Proiectul CRED – Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți

Program acreditat de formare continuă a cadrelor didactice

PORTOFOLIUL
PARTICIPANTULUI
LA FORMARE

ANGHENIE MONICA

Liceul Tehnologic ,,Al. Vlahuță”

Localitatea: Podu Turcului

FORMATOR: Ciotloș Mandița/Leonte Rodica

PERIOADA: 25.01/08.04.2021

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
 CUPRINSUL
PORTOFOLIULUI
DE EVALUARE FINALĂ

Modulul I-Un nou curriculum național-conceptualizări necesare

Activitate 1.1. Exemplu interesant (60 min)

Modulul II-Disciplinele de studiu din perspectiva didacticii specialității

Activitate 2.2.b. Accentele demersului didactic – experiențe la clasă (90min)

Modulul III-Aspecte transversale în abordarea și implementarea

curriculumului national

Activitate 3.1. Dezbatere online (240 min)

2
Activitate 1.1. Exemplu interesant (60 min)
Competența reprezintă un ansamblu de cunoștințe, abilități, atitudini dobândite de elev prin
învățare, care-l ajută să rezolve situațiile-problemă cu care acesta se poate confrunta în viața
reală.

  În anul 2006, Comisia Europeană a oferit un ,,profil de formare european”, cu scopul de a

adecva școala la caracteristicile pieței muncii. Acest profil de formare are la bază opt
competențe cheie.

DEMERS DIDACTIC CENTRAT PE CELE OPT COMPETENȚE CHEIE:

1. COMUNICARE ÎN LIMBA MATERNĂ

Disciplina: Comunicare în limba română

Clasa: a II-a

Subiectul lecției: Joc de rol: ,,Călatorie în Cosmos”

Competența generală: Exprimarea de mesaje orale în diferite situații de comunicare

Modalități de realizare:

-să știe să își exprimeopiniile și emoțiile în mesaje orale și scrise;

-vor paricipa cu suces la interacțiuni verbale;

-să comunice corerent;

-vor ști să se comporte în colectivitate.

2. COMUNICARE ÎNTR-O LIMBĂ STRĂINĂ

3
-pronunțarea corectă a numelor oamenilor de știință care au ajuns în spațiu

-identificarea de informaţii în limba străină în mesaje orale sau scrise simple;

3. COMPETENȚE MATEMATICE ȘI COMPETENȚE DE BAZĂ ÎN ȘTIINȚE ȘI

TEHNOLOGIE

-Aproximarea diferențelor de mărime dintre planete/planete și Soare

-Explicarea expresiei ,,un an lumină” – distanța pe care o parcurge lumina într-un an=10
trilioane de km

4. COMPETENȚA DIGITALĂ

-Participarea la o călătorie virtuală în Sistemul Solar și în univers.

-Aplicarea unui joc online (site-ul Settera), unde elevii trebuie să identifice ordinea planetelor
în Sistemul Solar.

5. A ÎNVĂȚA SĂ ÎNVEȚI

-Realizarea unei scheme care să cuprindă trei caracteristici ale planetelor și ale Soarelui.

-Conștientizarea sarcinii pe care o au de îndelinit;

-concentrare, atenție, perseverență, etc.

6. COMPETENȚE SOCIALE ȘI CIVICE

-Realizarea unei machete a Sistemului Solar, în grupuri mici.

-elevul arată interes pentru autocunoaștere;

-asumarea unor roluri.

7. SPIRIT DE INIȚIATIVĂ ȘI ANTREPRENORIAT

-elevii vor avea curiozitate în abordare de sarcini;

-asumarea unor agajamente fără teama de a și le respecta

8. SENSIBILIZARE ȘI EXPRIMARE CULTURALĂ

-Organizarea unei expoziții de fotografii, care surprind cele mai importante

momente/descoperiri din istoria astronomiei
4
-vor paricipa la evenimente culturale organizate în școală și omunitate.

Activitate 2.2.b. Accentele demersului didactic – experiențe la clasă (90 min)

Actualele programe şcolare au fost dezvoltate în spiritul noii paradigme educative

centrate pe cel care învaţă. În contextul noului curriculum, conceptul central al proiectării
didactice este demersul didactic personalizat, iar instrumentul acestuia este unitatea de
învăţare. Demersul didactic personalizat exprimă dreptul profesorului de a lua decizii asupra
modalităţilor pe care le consideră optime în creşterea calităţii procesului de învăţământ,
respectiv, răspunderea personală pentru a asigura elevilor un parcurs şcolar individualizat, în
funcţie de condiţii şi cerinţe concrete.

