UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI, ȘTIINȚE SOCIALE ȘI

PSIHOLOGIE

SPECIALIZAREA: P.I.P.P SLATINA

GEOGRAFIE ȘI METODICA PREDĂRII EI

RELIEFUL ROMÂNIEI

Studentă: SLĂMNOIU IULIANA RAISA

Anul III

Slatina
2021-2022
 RELIEFUL ROMÂNIEI

Relieful este suportul pe care se întrepătrund componentele naturale ale mediului geografic
(ape, elementele de vegetație, de faună, solurile) cu componentele umane și economice
(populație, așezări, activități economice).

Relieful României se caracterizează printr-o mare varietate de forme de relief ceea ce

generează anumite particularități ale peisajului natural, adesea cu influențe și asupra peisajului
antropic sau antropizat.

Altitudinal, se desfășoară între aproximativ 0 m (Delta Dunării) și 2544 m (Vârful

Moldoveanu din Munții Făgăraș), altitudinea medie fiind de 420 m.

Relieful României poate fi analizat din perspectiva treptelor de relief, a formelor de relief (și a
tipurilor de relief) și a unităților de relief.

Treptele de relief reprezintă o grupare, în funcție de altitudine, a neregularităților scoarței

terestre. Astfel, treapta câmpiilor, ce înconjoară în semicerc spațiul țării noastre, include acele
unități de relief cu altitudini coborâte, sub 200 m, treapta dealurilor și a podișurilor pe cele ce se
desfășoară între 200-800 m, dar uneori urcând până la 1000 m, în timp ce treapta munților
include acele zone cu altitudini de peste 800-1000 m.

Formele de relief reprezintă acele denivelări ale scoarței terestre cu extindere teritorială
relativ mare și cu o structură geologică și mod de formare omogene.

Unitățile de relief reprezintă porțiuni ale scoarței terestre bine delimitate față de regiunile
înconjurătoare, cu anumite particularități ale reliefului comune pe toată suprafața lor. Tipurile de
relief sunt create de agenții externi de modelare.
 CARACTERISTICILE RELIEFULUI ROMÂNIEI

Dispunerea concentrică se referă la faptul că toate treptele de relief sunt dispuse, ca niște
cercuri, în jurul Depresiunii Colinare a Transilvaniei: mai întâi treapta munților, apoi cea a
dealurilor și podișurilor exterioare și cea a câmpiilor, în vestul și sudul țării.

Proporționalitatea reliefului – cele trei trepte de relief (a câmpiilor, a dealurilor și podișurilor

și a munților) se găsesc în proporții aproximativ egale: câmpiile ocupă 30% din suprafața țării
noastre, dealurile și podișurile - 42%, iar munții - 28%.

Varietatea formelor și a tipurilor de relief – pe o suprafață relativ redusă cum este cea a țării
noastre întâlnim munți, podișuri și dealuri, câmpii, deltă (cu un relief aparte), forme ale reliefului
glaciar, vulcanic, fluvial, litoral ș.a. De asemenea, varietatea mare a formelor și a tipurilor de
relief este dată și de structura geologică complexă a reliefului țării noastre, precum și de etapele
de formare a acestuia. Dispunerea unităților de relief pe teritoriul țării noastre arată și un caracter
de complementaritate al acestora. Astfel, Carpații Orientali au atât către vest cât și către est,
unități de relief mai joase, la fel și cei Meridionali.

Relieful este axat pe arcul Carpaților. În centrul teritoriului se află Podișul Transilvaniei,

înconjurat de lanțurile muntoase ale Carpaților Orientali, Meridionali și Occidentali, la exteriorul
cărora se întind, ca o treaptă mai joasă, podișuri și câmpii, către care trecerea se face prin
intermediul dealurilor subcarpatice.

Diversitatea tipurilor genetice de relief este caracteristică spațiului românesc. Relieful

structural este pus în evidență de abrupturi și denivelări în Carpați și Podișul Dobrogei de Nord.

 Relieful petrografic este dezvoltat pe roci cristaline în Carpați și Podișul Dobrogei. Relieful

dezvoltat pe roci solubile reprezintă peste 20 % din teritoriul țării, mai relevant fiind
relieful carstic din aria carpatică. Tot în Carpați este specific și relieful dezvoltat
pe gresii și conglomerate, în ariile de orogen, alături de care evoluează relieful vulcanic și cel
grefat pe roci metamorfice. Pe spațiile mai joase se afla relieful dezvoltat pe argile, marne,
nisipuri și depozite leossoide(neconsolidate).
 Relieful glaciar este bine reprezentat în părțile înalte ale Carpaților Meridionali și în Munții
Rodnei, prin circuri glaciare, în timp ce relieful periglaciar este distribuit, în mod variat, pe întreg
teritoriul țării. De asemenea, relieful fluviatil și cel litoral au o reprezentare specifică pe teritoriul
României.

