UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU

FACULTATEA DE DREPT
CENTRUL TUTORIAL HUNEDOARA
SPECIALIZAREA-DREPT

DREPT PRIVAT ROMAN

SPETE

LECT. UNIV. DR. Student

Manuel Gutan Dinu Constantin
Anul I I.D.
 SPETA 1

Negustorul grec Palamas, peregrin obişnuit , soseşte în anul 10 îHr. la Roma pentru a
comercializa vinuri. În noaptea sosirii sale, cetăţeanul roman Titus îi fura căruţa cu vinuri. Hoţul
este urmărit de sclavii negustorului care, astfel, află unde acesta locuieşte. Palamas îi solicită lui
Titus înapoierea căruţei dar acesta refuză să dea curs cererii. În consecinţă, Palamas decide să-l
cheme pe Titus în faţa justiţiei

a)Unde şi în faţa cui se va judeca procesul?

b)Ce procedură de judecată se va utiliza?

c)Prezentaţi desfăşurarea procesului.

d)Daţi o sentinţă.

Rezolvare:

a) Actiunea desfasurindu-se in anul 10 iHr. In timpul Romei Imperiale si datorita faptului ca

procesul are loc intre un cetatean roman ( Titus) si un peregrin obisnuit ( Palamas), procesul va
avea loc la Roma in fata magistratului si a judecatorului iar magistratul care va organiza procesul
va fi pretorul peregrin. Judecatorii in sarcina carora revenea rezolvarea litigiilor dintre cetatenii
romani si peregrine se numeau recuperatores.

b) Tinind cont de anul cind se desfasoara actiunea(10 iHr) procedura de judecata utilizata va fi
procedura formulara.

c) In cazul de fata fiind vorba de un furt, a carui victima este un peregrin iar cel care a savirsit
furtul este un cetatean roman, pentru a beneficia de actiunea din furt, peregrinului i se va acorda
provisoriu cetatenia, legea recunoscind actiunea de furt doar cetatenilor romani. Pretorul acorda
aceasta actiune peregrinului introducind in formula actiunii fictiunea cetateniei, judecatorul
trebuind sa judece ca si cum peregrinul ar fi fost cetatean roman.

Datorita procedurii de judecata utilizata, procesul se va desfasura in doua faze: faza in jure si
faza in judicio.
Faza in jure: Aceasta faza se desfasoara in fata magistratului, in sarcina caruia revenea
organizarea instantei. Procesul incepe cu citarea verbal a lui Titus, acesta avind obligatia sa se
prezinte la proces sau sa numeasca un garant in favoarea lui , in caz contrar putind fi obligat de
catre magistrate la plata unei amenzi. In situatia in care cetateanul Titus s-ar sustrage judecatii
sau ar disparea cu, caruta cu vinuri, magistratul putea acorda reclamantului o trimitere în posesia
bunurilor pârâtului (missio in possessionem) cu dreptul de a-i vinde patrimoniul şi de a se judeca
cu terţul cumpărător în cazul în care pârâtul nu se înfăţişa. In aceasta faza colaborarea partilor
este necesara pentru legalea procesului.

