VARIOLA ȘI

VACCINUL
ANTIVARIOLIC

1
❖ Variola este prima boală eradicată cu ajutorul vaccinurilor.

❖ Istoria vaccinurilor este lungă, începând încă din anul

1000, de când există dovezi care atestă că chinezii practicau
variolarea

❖ Primul vaccin a constat în utilizarea pustulelor de variolă

bovină pentru a oferi protecţie împotriva variolei, de către
Edward Jenner, „părintele” vaccinologiei, care a inoculat
unui băiat de 13 ani virusul variolei bovine în 1796.

❖ Datorită acestui succes și a numeroaselor eforturi depuse

de autorități în viitor, în 11 septembrie 1978 variola a fost
eradicată total. Introducere
❖ Ali Maow Maalin, un bucătar dintr-un spital din Somalia, este
ultima persoană care s-a îmbolnăvit natural de variolă.

2
Ce este variola?
Variola este o boală contagioasă, produsă de un virus, care a afectat populația la nivel
mondial, producând sute de milioane de decese. Virusul care cauzează această boală poate
infecta doar oamenii.

1. Variola majoră
• Forma comună și mult mai severă
2. Variola minoră
• Mai rar întâlnită, rata decesului este mai mica și simptomele sunt mai puțin grav
3. Variola sine eruptione
• Nu prezintă erupții cutanate, apare la persoanele vaccinate

3
 Transmiterea
Metode de transmitere:
• prim contactul cu pustulele sau prin picăturile pe care le
expiră persoana infectată
• lenjeria de pat contaminată sau hainele de asemenea pot
transmite virusul
• o persoană este contagioasă până ce ultima pustula
dispare de pe corpul său
• rata de transmitere este mai scurtă decât la gripă sau rubeola

Perioade de transmitere:
• în timpul perioadei de incubare, pacientii nu sunt infecțioși
• pentru cateva zile, virusul se poate gasi in secretiile
aparatului respirator, leziunile cutanate și obiectele
contaminate.

4
 Semne și simptome
• febră (peste 38,8ᵒC)
• migrene
• frisoane
• durere abdominală

❖ La examenul fizic, leziunile apar ca puncte mici și roșii pe fata,

in cavitatea bucala, pe faringe și brațe
• exantemul cutanat este de tip centrifug, cu macule, papule,
vezicule și pustule, la nivelul faringelui
• la nivelul orofaringelui, pe bolta palatină, limbă apar
macule mici, ce se transformă în vezicule și se rup,
eliberând virioni

❖ Variola minor evoluează cu febră, leziuni limitate și

simtpomatologie mai ușoară

❖ Variola sine eruptione se caracterizează prin semne

preeruptive, dar fără leziuni cutanate.

5
• iritațiile caracteristice variolei apar în faza prodormală
• macule mici și roșii apar mai întăi pe față, apoi se imprăștie spre extremități și spre trunchi
• timp de 1-2 zile, aceste macule se transformă în papule tari, de 2-3 mm
• după încă 2 zile evoluează în vezicule de 2-5 mm
• pacienții au acuzat și migrene și durere a coloanei vertebrale

6
C și
❖ Complicații:
• infecții bacteriene (furuncule/abcese)
• probleme articulare
o • pentru Variola major • probleme pulmonare
m mortalitatea este aprox. • probleme gastrointestinale
m o
30% (3% pentru cei • encefalită (1 la 500 de cazuri)
• orbire 1%
vaccinați)
p r • pentru Variola minor
este de aprox. 1%
• 10-20% dintre pacienti raman cu complicatii oftalmologice
• conjunctivită sau ulcerații corneene (suprainfecții

l t bacteriene)
• 5% dintre copii dezvoltă osteomielită (infecției osoasă

i a ❖ Formele mai grave au virală).

rata de mortalitate mult
l
c i
mai mare

❖ Aprox. 65-80% care se

a t refac, rămân cu
cicatrici și semne
ț a cutanate

i t
e
i 7
 Tratament
❖ Nu există un tratament eficient, ci doar simptomatic și de suport
❖ Tratamentul se realizează acasă
❖ În iulie 2018, FDA a aprobat folosirea Tecovirimat, în cazul în care variola este folosită ca armă biologică.

✓ pacientul trebuie izolat până ce toate crustele cad (3-4 săptămâni de la apariția lor)
✓ se menține echilibrul electrolitic, pentru a se evita deshidratarea.
✓ pentru leziunile corneene se poate instila idoxuridină.
✓ se pot administra antivirale: ✓ antibiotice:
• tecovirimat • tiosemicarbazone
• cidofovir (în stadiul incipient) • rifampicină

Măsuri de prevenție:
❖ vaccinul este singurul taratent eficient
❖ administrat la 4 zile după expunere,
poate preveni sau ameliora considerabil
severitatea simptomelor.

