51.Anatomia și Inervația Mușchilor extrinseci.

Originea muschilor drepti extraoculari se face in apexul orbitei pe inelul Zinn iar insertia
sclerala se face la anumite distante fata de limb
Muşchii extraoculari sunt reprezentaţi de muşchii drepţi şi muşchii oblici.

Muşchii drepţi sunt:
- muşchiul drept extern cu rol în abducţia globului (devierea externă); are 6,9 mm inervat de
n. VI abducens
- dreptul intern cu rol în adducţia globului (devierea internă); 5,5 mm inervat n III ocuomotor
- dreptul superior ce are doă funcţii şi anume de ridicare a globului ocular, dar şi de rotaţie
internă şi adducţie; 7,7 mm mm inervat n III ocuomotor

- dreptul inferior care de asemenea are două funcţii şi anume coborârea globului ocular şi
rotaţie externă şi adducţie.6,5mm mm inervat n III ocuomotor

Muşchii oblici sunt reprezentaţi de:

- marele oblic sau oblicul superior ce are ca funcţie principală rotaţia internă a globului
ocular, secundar putând determina şi coborârea şi abducţia globului ocular; inervat de n IV
trohlear
- micul oblic sau oblicul inferior are ca principală funcţie rotaţia externă a globului ocular, iar
secundar poate determina ridicarea şi abducţia globului ocular. mm inervat n III ocuomotor

52.Motilitatea ochilor. Legea lui Sherington.

Motilitatea ochilor caracterizanta prin prezenta
1.Mișcările de Ducția mișcările monoculare.
axa orizontala – adductie, abductie
axa verticala – supraducție (elevatie), inferoducție (depresie)
rotatie axa orizontala – incicloductie, excicloductie

legea Sherington”-legea inervației reciproce-atunci cînd un mm. Se contracta

antagonistul acestuia se relaxeaza în aceeași măsură astfel încît să permită facilitarea
contracției agonistului, prin impulsuri provenite la nivelul fusului neuromuscular.
Contracția musculară este însoțită simultan de inhibiția antagoniștilor

53. Versia (mișcări combinate) “legea Hering”

- ambii ochi se mișcă în aceeași direcție în aceeași măsură.
primesc aceeași inervație , fac aceleași mișcări ,cu același efect.
Dextro-/ Levoversie ,Superoversie (Elevare)
Inferoversie(Depresie)Dextracicloversie Levocloversie

54. Mușchii oculari care sunt responsabili pentru mișcările

ochilor. Direcțiile de diagnostic al privirii
Șase mușchi extraoculari facilitează mișcarea ochilor. Acești mușchi apar din inelul tendinos
comun în orbită, cavitatea ochiului și se atașează la globul ocular . Cei șase mușchi sunt
mușchii laterali, mediali, inferiori și rectali superiori, și mușchii oblici inferiori și superiori .
Mușchii, atunci când se contractă, determină mișcarea globului ocular, prin tragerea globului
ocular spre mușchi.

Trei perechi antagoniste de mușchi controlează mișcarea ochilor: mușchii rectului lateral și
medial, mușchii rectului superior și inferior și mușchii oblici superiori și inferiori. Acești mușchi
sunt responsabili de mișcarea ochiului de-a lungul a trei axe diferite: orizontală, fie spre nas
(aducție), fie departe de nas (răpire); vertical, fie elevație, fie depresiune; și mișcări de torsiune,
care aduc vârful ochiului spre nas (intorsiune) sau departe de nas (extorsiune)

2 mușchi orizontali
 Medialis rectus (mr) – adductia
 Lateralis rectus (lr) – abductia
Acesti muschi sunt responsabilli de miscarile stanga/dreapta chiar si in miscarie sus/jos

2 muschi verticali
 Superior rectus (sr) – 1.elevare 2.incyclorotatie
 Inferior rectus (ir) – 1.depresie 2.exciclorotație
Acesti muschi cauzeaza putina adductie cand sunt active
Ei nu au inevatie pentru adductie

2 muschi oblici
 Oblic superior (so) – 1.inciclorotație 2.depresie
 Oblic inferior (io) – 1.exciclorotație 2.elevare
Acesti muschi cauzeaza putina abductie cand sunt active
Ei nu eu inervație pentru abducție

Cele 9 direcții de diagnostic al privirii:

1. Privirea în dreapta – sus (poziția terțiară)
2. Privirea în sus (poziția secundară)
3. Privirea în stânga – sus
4. Privirea în stânga
5. Privirea în stânga – jos
6. Privirea în jos
7. Privirea în dreapta – jos
8. Privirea în dreapta
9. Poziția neutră