In fata magistratului Palamas va indica acestuia actiunea pe care doreste sa o

intenteze( actiunea de furt) solicitind returnarea bunului furat (caruta cu vinuri).
Cum principiul fundamental al procedurii formulare arata ca, toate condamnarile erau
pecuniare, indiferent ca obiectul litigiului era un bun, pentru ca Palamas sa-si recupereze caruta
cu vinuri, pretorul va trebui sa insereze in formula o clausala arbitraria prin care preciza că se va
recurge la condamnarea pecuniară doar dacă pârâtul nu restituia în prealabil bunul litigios. Deşi
restituirea bunului era facultativă, pârâtul prefera să recurgă la această alternativă în condiţiile în
care, permiţându-se reclamantului să fixeze echivalentul în bani al bunului, el risca să plătească
de câteva ori valoarea reală a acestuia.
In aceasta faza Titus, ca urmare a pretenţiilor lui Palamas, putea avea mai multe atitudini. El
putea recunoaşte pretenţia reclamantului (confessio). În acest caz, Titus era asimilat cu un
judecat, iar procesul continua pentru stabilirea cuantumului pecuniar al condamnării, în cazul în
care litigiul nu avea ca obiect o sumă determinată. Titus putea, de asemenea, să refuze concursul
său la organizarea instanţei (indefensio). În cazul în care litigiul avea ca obiect un drept personal,
pârâtul era obligat să se implice în proces prin măsuri de constrângere patrimonială, iar în cazul
în care obiectul litigiului era un drept real, magistratul acorda bunul litigios reclamantului.
În cazul nostru, datorita faptului ca Titus neaga pretenţia lui Palamas, de a-i restitui caruta cu
vinuri se va redacta formula şi se va lega instanţa. Părţile litigante vor contribui alături de
magistrat la întocmirea formulei. Ele îşi vor expune pretenţiile în mod liber, fără a urma nici un
fel de formalităţi.
La sfirsitul fazei in jure va avea loc Litis contestation cu triplu rol: extinctiv, creator si fixator,
avind drept scop constringerea partilor in permiterea desfasurarii procesului in conditiile stabilite
in faza in jure.
 Rolul extintiv al lui Litis contestation era acela de a stinge actiunea reclamantului, acesta
nemaiavind dreptul sa introduca o noua actiune cu privire la acelasi obiect. Rolul creator era
acela de a crea în persoana reclamantului un drept de creanţă asupra sumei la care urma să fie
condamnat pârâtul, iar rolul fixator era acela de a fixa persoana judecătorului, obiectul procesului
şi calitatea de reclamant şi pârât a părţilor.

Faza in judicio se desfasoara in fata judecatorului ales de comun accord de catre parti, acestuia
revenindui dreptul si obligatia de a da o sentinta. In fata judecatorului,Palamas cit si Titus, isi vor
expune argumentele, sub juramintul de a nu denatura adevarul. Sarcina probei revenindui în
primul rând lui Palamas,ca reclamant, conform regulii “sarcina probei revine celui care afirmă,
nu celui care neagă” (onus probandi incumbit illi qui dicit non qui negat).
In acest caz probele prezentate sunt orale (martori), martorii lui Palamas fiind sclavii care, la
indemnul acestuia, l-au urmarit pe Titus pana la domiciliul acestuia.
Avind declaratiile partilor, a martorilor cit si proba reala, caruta cu vinuri care se afla in posesia
lui Titus, judecatorul poate trece la deliberare in baza propriei constiinte. Vom considera ca
acesta a tinut cont de probele prezentate, el putind lua sau nu in considerare aceste probe.

Sentinta. După ascultarea părţilor, judecătorul dădea sentinţa. Sentinţa era pronunţată oral, fără
formalităţi şi era, probabil, redactată în scris. Cum darea sentintei era supusa unor reguli foarte
stricte, la darea acesteia, judecatorul trebuia sa respecte cu strictete formula de judecata. In
formula de judecata introdusa in faza in jure, negustorul Palamas solicita restituirea bunului. In
aceasta perioada toate condamnările erau pecuniare,indiferent că obiectul litigiului era un bun, o
prestaţie sau o sumă de bani dar tinind cont de faptul ca pretorul a introdus în formulă o clausula
arbitraria prin care preciza că se va recurge la condamnarea pecuniară doar dacă pârâtul nu
restituia în prealabil bunul litigios, sentinta va fi restituirea carutei cu vinuri de catre Titus. In
cazul nerespectarii sentintei, Titus va fi obligat la plata unei sume de bani echivalenata a citeva
ori valoarea bunului revendicat.

