Revista Revistã acreditatã CNCSIS – categoria C

CONTABILITATEA,
EXPERTIZA ªI AUDITUL AFACERILOR
ISSN 1454 – 9263 Comunicări către
profesioniştii contabili
Editor: Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi din România (CECCAR) þ Editorul aşteaptă de la cititori articole,
Bucureşti, Intrarea Pielari nr. 1, sector 4, opinii şi propuneri privind orice
cod poştal 040296; OP 53, CP 199 problemă de contabilitate, fiscalitate,
Telefon: 021 330 88 69 / 70 / 71; Fax: 021 330 88 88 audit financiar, evaluare, pieţe
ceccar@ceccaro.ro  www.ceccar.ro
de capital, expertize contabile, divizări,
Redactor-şef: fuziuni, lichidări şi alte domenii
Paul Marinescu adiacente.
Colegiul de redacţie:
Prof. univ. dr. Robert Aurelian Şova – Preşedinte CECCAR þ Rugăm autorii să ne trimită articolele
Prof. univ. dr. Jacques Richard – Université Paris-Dauphine, Franţa pe adresa de e-mail a redacţiei.
Prof. univ. dr. David Alexander – University of Birmingham, Marea þ Volumul ideal al unui articol este
Britanie
de aproximativ şapte/nouă pagini.
Prof. univ. dr. Andrei Filip – ESSEC Business School, Paris, Franţa
Prof. univ. dr. Elena Barbu – IAE Grenoble, Franţa þ Autorii trebuie ca, alături de semnătură,
Prof. univ. dr. Donna Street – University of Dayton, SUA la subsolul articolului să îşi precizeze
Prof. univ. dr. Marioara Avram – Universitatea din Craiova adresa, numărul de telefon, locul
Prof. univ. dr. Dorin Cosma – Universitatea de Vest din Timişoara de muncă şi calitatea, precum şi codul
Prof. univ. dr. Liliana Feleagă – ASE Bucureşti numeric personal.
Prof. univ. dr. Adriana Tiron Tudor – Universitatea „Babeş-Bolyai”,
Cluj-Napoca þ Editorul nu publică articole nesemnate
Conf. univ. dr. Răzvan Mustaţă – Universitatea „Babeş-Bolyai”, şi nu returnează materialele
Cluj-Napoca nepublicate.
Conf. univ. dr. Costel Istrate – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi
þ Opiniile exprimate în articolele
Prof. univ. dr. Stefano Azzali – Università Degli Studi di Parma, Italia publicate în revistă, ca şi
Prof. univ. dr. Paolo Andrei – Università Degli Studi di Parma, Italia responsabilitatea ştiinţifică şi juridică
Prof. univ. dr. Dorel Mateş – Universitatea de Vest din Timişoara privind conţinutul acestora le aparţin
Ec. Daniela Vulcan-Văduva – Director general CECCAR în exclusivitate autorilor.
Conf. univ. dr. Ştefan Bunea – ASE Bucureşti
Prof. univ. dr. Nadia Albu – ASE Bucureşti þ Menţionăm că editorul nu este
Conf. univ. dr. Maria Mădălina Gîrbină – ASE Bucureşti răspunzător pentru nicio pierdere
Conf. univ. dr. Adriana Florina Popa – ASE Bucureşti cauzată vreunei persoane fizice sau
Prof. univ. dr. Marin Toma – Preşedinte CECCAR juridice care acţionează sau se abţine
de la acţiuni ca urmare a consultării
Secretar general de redacţie: Valeria Marinescu articolelor apărute în această revistă.
Redacţia: Bucureşti, Intrarea Pielari nr. 1, sector 4
þ Toate drepturile acestei ediţii sunt
Telefon: 021 330 88 69 / 70 / 71; Fax: 021 330 88 88
rezervate CECCAR. Nu este permisă
edituraceccar@yahoo.com  www.ceccar.ro
reproducerea integrală sau parţială
Tipar: SC Global Production SRL a artico­lelor publicate în revista
CONTABILITATEA, EXPERTIZA
Acest produs a fost realizat în unitatea protejată SC Global
ŞI AUDITUL AFACERILOR fără
Production SRL, conform Legii nr. 448/2006 privind protecţia
şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. consimţământul scris al editorului.