Am ales disciplina Științe ale naturii la clasa a III-a:

Subiectul: Apa și însușirile ei

Competența generală:

2. Investigarea mediului înconjurător folosind instrumente şi procedee specifice

Competențe specifice:

2.1.  Elaborarea unui plan propriu pentru realizarea unei investigații a mediului înconjurător

2.2. Aplicarea planului propriu propus pentru efectuarea unei investigații a mediului
înconjurător

2.4. Formularea de concluzii pe baza rezultatelor demersului investigativ

5
2.5. Prezentarea concluziilor demersului investigativ realizat pe baza unui plan dat

Pentru realizarea competențelor specifice am realizat 3 experimente:

Elevii au experimentat faptul  că apa este un corp lichid, este transparentă, nu are gust şi  nici
miros. Pentru a trăi, plantele, animalele şi oamenii au nevoie de apă. Pentru aceasta, am
demonstrat cum ajunge apa din pământ la plantă.

Clasa a fost împărțită în 2 grupe: În două pahare elevii au pus apă, respectiv ulei. În fiecare
vas s-a aşezat câte o plăntuţă. După câteva zile elevii au observat că planta din vasul cu apă
este verde şi frumoasă, iar planta din vasul cu ulei a murit.

 Explicaţia a fost simplă: planta din primul vas a avut apa necesară vieţii. Ea a fost absorbită
de rădăcina plantei. În lipsa apei, planta moare. Conform obiectivelor propuse pentru
constatarea însuşirii de dizolvant, am cerut elevilor din cele 2 grupe să pună zahăr, respectiv
sare într-un pahar cu apă. Se observă că zahărul și sarea se depun pe fundul paharului
rămânând acolo. Cu ajutorul unei linguriţe, s-a amestecat compoziţia până când zahărul și
sarea s-au dizolvat. Acestea s-au dizolvat datorită agitării, fără de care solidul nu s-ar fi
dizolvat.

2. Experimentul „De ce plutesc în apă peştii şi nu se scufundă pe fundul mărilor şi oceanelor

atât de adânci?”. Pentru a afla, elevii au fost împărţiţi în 4 grupe , două având pahare cu apă
sărată iar celelalte două, pahare cu apă de la robinet şi câte un ou. S-a cerut elevilor să
introducă oul în paharul cu apă. Aceştia au observat că oul scufundat în apa sărată pluteşte,
fapt ce demonstrează că apa sărată împiedică scufundarea vieţuitoarelor care populează
mările şi oceanele.

  3.  Pentru demonstrarea fenomenelor de dilatare şi contractare a apei, am realizat la clasă

următorul experiment: Am umplut până la jumătate un balon cu apă, l-am aşezat pe un
trepied la flacăra spirtierei și l-am ţinut până când apa a început să fiarbă. Elevii au observat
că apa s-a dilatat. Am aşezat apoi balonul de sticlă într-un vas cu apă rece, elevii observând
că nivelul apei a scăzut, deci s-a micşorat volumul – contractarea apei.

În urma desfășurări acestor experimente,

6
-Elevii au asimilat cunoștințe privind caracteristicile și proprietățile apei, au înțeles  procesul
de dizolvare, dilatare și contractare al acesteia și necesitatea apei pentru viețuitoare, respectiv
influența acesteia asupra dezvoltării plantelor;

-Elevii și-au format abilități de folosire a instrumentelor si materialelor de lucru și de

comunicare a concluziilor și raționamentelor care au condus la acestea;

- Elevii au manifestat atitudine pozitivă față de experiment prin manifestarea curiozității și a

interesului pentru experimentul efectuat.

- Elevii au asimilat cunoștințe privind ,,Apa și proprietățile ei” prezentate printr-o lecție

animată, atractivă care a facilitat înțelegerea proceselor amintite mai sus. Evaluarea
cunoștințelor s-a realizat prin intermediul unui joc interactiv despre apă; (KIDIBOT)

- Elevii au dovedit abilități de utilizare a calculatorului prin intermediul  jocului interactativ;

- Elevii au dovedit atitudini de responsabilitate în folosirea mijloacelor interactive.

Noua metodologie a predării acestei discipline readuce pe primul plan metoda experimentului
şi exersarea învăţării prin ceea ce face elevul, transformându-l din simplu spectator într-un
mic cercetător, dornic să exploreze lumea înconjurătoare. Integrarea experimentului în
activităţile de învăţare solicită atitudine activă şi de independenţă a elevilor, determinându-i
să lucreze efectiv cu simţurile, cu mâinile şi cu gândirea.