SPETA 2
Cetăţeanul roman A.A. împrumută cetăţeanului roman N.N. suma de 100 sesterţi în anul 2 dHr.
cu scadenţa la 2 ani. În anul 3 dHr. părţile convin ca rambursarea sumei să se facă în anul 5 dHr.
şi nu în anul 4 dHr. aşa cum se convenise iniţial. Totuşi, în anul 4 dHr. A.A. pretinde înapoierea
sumei datorate. N.N. refuză, invocând lipsa scadenţei. A.A. îl dă pe N.N. în judecată pentru
neplată.
a. Ce procedură de judecată se aplică?
b. Expuneţi desfăşurarea procesului.
c. Ce sentinţă se poate da?

Rezolvare:
a) Uitindu-ne la perioada in care se desfasoara actiunea , procedura de judecata aplicata va fi
procedura formulara.
b) Fiind vorba de procedura formulara procesul se va desfasura in doua faze: faza in jure avind
loc in fata magistratului si faza in judicio in fata judecatorului.
Faza in jure. Tinind cont de faptul ca procesul are loc intre A.A. si N.N., ambii cetateni romani,
organizarea procesului si intocmirea formulei de judecata in baza careia judecatorul urma sa dea
sentinta revenea pretorului urban. Cetateanul N.N. va fi citat verbal de catre A.A. acestuia din
urma revenindui sarcina de a asigura prezenta piritului in fata magistratului. In colaborare cu
partile, magistratul va alege formula potrivita si va stabili compozitia acesteia (ius dicere),
deasemenea magistratul va emite formula (actionem dare), autorizându-i utilizarea şi-l va
împuternici şi obliga (judicare iubere) pe judecător să dea o sentinţă.
Cetateanul roman A.A isi va expune oral pretentiile in fata magistratului si anume de a i se
rambursa de catre N.N suma datorata, inainte de scadenta. Fara a nega pretentiile lui A.A.,
pretorul va putea introduce o exceptie in favoarea piritului numita exceptie temporara sau
dilatatorie, exceptie ce se putea invoca doar in cazul in care reclamantul pretindea rambursarea
unei sume de bani inainte de data convenita in contract, ceea ce se intimpla si in cazul de fata si
care consta in invocarea unor elemente noi de natura sa paralizeze actiunea acestuia in cazul in
care se dovedeau justificate in fata judecatorului. Aceasta exceptie nu putea fi introdusa oricind
si doar amina realizarea dreptului reclamantului. La finalul fazei in jure va avea loc litis
contestatio avind drept scop constringerea partilor in permiterea desfasurarii in continuare a
procesului in conditiile stabilite de magistrate in faza in jure.
Faza in judicio se va desfasura in fata judecatorului caruia ii va reveni obligatia sa dea o sentinta.
In aceasta faza cei doi isi vor expune argumentele fie in persoana fie prin avocati. Conform
regulii“sarcina probei revine celui care afirmă, nu celui care neagă” (onus probandi incumbit illi
qui dicit non qui negat), A.A. va sustine in fata judecatorului ca N.N. nu vrea sa-i inapoieze suma
pe care ia imprumutat-o acestuia desi termenul de rambursare a expirat conform intelegerii
initiale. N.N. invocind exceptia temporara introdusa in formula in faza in jure pretinde
respectarea intelegerii conform careia imprumutul trbuie rambursat in anul 5.
Sentinta. Deliberind in baza propriei constiinte judecatorul poate lua sau nu in considerare
probele prezentate de parti. Neputind sa modifice termenii formulei de judecata, nici sa scoata
sau sa adauge un anume element la darea sentintei judecatorul trebuie sa respecte cu strictete
formula de judecata. Sentinta in aceasta speta poate fii respectarea intelegerii facute in anul 3 de
efectuare a rambursarii imprumutului in anul 5.