Costul unui abonament la revista
CONTABILITATEA, EXPERTIZA ŞI AUDITUL
AFACERILOR pentru anul 2016 este:
 anual ---------------------------------------- 180 lei
 semestrial ------------------------------------ 90 lei
 trimestrial ------------------------------------ 45 lei
Contravaloarea abonamentelor se achită fie direct la casieria CECCAR
– sediul central, fie cu ordin de plată sau mandat poştal, în contul
CECCAR: RO91 RZBR 0000 0600 0061 5384, Raiffeisen Bank – Agenţia
Brătianu.
Copia după documentul de plată îm­preu­nă cu nu­mele dvs. şi adresa
unde doriţi să primiţi revista expediaţi-le prin fax, la 021 330 88 88,
sau prin e-mail, la adresa edituraceccar@yahoo.com.
 DIN ACTIVITATEA MANAGEMENTUL
CECCAR RESURSELOR UMANE

04 Adunările generale 35 Cadrul legal şi instituţional

de dare de seamă şi alegeri al procesului de management
ale filialelor CECCAR al carierei – Cristiana Dumitru
în anul 2016
SUMAR
COMUNICARE
05 CECCAR – 95 DE ANI
40 Percepţia asupra comunicării –
DE ISTORIE
Valentina Voinea

STUDII ŞI
FISCALITATE
CERCETĂRI
44 Regimul contabil și fiscal
10 Conservatorism și optimism
privind tranzacţionarea
în contabilitate: prudență
terenurilor și clădirilor –
versus valoare justă (III) –
Lucian Cernuşca
Sabina Mihalache

16 Soluţia europeană la
simplificarea raportării 53 LEGISLAŢIE
financiare pentru IMM-uri – COMENTATĂ
Anca Mihaela Popa

66 Lista articolelor publicate în

PRACTICĂ revistă în cursul anului 2015
CONTABILĂ

24 Subvenţiile, de la A la Z.
Tratamentul contabil 70 BIBLIOTECA
şi fiscal (II) – Elena Cristina DE SPECIALITATE
Dorneanu

MANAGEMENT

29 Yield managementul/
randamentul gestiunii
și particularitățile sale
în domeniul turismului –
Ustinia Răchită, Alexandru
Mîzgă
 FROM CECCAR’S HUMAN RESOURCES
CONTENTS 04
ACTIVITY

The 2016 CECCAR Branches

Reporting Assemblies
35
MANAGEMENT

The Legal and Institutional

Framework of the Career
and Elections Management Process –
Cristiana Dumitru

05 CECCAR – 95 YEARS
OF HISTORY COMMUNICATION

40 Perceptions on
Communication –
STUDIES AND
Valentina Voinea
RESEARCHES

10 Conservatism and Optimism

in Accounting: Prudence TAXATION
versus Fair Value (III) – Sabina
44 Accounting and Fiscal Regime
Mihalache
Regarding Transactions
16 The European Solution of Land and Buildings –
for the Simplification of SME Lucian Cernuşca
Financial Reporting – Anca
Mihaela Popa
53 ANALYZED
LEGISLATION
ACCOUNTING
PRACTICE
66 The List of Articles Published
24 Subventions, from A to Z.
Within the Magazine in 2015
Accounting and Fiscal
Treatment (II) – Elena
Cristina Dorneanu
70 SPECIALIZED
LIBRARY
MANAGEMENT

29 Yield Management and Its

Particularities in the Tourism
Sector – Ustinia Răchită,
Alexandru Mîzgă
 DE L’ACTIVITE GESTION DES
SOMMAIRE 04
DU CECCAR

Les comptes-rendus générales

et les élections des filiales
35
RESSOURCES HUMAINES

Le cadre général juridique

et institutionnel du processus
du CECCAR en 2016 de gestion de l’embauche –
Cristiana Dumitru

05 CECCAR – 95 ANNÉES
D’HISTOIRE COMMUNICATION

40 Des perspectives sur la

ETUDES ET communication – Valentina
RECHERCHES Voinea

10 Conservatisme et optimisme
dans la comptabilité :
FISCALITE
prudence versus la juste
valeur (III) – Sabina Mihalache 44 Le régime comptable et fiscal
16 La solution européenne des transactions avec des
pour la simplification terrains et des bâtiments –
de la communication des Lucian Cernuşca
informations financières
par les PME – Anca Mihaela
Popa 53 COMMENTAIRE
SUR LA LEGISLATION

PRATIQUE
COMPTABLE 66 La liste des articles publiés
24 Les subventions de A à Z. dans la revue en 2015
Le traitement comptable
et fiscal (II) – Elena Cristina
Dorneanu 70 BIBLIOTHEQUE
DE SPECIALITE

