externe, fie că el nu
poate fi văzut deoarece presupune modificări interne sau la nivel cromozomial.
[1] Persoanele intersex sunt persoane născute cu oricare dintre mai multe variații ale
caracteristicilor sexuale, inclusiv cromozomi, gonade, hormoni sexuali sau organe
genitale care, potrivit Oficiului ONU al Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului, „nu se
potrivesc definițiilor tipice pentru corpurile de sex masculin sau feminin” [2][3]; astfel de
variații pot implica ambiguitate genitală și combinații de genotip cromozomial și
fenotip sexual, altele decât masculin XY și feminin XX.[4] [5] Persoanele intersex sunt
parte a comunității LGBTQIA+.
La mamifere există trei sexe: femeiesc, masculin și intersex, dar patru în natură:
femeiesc, masculin, hermafrodit și alelic. La oameni, dar mai nou observat și la
animalele non-umane, există trei identități de gen: cisgen, transgen și non-binar. În
natură există patru orientări sexuale și romantice
principale: asexualitate, bisexualitate, heterosexualitate si homosexualitate.
Din punct de vedere taxonomic persoanele născute intersex nu e sinonim cu persoanele
născute  transgen.
O situație frecventă de intersexualitate o reprezintă absența uterului sau trompelor
uterine la o persoană aparent de sex feminin, dar care poate avea în
interior testicule slab dezvoltate. Alte persoane au un amestec (mozaic) de două linii
celulare în organism, una de tip masculin, alta de tip feminin, cu gonade aparținând
ambelor sexe (testicul și ovar).[6] Contrar unor opinii nedocumentate multe persoane
intersex se pot reproduce însă unele persoane pierd această capacitate datorită unor
intervenții chirurgicale neadecvate.
Persoanele intersexuale (intersex) au mai fost numite și
persoane hermafrodite sau androgine însă termenul nu este considerat tocmai unul
potrivit, având în vedere că este folosit și în biologie, pentru a face trimitere la plantele
și animalele bisexuate.[1] Termenul provine de la numele zeului Hermafrodit, fiul
lui Hermes și al Afroditei. Legenda spune că nimfa Salmacis s-a îndrăgostit de
frumusețea rară a acestuia, însă el a respins-o. Atunci, nimfa a implorat zeii să le
unească trupurile, astfel că a rezultat o ființă având ambele sexe.
Potrivit unor date americane citate de OMS, intersexualitatea apare la un copil din
2.000, structurile genitale complexe, care fac dificilă determinarea sexului, apare la un
copil din 4.500 la naștere.[7] Se estimează că 0,2-3,5 din populația globală e născută
intersex.
INTERSEXUALITATEA SI ORIENTAREA SEXUALA
Orientarea sexuală, orientarea romantică, practica sexuală, identitatea de
gen, sexul și exprimarea de gen sunt distincte.
Este important de știut că intersexualitatea nu are nicio legătură cu orientarea
sexuală sau cu identitatea de gen, ci cu faptul că o persoană se naște cu trăsături ale
ambelor genuri nu este prin definiție nici gay, nici lesbiană, nici transsexual.[1] Totuși, la
fel ca orice bărbat sau femeie de pe lumea aceasta, persoanele intersexuale își pot
identifica orientarea sexuală ca fiind alta decât cea a majorității, cea heterosexuală.
Tipuri de intersexualitate și cauze
Intersexualitatea poate fi clasată în patru categorii:[23]
 46, intersexualitate XX;
 46, intersexualitate XY;
 intersexualitate gonadală adevărată;
 intersexualitate complexă sau nedeterminată.
Intersexualitatea de tip 46 XXModificare
În cadrul primei categorii (intersexualitate 46 XX) se întâlnesc următoarele anomalii:
[23]
 anomalii în dezvoltarea ovariană (anomalii ale dezvoltării organelor sexuale ovotesticulare,
testiculare, disgeneză gonadală);
 exces androgenic (fetal, fetoplacentar, maternal);
 atrezie vaginală;
 extrofie cloacală etc.
O persoană care prezintă intersexualitatea de tip 46 XX va avea cromozomii unei
femei, va dezvolta ovare ca organe genitale interne, dar organele genitale externe vor
fi ca ale unui bărbat. Acesta este, de obicei, rezultatul în cazul expunerii unui făt de
sex feminin la hormoni masculini înainte de naștere. De obicei, această persoană
prezintă uter normal și trompe uterine. Această anomalie mai este denumită și 46, XX
cu virilizare sau pseudohermafroditism feminin.[23] Există mai multe cauze posibile:[23]
 hiperplazie suprarenală congenitală – cea mai frecventă cauză de intersexualitate de tip 46,
XX, la nou-născuți;[24] producția excesivă de androstendionă va duce la producerea unui
fenotip feminin din punct de vedere gonadal, însă virilizat;
 androgeni materni – deși rară, aceasta poate fi o altă cauză a intersexualității; virilizarea unui
făt de sex feminin poate să apară în momentul când mama primește anumite medicamente pe
bază de androgeni, în primul trimestru de sarcină; dacă, însă, administrarea are loc după
primul trimestru, aceste medicamente pot produce doar o mărire a falusului, fără fuziune
labioscrotală; medicamentele incriminate sunt cele administrate anterior, pentru a evita
producerea de avorturi spontane la pacientele care au avut astfel de antecedente;
 o cauză și mai rară în apariția intersexualității este reprezentată de o anormalitate endocrină a
mamei ce va produce hormoni virilizanți; aceste anormalități pot fi: tumori Krukerberg,
arhenoblastoma, luteoma, tumori lipoide pe ovare, tumori cu celule stromale.
Intersexualitatea de tip 46 XYModificare
Intersexualitatea de tip 46 XY include următoarele:[23]
 anomalii în dezvoltarea testiculară (disgeneză gonadală parțială sau completă);
 anomalii în sinteza androgenă (insensibilitate androgenă parțială sau completă, anomalii ale
hormonului sau receptorului antimullerian, defect al biosintezei androgene);
 hipospadias sever;
 extrofie cloacală.
Hermafrodiții "adevărați"Modificare
A treia mare categorie de intersexualități este reprezentată de hermafrodiții adevărați,
astfel etichetați din punct de vedere taxonomic. La acești indivizi există un amestec
(mozaic) de două linii celulare în organism, una de tip masculin, alta de tip feminin, cu
gonade aparținând ambelor sexe (testicul și ovar) sau amestecul țesuturilor gonadale
de ambele sexe într-o gonadă tipică hermafrodiților, denumită ovotestis. [25] Acest tip
de intersexualitate este predominant în populațiile din sudul Africii și din alte câteva
areale geografice.[25] De cele mai multe ori, aspectul fizic este mai apropiat de sexul
feminin, fiind cunoscute cazuri cu linie celulară feminină preponderentă care
funcționează bine integrate în sexul feminin, inclusiv în privința maternității. Sunt și
hermafrodiți care s-au integrat în sexul masculin, cu o evoluție satisfăcătoare. Nu se
cunoaște până în prezent un caz documentat în specia umană în care un hermafrodit
să se autofecundeze natural și să procreeze fără ajutorul altui individ, această
eventualitate fiind considerată o imposibilitate.[25]
În corpul aceleiași persoane se poate produce un amestec, unde unele dintre celulele
din corp au XX sau XY, în timp ce unele celule au un conținut cromozomic mai puțin
obișnuit precum XYY, XXX, etc. [26]
În mod alternativ, este pur și simplu un amestec între XX și XY și nu trebuie să implice
genotipuri mai puțin obișnuite în celulele individuale. De asemenea, acest lucru poate
apărea atât ca chimerism, cât și ca rezultat al unui cromozom sexual mutat în celălalt.