Relieful României este caracterizat prin patru elemente: varietate, proporționalitate,

complementaritate și dispunere simetrică, dat fiind numărul mare de forme de relief, repartiția
aproximativ egală a principalelor unități de relief (35% munți, 35% dealuri și podișuri și 30%
câmpii) și gruparea reliefului .

Carpații Românești se extind ca un inel, ce închid o mare depresiune în centrul țării, cea
a Transilvaniei. Sunt munți cu altitudine mijlocie, fragmentați, cu un etaj alpin, pășuni alpine și
întinse suprafețe de eroziune, a căror altitudine maximă se atinge în vârful Moldoveanu (din
Munții Făgăraș), la 2 544 de metri.

Pe teritoriul României, Munții Carpați au o lungime de 910 km.

La exteriorul Munților Carpați se află un inel de dealuri — Subcarpații și Dealurile de

Vest — locurile cele mai populate, datorită bogatelor resurse de subsol (petrol, cărbuni, sare) și
condițiilor favorabile culturii viței-de-vie și pomilor fructiferi. În est și sud se extind trei mari
podișuri (Moldovei, Dobrogei și Getic), dar și Podișul Mehedinți, în timp ce în sud și vest se
întind două mari câmpii, Câmpia Română (îngustată spre est) și Câmpia de Vest.

Delta Dunării este cea mai joasă regiune a țării, sub 10 m altitudine, cu întinderi de mlaștini,
lacuri și stuf. Ceva mai înălțate sunt grindurile fluviale și maritime (Letea, Caraorman, Sărăturile)
pe care se grupează satele de pescari. Este un teritoriu descris din antichitate de numeroși oameni
de știință ai vremurilor, printre care Herodot, Strabon, Ptolemeu sau Plinius cel Bătrân.

Delta Dunării a fost introdusă în lista patrimoniului mondial al UNESCO în 1991 ca rezervație

naturală a biosferei.

România beneficiază de toate tipurile de unități acvatice: fluvii și râuri, lacuri, ape subterane,
ape marine. Particularitățile hidrografice și hidrologice ale României sunt determinate, în
principal, de poziția geografică a țării în zona climatului temperat-continental și de prezența
arcului carpatic. Factorul antropic a contribuit la unele modificări ale acestor particularități.
 BIBLIOGRAFIE

 https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fwww.pinterest.com%2Fpin
%2F362750944982528352%2F&psig=AOvVaw1ZQoj86iWu7Hq_gvkvH5Gc&ust=1634
561545846000&source=images&cd=vfe&ved=0CAsQjRxqFwoTCMDijLy-
0fMCFQAAAAAdAAAAABAO

 https://ro.wikipedia.org/wiki/Relieful_Rom%C3%A2niei

 https://educatiacontinua.edu.ro/upload/1601143723_Material%20suport%20pentru
%20elevi_Geografie_clasa%20a%20VIII-a_lectia%203_Relieful%20Rom%C3%A2niei-
caracteristici%20gen%20(3).pdf

 www.didactic.ro , vizitat in data de 17.10.2021

 PROIECT DE LECŢIE

Clasa: a IV-a A

Disciplina: Geografie

Unitatea de învăţare: Elemente de geografie a României

Subiectul lecţiei: Caracteristici generale ale reliefului

Tipul lecţiei: Transmitere / însuşire de noi cunoştinţe

Obiective operaţionale:

O1 – Să răspundă corect la întrebări;

O2 – Să localizeze pe hartă formele de relief cerute;

O3 – Să precizeze culorile convenţionale corespunzătoare fiecărei forme de relief;

O4– Să asocieze imagini cu formele de relief reprezentate pe hartă;

O5 – Să descrie relieful ţării noastre;

Strategii didactice:

Metode: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, munca cu harta

Mijloace de învăţământ: ▪ Globul pământesc, harta României, atlase geografice, fişe de lucru,
imagini, calculator, videoproiector

Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe

Bibliografie:

▪ Adina Albu, Ioan Surdu – Geografie-manual pentru clasa a IV-a, Ed. Aramis, 2006

▪ *** - Ghidul învăţătorului – clasa a IV-a, Ed Aramis, 2006

▪ M.Chiriac, D.Burţilă, T. Giugică, S. Dumitru – Geografia României –fişe de lucru, Ed. Tiparg,
2004.