MANAGEMENT

29 Le rendement de la gestion
et ses caractéristiques
qui tiennent du secteur
du tourisme – Ustinia Răchită,
Alexandru Mîzgă
 Adunările generale de dare de seamă şi alegeri
Din activitatea CECCAR ale filialelor CECCAR în anul 2016
Nr.
Filiala Data Ora Locul de desfăşurare a Adunării generale
crt.
1 Alba 26 februarie 15,00 Sala de conferinţe a Hotelului Parc – Alba Iulia
2 Arad 29 februarie 14,00 Casa de Cultură a Sindicatelor – Arad
3 Argeş 10 februarie 14,00 Complexul Hotelier Alcadibo Center – Piteşti
4 Bacău 27 februarie 10,00 Sala Teatrului de Vară „Radu Beligan” – Bacău
5 Bihor 11 februarie 13,00 Casa de Cultură a Sindicatelor – Oradea
6 Bistriţa-Năsăud 8 februarie 14,00 Sala de conferinţe a Hotelului Bistriţa – Bistriţa
7 Botoşani 19 februarie 14,00 Sala „Mihai Eminescu” a Hotelului Rapsodia – Botoşani
8 Braşov 19 februarie 13,00 Aula „Sergiu T. Chiriacescu” a Universităţii Transilvania – Braşov
9 Brăila 18 februarie 16,00 Sala de conferințe Regal Ballroom – Brăila
10 Bucureşti 17 februarie 16,00 Sala Mare a Palatului Naţional al Copiilor – Bucureşti
11 Buzău 18 februarie 16,30 Sala de şedinţe a Consiliului Judeţean – Buzău
12 Caraş-Severin 11 februarie 12,00 Sala de conferințe a Hotelului Best Western Rogge – Reşiţa
13 Călăraşi 18 februarie 14,30 Sala de cursuri „Demitrie Jarcu” a filialei – Călăraşi
14 Cluj 25 februarie 16,00 Casa de Cultură a Studenţilor – Cluj-Napoca
15 Constanţa 26 februarie 15,00 Casa de Cultură a Sindicatelor – Constanţa
16 Covasna 9 februarie 16,30 Sala de şedinţe „Berde Áron” a filialei – Sfântu Gheorghe
17 Dâmboviţa 26 februarie 14,00 Clubul Studenţilor – Târgovişte
18 Dolj 10 februarie 15,00 Sala de cursuri „Constantin C. Demetrescu” a filialei – Craiova
19 Galaţi 18 februarie 17,00 Sala de şedinţe a Clubului ArcelorMittal – Galaţi
20 Giurgiu 26 februarie 14,00 Centrul Cultural Local „Ion Vinea” – Giurgiu
21 Gorj 4 februarie 16,30 Sala Mare a Teatrului „Elvira Godeanu” – Târgu-Jiu
22 Harghita 10 februarie 13,00 Sala de cursuri „George Bariţiu” a filialei – Miercurea Ciuc
23 Hunedoara 29 februarie 12,00 Amfiteatrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Hunedoara – Deva
24 Ialomiţa 27 februarie 10,00 Casa Municipală de Cultură – Slobozia
25 Iaşi 27 februarie 10,00 Sala Mare a Teatrului „Luceafărul” – Iaşi
26 Ilfov 26 februarie 16,00 Amfiteatrul „Prof. univ. dr. Marin Toma” al filialei CECCAR București
27 Maramureş 9 februarie 12,00 Sala de festivități a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” – Baia Mare
28 Mehedinţi 9 februarie 13,00 Sala de cursuri a filialei – Drobeta-Turnu Severin
29 Mureş 9 februarie 14,00 Sala Mare a Palatului Culturii – Târgu-Mureş
30 Neamţ 12 februarie 14,00 Sala Milenium a Hotelului Central Plaza – Piatra Neamţ
31 Olt 26 februarie 14,00 Sala de conferinţe a Hotelului Parc – Slatina
32 Prahova 26 februarie 14,00 Sala Europa a Consiliului Judeţean Prahova – Ploieşti
33 Satu Mare 8 februarie 14,00 Sala de şedinţe a Consiliului Judeţean – Satu Mare
34 Sălaj 18 februarie 10,00 Casa Municipală de Cultură – Zalău
35 Sibiu 29 februarie 16,00 Aula Facultăţii de Drept „Simion Bărnuţiu” a Universităţii „Lucian Blaga” – Sibiu
36 Suceava 27 februarie 10,00 Universitatea „Ştefan cel Mare” – Suceava
37 Teleorman 19 februarie 14,00 Amfiteatrul DGFP Teleorman – Alexandria
38 Timiş 29 februarie 15,00 Aula Magna a Universităţii de Vest – Timişoara
39 Tulcea 29 februarie 16,30 Sala de conferinţe a Hotelului Delta – Tulcea
40 Vaslui 26 februarie 14,00 Complexul Silver Mall – Vaslui
41 Vâlcea 18 februarie 15,00 Sala de conferințe a AJFP Vâlcea – Râmnicu Vâlcea
42 Vrancea 26 februarie 14,00 Teatrul Municipal „Maior Gh. Pastia” – Focşani

4 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor ianuarie 2016

 CECCAR – 95 de ani de istorie
„Cu cele trecute vremi să pricepem cele viitoare.”
Miron Costin