Activitate 3.1. Dezbatere online (240 min)

Disciplina ,,Dezvoltare personală” contribuie la dezvoltarea emoţională, socială şi pentru

carieră a elevului. Dezvoltarea personală include activități și experiențe care au scopul final
de a îmbunătăți starea de conștientizare, dezvoltare a talentelor și abilităților personale,
îmbunătățirea calității vieții și contribuirea la realizarea aspirațiilor și viselor personale.

            Prin această disciplină, elevii vor conștientiza cine sunt, îşi vor analiza emoţiile pe
care le au, se vor raporta sănătos la ceilalţi, vor fi motivaţi să înveţe cu succes.

7
            În cadrul disciplinei, se formează în primul rând abilităţi şi se dezvoltă atitudini,
finalitatea fiind dobândirea încrederii în sine, starea de bine a copiilor, pregătirea lor pentru
viaţă si pentru viitor.

             Metodele şi tehnicile eficiente în abordarea acestei discipline sunt:  jocul didactic,

jocul de rol, dezbaterea, experimentul, simularea, conversaţia euristică, conversaţia în grup,
brainstorming,  turul galeriei, cubul. Acestea vor avea drept scop:

Ø  Explorarea de situaţii noi

Ø   Provocarea unor comportamente şi emoţii pentru diagnosticarea unei probleme

Ø  Antrenarea în găsirea soluţiilor

          Disciplina vizează anumite competenţe ce contribuie la realizarea profilului de formare

al absolventului de ciclu primar. Astfel, identificăm:

            - competența de a învăța să înveți, prin formularea de întrebări, pentru clarificarea și

utilizarea unor metode simple de a învăța și a activa cunoștințe anterioare;

            - competențele sociale şi civice, prin manifestarea interesului pentru autocunoaştere și

punerea în practică a unor norme elementare de conduită în contexte cotidiene:

            - spiritul de inițiativă și antreprenoriatul, prin manifestarea curiozităţii în abordarea de

sarcini noi şi neobişnuite de învăţare, fără teama de a greşi, asumarea unor sarcini simple cu
hotărâre, angajament, iniţiativă, creativitate, cooperare, identificarea utilităţii unor
meserii/profesii.

            Profilul de formare al elevului, din această perspectiva, vizează trei dimensiuni ale
dezvoltării personalității elevului:

            - Manifestarea interesului pentru autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţă de sine şi

faţă de ceilalţi;

            - Exprimarea adecvată a emoţiilor în interacţiunea cu adulţi şi copii cunoscuţi;

            - Utilizarea abilităţilor şi a atitudinilor specifice învăţării în context şcolar.

8
            Metodele şi tehnicile permit utilizarea unei palete largi de resurse care antrenează şi
motivează elevii.

 Jocul de rol şi simularea (dramatizare, marionete, teatru) pregătesc copilul pentru situaţii
reale de viaţă şi facilitează dezvoltarea comunicării verbale şi nonverbale, a empatiei, a
toleranţei.

Lucrul în echipă antrenează strategiile de rezolvare a conflictelor şi modalităţile de

comunicare eficientă.

Problematizarea oferă oportunitatea de a căuta soluţii pentru diferite situaţii de tip

investigativ şi de a stimula curiozitatea elevilor. Exerciţiile şi jocurile  combină mişcarea,
verbalizarea, manipularea unor obiecte. Conversaţia euristică, dezbaterea şi discuţiile de grup
permit elevilor să se raporteze, să înveţe şi să valorizeze atât experienţa personală, cât şi
experienţa colegilor. Metode activ- participative folosite: Turul galeriei, Ciorchinele, Pălăriile
gânditoare, Cubul, Explozia stelară           

            Tehnicile specifice dezvoltării gândirii critice asigură exprimarea propriilor opinii.
Utilizarea unor secvenţe din filme sau a imaginilor din planşe/cărţi de poveşti reprezintă,
printre altele, suporturi intuitiv-concrete, indispensabile învăţării la această vârstă.

Din experiența personală am constatat că preferatele copiilor sunt filmulețele motivaționale.

Copiii învaţă că fiecare problem are o rezolvare(soluție), ce este încrederea în sine, cum să-şi
exprime emoţiile, modalităţile concrete de a relaţiona cu familia şi prietenii,  achiziţionează
cunoştinţe, exersează diferite abilităţi şi îşi formează atitudini despre muncă.  

 De asemenea, am încurajat elevii să participe la evenimente educaţionale: expoziţii,

festivaluri, târguri, ateliere de lucru etc., care să valorifice rezultatele activităţii lor.

