PROIECT DIDACTIC

Unitatea de învățământ: Liceul Tehnologic ” Viaceslav Harnaj” București

Data: 8.12.2021
Clasa: a XI- a C
Profesor: Neacșa Aurelia-Elena
Disciplina: Matematică
Unitatea de învățare: Determinanți
Titlul lecției: Proprietăţile determinanţilor
Tipul lecției: Transmitere-însușire de noi cunoștințe/ lecție mixtă
Durata: 50 min

Competenţe generale:
1. Identificarea unor date si relaţii matematice şi corelarea lor în funcţie de contextul în care au fost definite.
2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural sau contextual cuprinse în enunţuri matematice.
3. Utilizarea algoritmilor pentru rezolvarea unor probleme practice.
4. Analiza şi interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii problemă în scopul găsirii de strategii pentru optimizarea
soluţiilor.
5. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situaţii concrete şi a algoritmilor de prelucrare a acestora.

Competenţe specifice:
1. Asocierea unui tabel de date cu reprezentarea matriceală a unui proces.
2. Aplicarea algoritmilor de calcul cu matrice în situaţii practice.

Obiective operaționale:
1. să identifice metoda de calcul al determinantului unei matrice pătratice de ordinul 2 sau 3;
2. să calculeze determinanți de ordinul 2 sau 3 aplicând operațiile cu numere reale și metodele de calcul;
3. să aplice regula Sarrus în calculul determinantului de ordinul 3;
4. să deducă proprietățile determinanților din exemple concrete;
Strategia didactică: activ-participativă.
a) Metode de învăţare: expunerea, explicaţia, demonstrația, conversaţia euristică, exerciţiul, problematizarea
b) Mijloace de învăţare: culegere de probleme, manuale alternative.
c) Metode de evaluare: evaluare continuă pe parcursul lecției, aprecieri individuale şi colective, notarea unor elevi.

· Metode şi procedee didactice: conversaţia euristică, exerciţiul, demonstraţia, munca independentă.

· Material didactic utilizat : manual clasa a-XI-a , fişe de lucru .
· Tipuri de actităţi: frontală
· Procedee de evaluare: analiza răspunsurilor, observarea sistematică a atenţiei ,verificarea cantitativă si calitativă a temei.
Scenariu didactic:
1.Moment organizatoric:
Verificarea prezentei elevilor şi notarea absenţelor (dacă sunt) in catalog;
Asigurarea unei atmosfere adecvate pentru buna desfăşurare a orei;
2. Reactualizarea cunoștințelor/ captarea atenţiei: Se vor da doua exemple de determinanți al căror rezultat va fi egal cu 0, de pe
urma cărora se vor extrage proprietăți importante ale determinanților, necesare în ușurarea și eliminarea unor calcule cu determinanți.
3.Informarea elevilor asupra obiectivelor lecţiei: Se anunţă şi se scrie pe tablă titlul lecţiei: Proprietăţlie determinanţilor
 Desfășurarea lecției

Forme
Obiective
Momentele lecţiei Durata Conţinutul ştiiţific Strategii, de Observații
metode organiza
re
1. 2. 3. 4 5 6.
. .
1. Moment 3 min -Se verifică prezenţa -Activitate
organizatoric -Se expune un motto menit a introducere elevii frontală
în atmosfera necesară asimilării de noi
informații și cunoștințe
2.Reactualizarea O1 5 min Pregătirea elevilor pentru receptarea noilor cunoştinţe Conversația -Activitate
cunoştinţelor, O2 (se realizează, de obicei, printr-o conversaţie euristică, frontală
captarea atenției O5 introductivă, în care sunt actualizate cunoştinţe explicația
dobândite anterior de elevi, relevante pentru noua
temă, prin prezentarea unor situaţii – problemă, pentru
depăşirea cărora sunt necesare cunoştinţe
noi:
-Se reactualizează cunoștințele elevilor despre -Problematizarea
calculul determinantilor de ordinul 3 cu ajutorul -Exercițiul
a două exemple expuse la tablă.
-Se emit unele observații cu privire la
exemplele propuse

.
 3. Anunţarea 2 min -Voi anunţa titlul lecţiei: Proprietăți ale Conversația Elevii
temei și a determinanților scriu
obiectivelor -Voi scrie titlul pe tablă și voi motiva tema titlul în
lecției subliniind obiectivele urmărite. caiete.