În măsura în care actualitatea este legată de trecut, iar realizările prezentului ne apar ca efecte ale unor fapte
trecute, necesitatea coborârii pe axa timpului – la fel ca în oricare alt domeniu – este firească şi în cercetarea
creaţiei ştiinţifice contabile din România.
Activitatea de creaţie în ştiinţă o continuă pe cea întreprinsă de predecesori. După mai bine de un semi­
mile­niu de la apariţia celei dintâi lucrări imprimate care fundamentează sistemul de calcul contabil digrafic,
„pionieratul” în ştiinţa contabilităţii este dăunător. Cunoaşterea insuficientă a experienţei transmise de pre­
decesori duce în mod inevitabil la repetarea eforturilor, la inutile „redescoperiri”, sau poate orienta cercetarea în
direcţii greşite ce ar fi putut fi evitate.
Cunoscând trecutul ştiinţei pe care o slujeşte, cercetătorul devine mai încrezător în forţele sale, mai optimist.
Numai privită în întreaga ei dimensiune temporală contabilitatea dobândeşte înţeles integral şi permite o apre­
ciere mai corectă asupra valorii sale.
Pe de altă parte, atitudinea justă faţă de moştenirea ştiinţifică are o mare importanţă în opera de făurire a
cul­turii unui popor.
Dimensiunea trecutului asupra căruia stăruim este mai mare în ştiinţele social-economice decât în ştiinţele
na­turii.
Contabilitatea, făcând parte din familia ştiinţelor sociale, sistemul ştiinţelor economice, poate fi privită
ca un complex de cunoştinţe în continuă dezvoltare, clădit pe succesiuni de reflecţii şi idei în legătură cu miş­că­
rile de valori la care şi-au adus contribuţia un mare număr de gânditori şi lucrători economişti-contabili.
Dezvăluind tradiţia cumulativă a contabilităţii înţelegem de ce în timp este subordonată nevoii de a ne
ex­plica structura noastră contabilă prin structurile pregătitoare şi constitutive ei şi exigenţelor contemporane.
De bună seamă gândim astăzi cu mai multă fineţe decât o făcea bunăoară părintele contabilităţii, Luca
Pacioli. Reamintindu-ni-l, nu o facem simplu, arhivistic. Dacă suntem mai edificaţi teoretic decât Emanoil Ioan
Nechifor, Dimitrie Iarcu, Ion Ionescu de la Brad, Theodor Ştefănescu, Constantin Petrescu şi alţii, nu înseamnă
că nu datorăm respect profund actului creaţiei lor de acum un secol şi mai bine. Cine face abstracţie de ceea
ce s-a creat de înaintaşi, în direcţia în care el însuşi lucrează, se condamnă singur să descopere lucruri demult
cunoscute.

„Gândiţi-vă la dânşii, ca amintirea lor să ne dea curajul necesar.

Noi am fost generaţia care am avut de urcat calvarul.
Am avut greutăţile ascensiunei, dar şi spectacolul înălţător al întregului.
Îmi pun nădejdea în generaţiile viitoare şi nu le doresc decât ca prin muncă şi cultură,
prin calităţi de inimă şi avânt, să fie mai mari, mai vrednici şi mai fericiţi decât am fost noi!”
Grigore Trancu-Iaşi
ianuarie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 5
 Istoria ante şi postbelică
Nimic fără iniţiativă, fără luptă, fără luptători! Nimic din tot ceea ce ne oferă progresul şi civilizaţia de
astăzi nu s-a obţinut fără zbucium, fără sacrificii!
Orice naţiune, orice popor conştient de rostul actual şi mai ales capabil să-şi pregătească rezervele care au
să-i asigure viitorul nu încetează nicio clipă să-şi amintească de cei care timp de secole au îndurat vitregia vre­
mu­rilor, luptând necontenit pentru binele generaţiilor următoare.