MOMENTELE
LECŢIEI/ TIMP
Moment organizatoric
Reactualizarea cunoştinţelor
Anunţarea temei şi a
obiectivelor
Dirijarea învăţării
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
ACTIVITATEA ACTIVITATEA OBSERVAŢII
ELEVULUI
ÎNVĂŢĂTORULUI
▪ Mă voi asigura că toţi elevii ▪ Se pregătesc pentru
sunt pregătiţi pentru ora de lecţie.
geografie.
▪ Elevii vor fi împărţiţi în
patru grupe.
▪ REBUS
▪ Răspund
▪ Astăzi la ora de geografie ▪ Ascultă
vom învăţa despre relieful ţării
noastre.
▪ Voi scrie pe tablă data şi
titlul lecţiei.
▪ Se va observa pe harta
României varietatea reliefului,
format din munţi, dealuri,
podişuri şi câmpii (cu ajutorul
culorilor convenţionale).
▪ Se vor descrie formele de
relief pe baza unui desen:
- Munţii sunt cele mai
înalte forme de relief, cu
înălţimi de peste 800 m. Munţii
au pante abrupte.
- Dealurile au înălţimi
cuprinse între 300 şi 800 m.
Dealurile prezintă pante mai
domoale şi culmi rotunjite;

- Podişurile au
înălţimi asemănătoare cu ale
dealurilor dar sunt mai netede
ca acestea.

- Câmpiile sunt cele

mai joase şi mai netede forme
de relief. Ele prezintă înălţimi
de până la 300m.

▪ Se vor localiza pe hartă

marile unităţi de relief şi se va
explica dispunerea acestora în
trepte care coboară din mijlocul ▪ Ascultă
ţării spre margini:
▪ Scriu în caiete
- Munţii Carpaţi –
desfăşuraţi sub forma unui arc
în centrul ţării.

- Dealurile Subcarpatice, ▪ Observă

Dealurile de Vest
▪ Răspund
- Podişul Moldovei,
Podişul Dobrogei, Podişul ▪ Scriu în caiete
Getic, Depresiunea
Transilvaniei

- Câmpia de Vest,
Câmpia Română

- Delta Dunării

Prezentare power point ▪ Observă

▪ Scriu în caiete
 ▪ Ascultă

Obţinerea performanţei Călătorie imaginară pe hartă: Elevii indică pe hartă

Zalău – Mamaia
Împărţiţi pe grupe, vor realiza
câte un cvintet corespunzător
fiecărei forme de relief.
Două adjective
potrivite__________
Trei verbe
adecvate___________
formele de relief pe care le
traversează încălătoria lor
imaginară
Elevii lucrează în echipă
pentru rezolvarea
sarcinilor de pe fişă

Un enunţ format din 4 cuvinte

Un cuvânt cheie__________

O comparaţie________

▪ Voi împărţi elevilor fişe de

lucru Găsesc răspunsurile la
ghicitori, apoi indică la
hartă forma de relief
În continuare, elevii trebuie să
găsească răspunsurile corecte
la următoarele ghicitori, iar
apoi să localizeze pe hartă
treptele de relief.

a) Înalt şi crestat,

De mulţi colindat,

Iarna se albeşte,

Vara se-nverzeşte.
 (muntele)

b)Loc mai neted

şi întins

Între înălţimi cuprins.

( depresiunea)

c) În mijlocul României

Stă cetatea avuţiei,

Un pod plin cu bogăţii,

Gaze, sare, pomi şi vii;

O cetate fermecată,

De Carpaţi înconjurată.

( Depresiunea
Transilvaniei)

d) De înălţime mijlocie,

Între munte şi câmpie,

Presărat cu pomi şi vii,

Ce să fie ? Cine ştie?

(dealul)

e) Şesul neted şi întins,

Cu un brâu de grâne încins.

(Câmpia)

f) Ce podiş în sud, frumos

Are nume de strămoş?

 (Podişul Getic)

g) Sunt copiii munţilor,

Dar n-au înălţimea lor.

În subsol de-i scotociţi,

Cărbuni şi ţiţei găsiţi;

Iar de sus de îi priviţi,

Podgorii, livezi zăriţi;

Pe hartă de-i căutaţi,

Îi găsiţi lângă Carpaţi.

( Subcarpaţii)

Încheierea activităţii ▪ Voi da elevilor ca temă

pentru acasă o hartă pe care vor
colora corespunzător formele
de relief din ţara noastră.