4. Prezentarea O -Voi prezenta elevilor șrincipalele proprietăți Activita

noului 1 30 ale determinanților cu exemple ilustrative te
conținutului si minut pentru fiecare caz. Expunerea frontală
dirijarea O e (a se vedea Anexa 1) Strategii
învățării 2 Deductiv-
inductive
O
3 Explicația
Conversația
euristică
O
4
-Exercițiul,
O -
5 Problematizarea
-Demonstrația

5. 3 min -Se va verifica capacitatea de însuțire de către elevi a Strategii Activitate

Asigurare noilor frontală
a feedbak- conținuturi printr-o serie de întrebări adresate întregii de
ului clase evaluare
 ( a se vedea Anexa 2)
prin aprecieri
individuale

și colective.
-Vor fi apreciați elevii care au avut activitate pe
6. parcursul orei: și-au dat interesul în însușirea noilor
Aprecieri conținuturi, au comunicat pe parcursul orei, s-au implicat
asupra activ în buna desfășurare a lecției
activității Tema de
elevilor lucru acasă
va urmări
consolidarea
-Tema de casă- fișă cu exerciții similare proprietășilor metodelor de
7. Tema studiate la clasă. utilizare a
(a se vedea Anexa 3) proprietăților
determinanțil
or.

Anexa 1

Motto:
 „Matematica este ca urcuşul la munte. Efortul este răsplătit de privelişti măreţe. Ca şi pe munte,
ascensiunile în matematică sunt frumoase dacă nu eşti obsedat doar de locul unde vrei să ajungi şi dacă
eşti în stare să savurezi tot ceea ce întâlneşti pe parcurs.“
(Solomon Marcus – „Şocul matematicii“)

Captarea atenției: Fie

d1 are toate elementele de pe linia a doua egale cu 0.

d2 are toate elementele de pe coloana a doua egale cu 0.

În calculul determinanților sau în unele probleme care cuprind determinanți sunt utile unele proprietăți speciale care conduc la
rezultate mai ușor de obținut. Vom verifica aceste proprietăți pe cazuri concrete.
Proprietăți ale determinanților
Dacă într-un determinant toate elementele unei linii sau a unei coloane sunt
P1 nule, atunci determinantul este nul.
P1
EXEMPLE

(toți termenii determinantului conțin un factor egal cu zero).

 Dacă un determinant are două linii sau două coloane identice, atunci valoarea
P2
determinantului este zero.
P1

EXEMPLE

(linia întâi și a treia sunt identice) (coloana întâi și a doua sunt identice)

Dacă elementele a două linii sau două coloane ale unui determinant sunt
P3
proporționale, atunci determinantul este nul.
P1
EXEMPLE

(coloana întâi și a doua sunt proporționale, factorul de proporționalitate fiind k).

C2 = 2C1
(coloanele întâi și a doua sunt proporționale, factorul de proporționalitate fiind k=2: elementele coloanei a doua se obțin din elementele
coloanei întâi prin înmulțire cu 2).

L2 = 10L1
(linia întâi și a doua sunt proporționale, factorul de proporționalitate fiind k = 10).

Dacă o linie sau o coloană a unui determinant este o combinație liniară de

P4
celelalte linii sau coloane, atunci determinantul este nul.
P1

EXEMPLE
Fie determinantul Se observă că linia a treia este suma celorlalte

două linii. Rezultă că d = 0. Prin calcul direct se obține într-adevăr valoarea zero.
P5 Dacă toate elementele unei linii sau coloane ale unui determinant sunt
P1 înmulțite cu un număr k, atunci valoarea determinantului se multiplică cu k.