8
❖ la examinarea PCR, majoritatea
virusurilor din Genul Orthopoxvirus au
virioni ce par identici, astfel căse poate
confirma prezeța unui virus din acest
gen, însă nu specia exactă
❖ diagnosticul se determina pe baza
simptomelor și a semnelor apărute
Diagnostic greșit:
❖ la examen cu micrscopul electronic, al
lichidului pustular, virionii apar ca niște • monkeypox
cărămizi • varicelă
❖ examenul serologic nu permite nici el • zona zoster
diferențierea între virusurile din acest • meningococcemie
gen. • dermatită de contact
9
Agentul etiologic

❖ virusul aparține genului Orthopoxvirus și familiei

Poxviridae
❖ virusologii speculează că ar fi evoluat dintr-un poxivirus
al rozătoarelor
❖ deoarece lipsea un vector de natură animalică
pentru a-l răspândi, de-abia dupa anii 3000 î.Hr,
după ce au izbucnit epidemii grave, această boală a
fost considerată serioasă
❖ adenovirus cu formă ovoidă, de 300/200 nm
❖ se multiplică în citoplasmă; liza celulei gazdă nu este
obligatorie

10
❖ în 1774, în Yetminster, Anglia, un crescător
de vite pe nume Benjamin Jesty, el însuşi
imun la variolă după ce a luat variola bovină
de la turma sa, şi-a inoculat soţia şi cei doi
copii cu variolă bovină, pentru a evita
epidemia de variolă
❖ pe atunci se ştia că lăptăresele erau
protejate de variolă după ce au avut variola
bovină

11
 Istoric
❖ În 1796, un medic englez, Edward Jenner, a venit cu ideea de a inocula o formă uşoară de variolă,
Variolae vaccinae, unui copil pentru a stimula răspunsul imun
❖ procedeul funcţionează şi astfel se naşte vaccinarea
❖ variola bovină nu era o infecţie răspândită, ci apărea sporadic în câteva ţinuturi rurale din Anglia
❖ pe atunci nu era cunoscut faptul că cei care contractau variola bovină nu luau variolă
❖ Jenner ştia acest lucru deoarece fusese medic ucenic într-un sat, iar o lăptăreasă îi spusese despre
eficacitatea variolei bovine împotriva variolei
❖ inovaţiile lui Edward Jenner au început cu utilizarea cu succes, în 1796, a „materialelor“ din variola
bovină, pentru a crea imunitate pentru variolă.

12
13
 ❖ Jynneos
• suspensie injectabilă (0,5 mL)
• se administrează două doze la
interval de 4 săptămâni
V ❖
❖
❖
Dryvax
Jynneos
ACAM 2000
• realizat de Bavarian Nordic
(Danemarca)

a ❖
❖
Imavanex
TNX-102 ❖ Imavanex
• suspensie injectabilă cu aspect

c • sunt vaccinuri cu virusuri

vii, înrudite cu cel al variolei
lăptos
• se administrează două doze la
interval de 28 de zile, subcutanat
c • conțin virusul Vaccinia
• se administreaza subcutanat
în deltoid
• excipienți:
în mușchiul deltoid
i
• trometanol
• se eliberează în situații • clorură de sodiu
excepționale • apă pentru preparate

n injectabile
• valabilitate: 2-5 ani
• produs de Bavarian Nordic
(Danemarca)

14
Reacții adverse la vaccin
Contraindicații:
❖ dureri de cap ❖ pacienți imunodepresivi
❖ greață ❖ femei însărcinate sau care alăptează
❖ mialgii
❖ astenie
❖ frisoane
❖ febră
❖ reacții la locul injecției:
• durere
• înroșire
• tumefacție
• iritare

15
 Variola ca
❖ încă din sec. XIV corpurile bolnavilor erau
catapultate în orașele dușmane
armă
❖ datorită faptului că prezintă diverse avantaje
și poate fi modificat genetic, acest virus
biologică
poate fi condișionat în rezervoare foarte
mari, care să explodeze și să împrăștie
virionii

❖ în SUA vaccinarea de rutină s-a terminat în

anii 1970, însă persoane din domeniul militar
sau civili predispuși la bioterorism mai
primesc încă acest vaccin

❖ în armata SUA se folosește vaccinul ACAM

2000, produs de Sanofi Pasteur.

16
 Concluzii
• în anul 1998 Andrew Wakefield,
cercetător britanic, susţine o
legătură cauzală între vaccinul ROR şi
dezvoltarea de autism la copii
• mai târziu s-a demonstrat că Wakefield a
fost plătit să publice acest articol de către
oponenţii vaccinării şi lucrarea a fost
retrasă din celebra revistă The Lancet
• în Marea Britanie, rata de vaccinare a
scăzut de la 92% la 80% în următorii ani,
ducând la naşterea mişcării Anti-Vaxxer,
mişcare care capătă contur din ce în ce
mai clar şi în prezent.
❖ vacinarea reprezintă o descoperire
incomensurabilă pentru omenire, iar
cercetările pentru eradicarea bolilor
infecţioase trebuie continuate, precum şi
lupta de a demonstra eficienţa vaccinării şi
riscurile care derivă din alegerea de a nu
vaccina.
❖ deși s-au depus foarte multe eforturi, încă se
lucrează la descoperirea unor vaccinuri
pentru malarie, ebola, HIV, zika etc
❖ mișcarea Anti-Vaxxer devine tot mai
puternică , ducând la o scădere a numărului de
vaccinări.
17
 Bibliografie

Ungureanu A., Virusologie medicală, Ed. Medicală Universitară, 2016

Smallpox - Infectious Diseases - MSD Manual Professional Edition (msdmanuals.com)
Variolă – Wikipedia
Smallpox: Background, Etiology, Epidemiology (medscape.com)
Smallpox | History of Vaccines
Smallpox - Our World in Data
Smallpox: a disease and a weapon - International Journal of Infectious Diseases
(ijidonline.com)
IMVANEX, Common name – modified vaccinia ankara virus (europa.eu)
download (fda.gov)
Smallpox vaccine - Wikipedia

18
Vă mulțumesc!

19