▪ Voi face aprecieri asupra

activităţii elevilor

Fişă de lucru

RELIEFUL ROMÂNIEI

1. “Înfăţişarea generală a ţării noastre e aceea a unei cetăţi cu ziduri înalte. Zidurile sunt munţii
care se întind roată în jurul Ardealului. În afară lor se lasă valuri, când mai repezi, când mai
 domoale, către şesul muntos.”

( I. Simionescu )
2. Răspundeţi la următoarele întrebări:
 Cum sunt aşezate formele de relief în teritoriul ţării?
_________________________________________________________
 Unde se află formele de relief cele mai înalte?
_________________________________________________________
 Dar cele mai joase?
_________________________________________________________
 Ce forme de relief se interpun între munţi şi câmpii?
_________________________________________________________

3. Completaţi cu răspunsul corect:

a) Relieful României are o înfăţişare …………….............
b) Formele de relief sunt aşezate …………............ şi …………….......

4. Răspundeţi cu DA sau NU:

 Cele trei forme de relief au o distribuţie aproape egală, fiecare ocupând a treia parte din
suprafaţa ţării. DA / NU
 Analizând înălţimile formelor de relief putem spune că relieful României este foarte înalt.
DA / NU
 Munţii Carpaţi au înălţimi cuprinse între 800 şi 2544 m. DA/ NU
 Câmpiile au înălţimi cuprinse între 200 şi 600 m. DA / NU.

5. Enumeraţi unităţile de relief ale României:

___________________________________________________________
___________________________________________________________
___________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
________________________

6. a) Coloraţi pe harta următoare principalele forme de relief, folosind culorile convenţionale.

b) Scrieţi pe fiecare suprafaţă colorată denumirea unităţilor de relief.
 REBUS

A
P R U T

D U N A R E A
B U L G A R I A
U N G A R I A

G R A N I T E
S U P R A F A T A
B

1. Formează graniţa naturală cu Republica Moldova

2. Cea mai mare apă curgătoare de la noi din ţară
3. Ţară cu care ne învecinăm la sud
4. În NV ne învecinăm cu.....
5. Hotare sau .....
6. 238 391 km2 reprezintă ...........României.
Munţii
 “Ca-ntr-o minunată panoramă ni se arată acum, de jur îmrejur, îndoiturile carpaţilor cu
creste încununate de raze, cu văile adânci şi întunecoase, spintecate de izvoare repezi şi umbrite
de păduri seculare. Mă uit uimit la vârfurile acestea stâncoase ce se înalţă-n cer ca nişte falnice
turnuri.”

Al Vlahuţă – România pitorească

Dealurile

“De jur împrejur nu vezi decât livezi. Drumul se aşterne alb pe sub colnice. În aer e un
miros sănătos de câmp şi de păduri. Trecem pe coaste uşor tărăgănate. Casele albe strălucesc
printre livezile de pruni. Departe, într-un albastru fumuriu, se încalecă, încreţindu-se în valuri
neregulate, din ce în ce mai dese, spinările mătăhăloase ale dealurilor acoperite de păduri.”

Al Vlahuţă – România pitorească

Câmpia

“Încep să se desfăşoare bogatele holde, nesfârşitele lanuri din Teleorman, unul din cele
mai mănoase ţinuturi ale ţării. O lină suflare de vânt adie peste grânele coapte. Întinsa pădure de
spice se îndoaie în valuri sclipitoare. Dinspre miazănoapte apare Oltul...”

Al Vlahuţă – România pitorească

Munţii

“Ca-ntr-o minunată panoramă ni se arată acum, de jur îmrejur, îndoiturile carpaţilor cu

creste încununate de raze, cu văile adânci şi întunecoase, spintecate de izvoare repezi şi umbrite
de păduri seculare. Mă uit uimit la vârfurile acestea stâncoase ce se înalţă-n cer ca nişte falnice
turnuri.”

Al Vlahuţă – România pitorească

Dealurile

“De jur împrejur nu vezi decât livezi. Drumul se aşterne alb pe sub colnice. În aer e un
miros sănătos de câmp şi de păduri. Trecem pe coaste uşor tărăgănate. Casele albe strălucesc
printre livezile de pruni. Departe, într-un albastru fumuriu, se încalecă, încreţindu-se în valuri
neregulate, din ce în ce mai dese, spinările mătăhăloase ale dealurilor acoperite de păduri.”

Al Vlahuţă – România pitorească

Câmpia
 “Încep să se desfăşoare bogatele holde, nesfârşitele lanuri din Teleorman, unul din cele
mai mănoase ţinuturi ale ţării. O lină suflare de vânt adie peste grânele coapte. Întinsa pădure de
spice se îndoaie în valuri sclipitoare. Dinspre miazănoapte apare Oltul...”

Al Vlahuţă – România pitorească