 Lucrări şi autori
Fără a ne pierde prea departe în istoria contabilităţii, fără a răsfoi prea multe pagini demult îngălbenite, îi
vom aminti pe cei cărora le datorăm progresul la care a ajuns profesiunea de contabil în România.
În anul 1792 se publică la Sibiu lucrarea „Izvod pentru lucrurile de obşte şi dechilin în scrisori de multe chi­
puri”. Tipărită la tipografia lui Petre Bart, aceasta este o traducere din limba slavonă efectuată de Dimitrie Evstatievici,
direc­torul şcoa­lelor neunite din Transilvania, şi poate fi considerată precursoare a litera­turii conta­bi­le româneşti.
În cea dintâi şi cea de-a treia „desparţenie”, din cele patru câte cuprin­de cartea, întâl­
nim modele de contracte, chitanţe, conturi, vecsel scrisoare (bilet la ordin) etc.
În anul 1837 apare „Pra­vila Co­merţială”, datorată lui Emanoil Ioan Nechifor.
Cartea a fost scrisă în Cetatea Braşovului, în anul 1836, şi tipărită în tipo­grafia lui
Johann Gött, în limba română, cu litere chirilice, pe chel­tuiala inspectorului şcolii
comerciale a capelei româ­­neşti din cetate, negustorul Gheorghe Nica. Se poate spune
că literatura conta­bilă din Transilvania începe cu această lucrare.
În anul 1840 apare prima lucra­re din Muntenia
care conţine no­ţiuni de contabilitate. Este vorba despre
car­tea în două volu­me „Epistolar pentru tot felul de
coris­pondinţe”, avându-l ca au­tor pe profesorul şi publicistul Vasile Urzescu. Car­
tea s-a tipărit cu litere chirilice, la Bucureşti, în tipografia pitarului C. Pencovici, pe
cheltuiala a trei cunoscuţi literaţi: Romanov, Poppkici şi Rusu. În volumul doi sunt
abordate probleme de tehnică con­tabilă, folosindu-se un limbaj potrivit tim­pului
său, ceea ce asigură un necontestat carac­ter de origi­
na­litate acestei părţi.
În anul 1844 se publică primul manual de conta­
bi­litate, intitulat „Doppia scriptura sau ţinerea catastişelor în partidă simplă şi în
partidă îndoită”. Este o traducere a lui Dimitrie Iarcu, profesor la şcoala primară de
la Colţea, după lucrarea profesorului francez J. Jaclot „La tenue des livres ensegnée
en vingt et une leçons et sans maitre”. Cartea s-a tipărit la Bucureşti, în ti­po­grafia
lui Eliade, şi prezenta „ţinerea catastişelor în partidă simplă şi în par­tidă îndoită
arătată în douăzeci şi una de lecţii şi fără învăţător”.
6 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor ianuarie 2016
 În anul 1865 apare la Bucureşti lucrarea „Espu­nere prescurtată de ope­raţiuni
comerciale şi de comp­ta­bilitate”, al cărei autor este Louis Toussaint. Acesta s-a
născut în Franţa, la Toulouse, iar studiile superioare le-a făcut la Paris. În anul 1862
soseşte în România, iar în 1864 este numit profesor de con­tabilitate la Şcoala de
Comerţ din Bucureşti. Traducerea în limba română a cărţii a fost făcută de Raoul
de Pontbriant, iar tiparul a fost executat la tipografia „Lucrătorilor asociaţi”.
În anul 1869, Petre S. Aurelian pu­blică un ma­
nual de agricultură pen­­­tru şcolile primare, cu titlul
„Ma­nualu de agricultură pentru clasele primare”.
Cartea a apărut la Imprimeria „Th. Michăescu şi
Vaidescu”, situată în Bucureşti, pe Strada Ştirbei Vodă. Cea de-a patra parte – din
şase, câte are cartea – se intitulează „Contabilitatea sau Ţinerea socotelilor”.
În anul 1870, Ion Ionescu de la Brad publică lucrarea „Lecţiuni ele­mentare
de agricultură”, scrisă pentru uzul elevilor de la Şcoala normală primară din
Bucureşti. În cadrul celei de-a treia părţi, ea cu­prinde capitolele „Economia rurală”
şi „Contabilitatea”, pre­cum şi modele de registru unic, conturi contabile etc. Este
prima încercare de nor­mare a contabilităţii în agricultură de la noi şi din Europa.
Prima programă a unui curs de con­tabilitate din România a fost elaborată tot de el, în anul 1859.
În anul 1873 apare în România o traducere a lucrării „La Tenue des livres en partie simple et en partie double
mise a la portée de toutes les intélligences pour étre apprise sans maitre”, scrisă de Louis Deplanque, profesor
de contabilitate generală din Paris. Traducerea este asigurată de librarul bucureştean Honoriu C. Wartha şi apare
sub titlul „Ţinerea registrelor în partidă simplă şi în partidă dublă”.
În anul 1874 se tipăreşte la Bucureşti lucrarea „Curs de comptabilitate în par­
tidă dublă”, autor fiind pro­fesorul Theodor Ştefănescu, promotorul ştiin­ţei con­ta­
bile în România ultimelor trei decenii ale secolului trecut, con­si­derat cel din­tâi
român care a dat un manual complex de contabilitate. Tra­tatul său a fost primul
care a de­păşit în mod evident stadiul traducerilor sau prelucrărilor, deschi­zând
drum larg gândirii şi practicii con­tabile ro­mâ­neşti.
În anul 1875, Paul P. Eliade, director la Şcoala
comercială din Ploieşti, tipăreşte „Enciclopedia co­
mer­cială, comerciul cu operaţiunile lui şi ţinerea re­
gistrelor în partide simple şi duble cu diverse apli­
caţiuni”. În cadrul lu­crării sunt tratate şi probleme privind conturile cu­rente, definiţia
ţinerii regis­tre­lor, scopul ţinerii regis­trelor, formarea partidelor, contabilitatea în
partidă simplă şi în partidă dublă etc.
În anul 1897, Zamfir St. Petrescu, subdirector al Băncii Agricole, pu­blică un
„Tra­tat teoretic şi practic de comptabilitate şi administraţie pentru comerciu, agri­
cultură şi bancă”. Cartea s-a tipărit la tipografia „Stabi­limentul Grafic I.V. Socecu”, situată pe Strada Berzei din Bucureşti.
ianuarie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 7
 În anul 1899, C. Neamţu, profesor de con­tabilitate, şef contabil la Banca Na­
ţională şi director al Şcolii Comer­ciale de gradul II din Craiova, întocmeşte pentru