Intersexualitate complexă sau nedeterminată Modificare


Există și alte tipuri de intersexualizare, mai puțin frecvent întâlnite, dar nu într-atât de
rare încât sa fie ignorate: disgeneziile gonadale (cu una din gonade rămasă
nedezvoltată, în stadiu de „mugur”), intersexualizările prin tumori secretante de
hormoni de la nivelul creierului, ficatului etc., transsexualismul, unde nu există anomalii
morfologice la nivelul corpului, dar există nevoia imperioasă la nivel comportamental
de a aparține celuilalt sex, parțial explicată printr-o impregnare precoce cu hormoni
tipici acestuia, la nivelul sistemului nervos central. [
Tratament

Persoanele intersex sunt supuse tratamentului medical. De cele mai multe ori se
recomandă utilizarea unei terapii pe bază de suplimente de hormoni care să
implementeze funcția gonadală compromisă, la pacienții cu ambiguitate genitală,
hiperplazie suprarenală congenitală sau orice altă anomalie în dezvoltarea sexuală. [23]
Tratamentul chirurgical este încă foarte controversat. Cele mai mari controverse se
concentrează, în special, pe alegerea sexului copilului. Alegerea sexului de către
medic sau părinți poate să nu fie aceeași cu cea pe care pacientul l-ar alege când va fi
adult. Cel mai important organ sexual este creierul care poate implementa încă din
viața intrauterină sexul copilului din punct de vedere hormonal.
La o persoană de sex feminin ce prezintă virilizare, procedura chirurgicală este
denumită genitoplastie feminizantă și include vaginoplastie și clitoroplastie. [23] Vârsta
optimă de determinare a acestei operații nu este încă stabilită. Pacienții de sex
masculin care nu prezintă o virilizare normală au, de obicei, hipospadias, care se
poate corecta prin reconstrucție chirurgicală. Datele statistice sugerează că vârsta
optimă pentru realizarea acestei operații de reconstrucție este între 6–18 luni. [23]
Restabilirea sexului copilului poate fi luată în considerare la pacienții cu defect de
dezvoltare sexuală 46, XY, dar și la pacienții cu ambiguitate sexuală. [23]
Specialiștii nu recomandă o intervenție chirurgicală decât dacă viața micuțului este
pusă în pericol.[1] Dacă persoana respectivă este lăsată să crească, își va da seama
singură dacă se simte mai bine în corp de femeie sau în corp de bărbat, riscul ca
viitorul adult să devină captiv într-un trup în care nu se regăsește fiind diminuat. [27] La
maturitate, persoanele intersexuale pot opta să nu se opereze, considerând felul în
care s-au născut un gen aparte de cele două recunoscute de majoritatea lumii.
[1] Totuși, chiar și atunci când nu se optează pentru operare la scurtă vreme de la
naștere, copilul poate creste complexat și, în absența unui sprijin de specialitate,
poate dezvolta traume psihice ce țin de acceptarea propriei persoane. [1] Mai mult,
persoanele intersexuale riscă să devină adesea victimele discriminării, sau chiar să fie
hărțuite și agresate în anumite culturi ale lumii.
Steagul persoanelor intersex

S-ar putea să vă placă și