EXEMPLE

Fie și d1 determinantul obținut din d înmulțind elementele liniei a doua

cu (-2). Atunci , adică d 1¿(−2) ∙ d.

OBSERVAȚIE
Această proprietate permite scoaterea unui factor comun de pe o linie sau coloană, fapt care face ca în continuare calculele să fie mai simple.
EXEMPLU
Să calculăm determinantul . Se observă că se poate scoate factor

comun de pe linia întâi și a treia și se obține:

 Determinantul unei matrice pătratice este egal cu determinantul matricei
P6 t
P1 transpuse: d e t ( A)=d e t ¿ A ¿, ∀ A ∈ ℳ n ( ℝ)

EXEMPLU

Fie matricea și matricea transpusă .

Atunci:

și

Dacă într-un determinant se permută între ele două linii sau două coloane,
P7
atunci determinantul obținut este opusul determinantului inițial.
P1
EXEMPLU

Fie și d1 determinantul obținut schimbând între ele linia a doua

și a treia. Atunci
 Dacă într-un determinant se adună la elementele unei linii sau coloane
P8
elementele altei linii, respectiv coloane, înmulțite eventual cu un același
P1
număr, atunci valoarea determinantului nu se schimbă.

EXEMPLU
Fie determinantul Înmulțim

coloana întâi cu 2 și o adunăm la coloana a doua. Se obține determinantul

Așadar, d=d1.

Dacă A , B ∈ ℳ n( ℂ), atunci d e t ( A ∙ B)=d e t( A)∙ d e t ( B).

P9
P1
EXEMPLU
Fie matricele și , având determinanții det (A) = -2 și
det (B) = -5. Atunci:

și det ( A ∙ B ¿ = 10. Așadar, d e t ( A ∙ B)=d e t( A)∙ d e t ( B).

Anexa 2
Asigurarea feedback-ului
Se verifică dacă elevii și-au însușit conținuturile anterior predate, printr-o serie de întrebări adresate clasei:
Dacă o linie a unui determinant este înmulțită cu 2 determinantul se modifică?
R: Da, conform P5.
Dacă inversez liniile cu coloanele într-un determinant, atunci se obține un determinant nul?
R: Nu, conform P6 se va obține determinantul matricei transpuse care va fi egal cu determinantul matricei inițiale.
Dacă o linie este egală cu o coloană, determinantul este nul?
R: Nu, doar dacă o linie este egală cu o altă linie sau o coloană egală cu o altă coloană, conform P2.
Motivați de ce determinanți următori sunt nuli, fără a face calcule:
a) b)

R: a) C1=2C2 (se observă că primele două coloane sunt proporționale pentru că, prin înmulțirea elementelor cu 10 de pe
coloana a doua, se obțin elementele coloanei întai.
b) L3=L1+L2 ( se observă că linia a treia este o combinație liniară a primelor două linii, astfel linia a treia reprezintă
suma celorlate două linii).
Anexa 3

Temă
Enunțați câte o proprietate a determinanților și dați un exemplu de aplicare a acesteia.
Folosind proprietățile determinanților să se calculeze determinanții:

a) ; b) ; c) ; d) ; e)

Folosind proprietățile determinanților, să se arate că determinanții sunt nuli:

a) ; b) ; c) ; c) ; d)
Bibliografie:
Manual pentru clasa a XI-a M2, M. Burtea, G. Burtea, Ed. Prior & Books Educational, București, 2011
Matematică Probleme și exerciții. Teste. Sermestrul I, M. Burtea, G. Burtea, Ed. Campion, București, 2018
https://prezi.com/tpnzui7gg-dh/proprietatile-determinantilor/X
https://www.academia.edu/10521923/Proprietatile_determinantilorX
www.didactic.roX