uzul clasei a treia gimnaziale şi pentru şcolile pro­fesionale şi secun­dare de grade­
­le I şi II o lucrare intitulată „Noţiuni sumare de contabilitate, formulare şi registre
comerciale”. Cartea avea să apară la „Institutul de Edi­
tură Ralian şi Ignat Samitca” din Craiova.
În anul 1900, Camelia Crainic, profesoară de con­
ta­bilitate şi matematici, dă tiparului un „Curs de con­
ta­bili­tate” în două volume, pentru uzul şcolilor profe­
sio­­nale de fete. Cartea a fost tipărită în două ediţii, în
1900 şi 1904-1905, la Editura „Librăria Şcoalelor” C. Sfetea, situată în Bucureşti, pe
strada Lipscani.
În anul 1901, profesorul Constantin Petrescu, titu­larul Catedrei de Contabilitate
a Şcolii Comerciale din Iaşi, pu­bli­că la Iaşi, la tipo­grafia „H. Goldner”, cartea „Con­
tabilitate şi admi­nistraţie”. Această lucrare este considerată primul tratat de teorie contabilă din România. De
remarcat este faptul că a absolvit Şcoala Comercială din Bucureşti, unde l-a avut ca profesor de contabilitate pe
Theodor Ştefănescu.
În anul 1904, Ioan Lăpedatu, profesor de finanţe la Aca­demia de Comerţ din
Cluj şi ministru de finanţe în Guvernul Averescu, publică la Sibiu, la tipografia
„Archi­diecesane”, lucrarea „Studii de contabilitate”.
În anul 1907 apare la Editura „Librăriei Ciurcu” din Braşov lucrarea „Ştiinţa
conturilor sau contabilitatea în partidă duplă”. Autorul ei este Ioan C. Panţu, pro­
fesor de contabilitate, aritmetică, corespondenţă comercială şi limba şi literatura
română la Şcoala Superioară de Comerţ din Braşov.
În anul 1913, Grigore Trancu-Iaşi, profesor la
Acade­mia Comer­cială din Bucureşti, ministru al
mun­cii şi ocroti­rilor sociale şi preşedinte de onoare al Corpului Experţilor Con­
tabili şi Contabililor din România, publică lucrarea „Curs de co­merţ şi contabili­
tate”, care va apărea în trei ediţii: pri­ma ediţie, în
1913 – la Edi­tura Ziarului „Argus” din Bucureşti,
stra­da Sărindar, iar ultima, în 1920 – la Editura
„Viaţa Românească”, situată în Bucureşti, pe Calea
Victoriei.
În anul 1923, în colaborare cu Alexandru So­rescu, Spiridon Iacobescu, pro­
fesor de contabilitate comercială la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Indus­
triale din Bucureşti, editează lucrarea „Curs de Contabilitate Comercială Generală
în legătură cu Drep­tul şi Legile speciale Comerţului”, volumul 1. Vor mai apărea încă
două volume, în anii 1928 şi 1933. Lu­cra­rea este publicată la Editura „Biblio­teca
Con­tabilă” din Bucureşti, strada Precupeţii Noi.
8 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor ianuarie 2016
 În anul 1928, V.M. Ioachim, director al Corpului Experţilor Contabili din
România, profesor şi director la Şcoala Comercială practică a Camerei de Comerţ
şi la Academia Cooperatistă şi secretar al Camerei de Comerţ şi Industrie din Bu­
cureşti, publică lucrarea „Bilanţul şi fluctuaţiunile monetare”, care se tipăreşte la
„Atelierele Tiparul Românesc”, situate în Bucureşti, strada Sărindar.
În anul 1932, Dumitru Voina, profesor la Academia de Înalte Studii Comerciale
şi Industriale din Cluj-Braşov, publică prima lucrare semnificativă de istorie a con­
tabilităţii din ţara noastră, intitulată „Faze din evoluţia
contabilităţii”.
În anul 1939, promotorul generalizării aplicării
con­ta­­bi­lităţii în partidă dublă în toate administraţiile publice, George Alesseanu,
confe­renţiar la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti, la
Catedra de Contabilitate Publică, şi, din 1930, prim-preşe­dinte al Curţii de Conturi,
dă tiparului lucrarea „Curs de contabi­litate publică”.
În anul 1940, profesorul V.M. Ioachim publică
„Manualul de verificări şi Expertize Contabil­e”.
Tot în anul 1940 apare la Cluj, la Imprimeria
Fon­dului Cărţilor Funduare, lucrarea „Teoriile conturilor”. Autorul cărţii este Ion
N. Evian, profesor de ştiinţa între­prin­derilor la Academia Comercială din Cluj şi
profesor de contabilitate la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale
din Bucureşti, creatorul teoriei economice şi precursor al abordării actuale a conta­
bili­tăţii privite ca instrument de gestiune a afacerilor.
În anul 1941, Petru Drăgănescu-Brateş, director
al Revistei Generale de Co­merţ şi Contabilitate şi conferenţiar la Catedra de Con­
tabilitate a Politehnicii din Iaşi, pu­blică o lucrare privind istoria celor care au con­
tribuit la începuturile şi dezvoltarea con­tabilităţii în România. Cartea, intitulată
„Precursorii români în con­tabilitate”, a fost tipă­rită la „Imprimeriile Independenţa”
din Bucureşti, Strada R. Poincare.
În anul 1942, Spiridon Iacobescu, profesor de contabilitate comercială la Aca­
demia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti, editează lucrarea
„Pro­bleme de filozofie contabilă”, în paginile căreia fundamentează cea dintâi doc­
trină contabilă românească, cunoscută sub numele de doctrina juridico-economică patrimonialistă.
În anul 1944 apare la Braşov lucrarea „Curs de contabilitate generală”. Autorul ei este Dumitru Voina, profesor
la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Cluj-Braşov, considerat creatorul teoriei econo­mico-
ju­ridice în contabilitate.
În anul 1948, profesorul universitar emerit doctor docent în ştiinţe Constantin G. Demetrescu, de la Academia
de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti, cel mai fecund autor de manuale, tratate şi studii de con­ta­
bi­litate din şcoala patrimonialistă, publică la Bucureşti lucrarea în două volume „Tratat de contabilitate generală”.
ianuarie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 9
Studii si, cercetări Conservatorism și optimism
în contabilitate: prudenţă versus
valoare justă
– partea a III-a –