 Aplicația 1

 Titlul: Martinel vrea să se simtă bine

 Mărimea grupului: 18 elevi

 Timp: 40 de minute

 Materiale:
9
 · un ursuleţ de pluş

· o minge de mici dimensiuni

  Obiective:

· identificarea persoanelor care îi pot ajuta să se simtă bine

· găsirea de soluţii creative la problemele cu care se confruntă

Desfăşurarea activităţii :

Învăţătorul va cere elevilor să se aşeze în cerc, stând pe scaune. El va sta pe un scaun în

mijloc şi va prezenta personajul “Martinel”. Pentru ca elevii să aibă imaginea personajului va
utiliza un ursuleţ de pluş. Învăţătorul va prezenta începutul unei poveşti care îl are ca personaj
principal pe “Martinel”. După ce începutul poveştii este spus, copiii vor fi invitaţi să continue
pe rând povestea indicând persoane / personaje care l-ar putea ajuta pe “Martinel” să se simtă
bine, precum şi să dea soluţii pentru problemele cu care acesta se confruntă. Indicarea
copilului care este la rând pentru continuarea poveştii se face prin aruncarea de către profesor
a unei mingi de mici dimensiuni către acesta.

 Activitatea se finalizează atunci când toţi copiii prezintă varianta proprie.

 Evaluare / Feedback

 Copii vor primi o fişă pe care este desenat un ursuleţ şi vor avea drept sarcină să-l coloreze
cu o culoare care pentru ei semnifică starea de bine (Coloraţi ursuleţul cu o culoare care
credeţi voi că arată că el se simte bine). Ursuleţii vor fi lipiţi pe un poster pe care este desenat
un curcubeu (“curcubeul fericirii”).

 Povestea: Martinel este un ursuleţ care trăieşte împreună cu familia sa în Pădurea Veselă. El

mai are o soră mai mare, Martinica şi un fraţior mai mic, Maronel. Ursul Marin şi ursoaica
Marina sunt foarte mândri de copiii lor şi au grijă să nu le lipsească nimic. Martinel are o
mulţime de prieteni cu care se joacă atât la şcoală, cât şi acasă. Chiar dacă nu are motive, în
ultimul timp, ursuleţul este abătut şi nu are chef de nimic. Martinel crede că prietenii săi nu
sunt prieteni adevăraţi pentru că nu se joacă numai cu el şi au şi alţi prieteni, că mama şi tatal
său nu-l iubesc suficient pentru că nu i-au cumpărat cel mai nou joc pe calculator, ba l-au şi
certat atunci când a întârziat la şcoală, că fraţii săi au mai mult timp pentru joacă decât el. La
10
şcoală a început să nu mai fie atent pentru că este preocupat de ceea ce i se întâmplă. Ar vrea
să-l ajute cineva să devină iarăşi ursuleţul bine dispus care era înainte. S-a hotărât să apeleze
la ........................... care i-a dat următorul sfat...............................................

 -Jocul "Baloane vesele şi triste". După ce se umflă câteva baloane cu ajutorul copiilor,

aceştia vor desena pe baloane stări şi trăiri emoţionale preferate: bucurie, tristeţe, furie.
Aşadar, copiii trebuie să identifice diferite stări emoţionale, să confere etichete verbale
acestor stări şi să interpreteze în faţa celorlalţi un rol.  Baloanele se vor arunca în aer. Copiii
le vor prinde pe rând şi se vor identifica cu ele, experimentând toate trăirile.

-Jocul "Mersul emoţiilor". Elevii stau pe scaune într-o parte a sălii de clasă. Prin tragere la
sorți se alege câte un elev ce va merge în cealaltă parte a sălii. Acesta mimeaza o stare/ o
emotie, iar un elev din grup va parcurge traseul lent, rapid, nervos etc, în functie de starea
emotională sugerată.

 Aplicația 2

Realizarea unui desen colaborativ numit „Clasa noastră”, pe o coală mare (de exemplu trei
coli de flip-chart lipite între ele), fiecare copil desenându-l pe colegul cu care a lucrat la
activitatea de discuție în perechi, împreună cu element distinctiv pentru preferințele acestuia
(de ex. o minge de fotbal) și scriindu-i numele pentru identificare.

 Evaluare / Feedback Expunerea desenului în clasă.

Dezvoltarea personală se poate face și cu ajutorul Matematicii, întrucât această disciplină

sprijină cultivarea curiozității față de rezultate științifice și aflarea adevărului, utilizarea
raționamentelor simple în expunerea părerii personale, aplicarea demersurilor investigative,
manifestarea interesului pentru sănătatea propriei persoane și pentru un mediu curat, aplicarea
unor reguli elementare de igienă personală și de comportament responsabil în raport cu
mediul.

11