SPETA 3
Patricianul Marcellus este căsătorit cum manu cu Silvia şi are 4 copii:Sabinus, Cornelius,
Emilia şi Eusebia.
La 20 de ani Sabinus se căsătoreşte cum manu cu Lucreţia şi are 2 copii: Laurenţiu şi
Sebastian.
La 21 de ani Cornelius se căsătoreşte sine manu cu Flavia şi are un copil: Primus.
La 15 ani Emilia se căsătoreşte cum manu cu Marius şi are o fiică Corina.
La 16 ani Eusebia se căsătoreşte sine manu cu Antoniu.
La 25 de ani Sabinus încercând să-şi ucidă tatăl, este alungat din familie.
La 30 de ani Cornelius este dat în adopţie cu efecte depline patricianului Paulus.
a. Stabiliţi familia agnatică şi pe cea cognatică.
b. Calculaţi, în baza unei scheme, gradul de rudenie dintre persoanele mai sus
amintite.
c. Ce loc şi ce statut juridic au în familie aceste persoane?
d. Cum se realizează alungarea din familie a lui Sabinus?
e. Care sunt efectele adopţiei cu efecte depline a lui Cornelius?
Rezolvare:
a) Din familia agnatica fac parte toti acei care se găseau la un moment dat sub puterea lui pater
familias indiferent că erau sau nu rude de sânge (familia proprio iure). Familia agnatica este
formata din: Patricianul Marcellus(pater familias), Silvia(casatorita cum manu), Lucretia(sotia
fiului casatorita cum manu), Laurentiu si Sebastian(copiii fiului), Primus(copilul fiului),
Eusebia(fiica)
La baza familiei cognatice stătea, nu puterea lui pater familias, ci legătura de sânge. Familia
cognatica este formata din: Marcellus, Sabinus, Cornelius, Emilia, Eusebia, Primus, Corina,
Laurentiu, Sebastian.
b) In familia romana gradul de rudenie intre rudele agnatice si cele cognatice se calcula in functie
de numarul de nasteri existente intre membrii familiei. In speta noastra avem urmatoarele grade
de rudenie:
Gradul I: Marcellus(Silvia) cu copiii Sabinus, Cornelius, Emilia, Eusebia.
Sabinus(Lucretia) cu copiii Laurentiu, Sebastian.
Cornelius(Flavia) cu fiul Primus.
Emilia(Marius) cu fiica Corina.
Gradul II: Marcellus(Silvia) cu nepotii Laurentiu, Sebastian, Primus, Corina.
Fratii intre ei: Sabinus, Corneliuis, Emilia, Eusebia si Laurentiu cu Sebastian.
Gradul III: Unchii cu nepotii: Sabinus cu nepotii Primus si Corina; Cornelius, Emilia, Eusebia
cu nepotii Laurentiu si Sebastian e.t.c.
Gradul IV: Laurentiu si Sebastian cu verisorii Primus si Corina.
c) Marcellus este pater familias avind rolul cel mai important in cadrul familiei romane
exercitind o putere reglementata juridic asupra tuturor bunurilor si persoanelor libere dependente
de pater familias.
Silvia-sotie cum manu este sub puterea sotului si nu are capacitate patrimoniala. Devine agnata
cu agnatii sotului si primeste numele sotului.
Sabinus, Cornelius si Eusebia intra in grupul juridic al lui pater familias.
Emilia iese de sub puterea pater familias deoarece se casatoreste cum manu cu Marius.
d)Alungarea din familie a lui Sabinus se realizeaza prin emancipare care era o sanctiune penala
in scopul alungarii din familie a copilului nedemn. Emanciparea se realizeaza doar la initiative
lui pater familias, acesta urmind a fii vindut de trei ori si apoi eliberat.
e)Efectele adoptiei depline a lui Cornelius de catre patricianul Paulus sunt: stingerea puterii
parintesti, pierderea oricaror drepturi succesorale in familia de origine si dobindirea in cadrul
noii familii a acestor drepturi ,pierde legatura de rudenie agnatica cu fosta sa familie si devine
ruda agnatica cu membrii familiei sale adoptive.

Bibliografie: Drept Privat Roman- Manuel Gutan editia a III-a editura Universul Juridic-2013.