Sabina MIHALACHE, master în contabilitate,

audit și informatică de gestiune
ASE București

ABSTRACT

Conservatism and Optimism in Accounting: Prudence versus Fair Value

In this study we propose to analyse if some factors such as the business sector, size, country
and type of auditing company may influence to what extent fair value measurement is
presented in the financial statements of listed companies. The research performed considered
entities from two European capital markets, and its aim was also to determine if, after the
implementation of IFRS 13 Fair value measurement, companies started to present more
detailed and transparent information related to fair value measurement and disclosure.

Key terms: IFRS 13, fair value, capital market, disclosure index, regression model

În prezentul material vom analiza măsura şi modul în care evaluarea la valoarea justă este raportată
în situaţiile financiare pre­zentate de companiile cotate pe diverse pieţe de capital, după ce în prima parte am
trecut în revistă diferite abordări dezbătute în literatura de specialitate privind prudenţa și valoarea justă,
iar în partea a doua am prezentat o analiză a diverselor politici prudenţiale sau optimiste adoptate în stan­
dardele IFRS.

3.2. Analiza măsurii în care evaluarea
la valoarea justă este raportată
în situaţiile financiare
ale companiilor cotate
În contextul recentei crize economico-financia­
re, valoarea justă și, implicit, evaluarea elemen­telor
la valoarea justă în situaţiile financiare au fost vehe­
ment criticate mai ales de către reprezentanţii com­
paniilor care activează în sectorul bancar. Unii au fost
chiar de părere că utilizarea valorii juste a con­sti­
tuit principala cauză a declanșării crizei finan­ciare.
Ca urmare a acestor acuzaţii aduse la adresa
uti­lizării valorii juste, s-a ajuns la concluzia că este
necesară asigurarea unui grad ridicat de transpa­
renţă în ceea ce privește modul de determinare și
uti­lizare a acestei valori. Din acest motiv, în IFRS 13
Evaluarea la valoarea justă se solicită să se prezinte
numeroase informaţii referitoare la valoarea justă
raportată în situaţiile financiare.
Pentru a putea observa modul în care acest
standard a influenţat furnizarea de informaţii pri­
vind evaluarea la valoarea justă în situaţiile finan­
ciare, am decis să efectuăm o analiză în acest sens.
Cercetarea empirică pe care ne-am propus să
o realizăm are drept obiectiv identificarea modului
în care a evoluat raportarea de informaţii privind
evaluarea la valoarea justă în notele la situaţiile fi­
nan­ciare. Astfel, scopul principal este de a deter­mi­
na dacă, drept urmare a presiunii exercitate de pro­
fe­sioniștii în domeniu privind evaluarea la valoarea

10 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor ianuarie 2016

justă în contextul crizei financiare, s-a acordat o aten­
­ţie sporită furnizării de informaţii legate de evalua­
rea la valoarea justă.
În acest sens am selectat un eșantion de 20 de
companii cotate pe o piaţă reglementată. 10 dintre
ele au fost alese pe baza indexului FTSE 100, aces­
ta fiind un share index al primelor 100 de companii
cu cea mai mare valoare de piaţă listate la Bursa de
Valori din Londra (London Stock Exchange). Cele­
lalte 10 companii au fost selectate pe baza indexului
CAC 40, un share index al primelor 40 de companii
lista­te la Bursa de Valori din Paris (Euronext Paris).
Am decis să efectuăm analiza pe companii co­
tate la Bursele de Valori din Londra și Paris deoarece
sunt cele mai mari două pieţe de capital reglemen­
tate din Europa, iar evoluţiile de pe acestea au o in­
flu­en­ţă semnificativă asupra întregului sector eco­
nomic european.
Un alt criteriu avut în vedere la stabilirea eșan­
tionului a fost sectorul de activitate din care fac parte
aceste entităţi. Astfel, 10 dintre companii activează
în sectorul financiar, iar celelalte în sectorul nonfi­
nan­ciar (în cazul celor din urmă, acestea au fost
alese din cinci sectoare de activitate diferite – pen­
tru fie­care sector am selectat câte o companie co­
tată la London Stock Exchange și câte una listată la
Euronext Paris). Scopul luării în con­siderare a aces­
tui criteriu este acela de a putea iden­tifica dacă sec­
torul de activitate are o anumită influenţă asupra
măsurii în care sunt raportate in­formaţiile referitoa­
re la evaluarea la valoarea jus­tă.
Ne-am propus să efectuăm analiza pentru exer­
ciţiul financiar 2013 ca urmare a faptului că IFRS 13
a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2013, iar făcând re­
ferire la cerinţele acestuia putem observa măsura
în care companiile prezintă infor­ma­ţii privind ra­
por­­tarea la valoarea justă.
În scopul determinării măsurii în care aceste
companii raportează în notele la situaţiile financiare
informaţii despre evaluarea la valoarea justă am cal­
culat un indicator de prezentare (disclosure index):
m l sectorul de activitate din care face parte com­
Σi=1di
DI = n pania;
Σi=1di
unde:
DI = indicatorul de prezentare; DI ∈ [0, 1];
di = 1 dacă informaţia este prezentată, 0 în caz
contrar;
m = numărul de informaţii efectiv prezentate;
n = numărul maxim de informaţii posibil a fi
prezentate.
ianuarie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor
Pentru calcularea acestui indicator am avut ca
punct de referinţă cerinţele din IFRS 13 (pct. 91-99)
privind in­formaţiile care este necesar a fi prezentate
în scopul asigură­rii unei mai bune informări a utili­
zatorilor. Pe baza acestora am stabilit o listă de in­
formaţii care trebuie furnizate în funcţie de ele­men­
tele care au fost evaluate la va­loa­rea justă: evaluările
la valoarea justă efectuate în mod recurent, evaluă­
rile la valoarea justă efectuate în mod nerecurent,
categoriile de active şi de da­torii care nu sunt eva­
lua­te la valoarea justă în situa­ţia poziţiei financiare,
dar ale căror valori juste sunt prezentate.
În scopul determinării indicatorului de prezen­
tare DI pentru fiecare companie în parte am analizat
elementele prezentate la valoarea justă în situaţiile
financiare, înregistrând pentru fiecare informaţiile
care au fost prezentate, cele care au fost omise și cele
care nu au fost prezentate deoarece nu era nece­sar.
În acest sens, unele cerinţe de informare au fost cla­
sificate drept inaplicabile, pentru a nu distorsiona
valoarea indicatorului de prezentare DI prin clasifi­
­carea unor informaţii ca nefiind prezentate, în con­
tex­tul în care, pentru compania în cauză, acestea nu
au putut fi raportate deoarece entitatea nu are ast­
fel de elemente evaluate la valoarea justă. În cazul
în care entitatea a omis să prezinte anumite infor­
ma­ţii, precum nivelul datelor privind evaluarea la
valoarea justă, în ceea ce privește celelalte cerinţe
de informare care fac practic referire la informaţiile
anterioare care au fost omise, din motive de pruden­
ţă, am considerat că și acestea au fost omise, deși
poate nu era necesară raportarea lor.
În analiza efectuată, indicatorul de prezentare
DI este considerat a fi variabila dependentă. Pentru
explicarea variaţiilor de valoare ale DI s-au avut în
vedere o serie de variabile independente care consi­
de­răm că influenţează într-o anumită măsură gra­dul
în care companiile decid să prezinte sau nu într-o
manieră transparentă informaţii privind eva­luarea
elementelor la valoarea justă. Aceste varia­bile inde­
pendente sunt:
l tipul entităţii care efectuează auditarea si­
tuaţiilor financiare ale companiei analizate;
l mărimea companiei;
l ţara în care compania este listată pe piaţa de
capital.
Pentru verificarea corelaţiei dintre măsura în
care este raportată evaluarea la valoarea justă în
11
situaţiile financiare ale companiilor cotate și factorii
prezentaţi mai sus, propunem spre testare următo­
rul model de regresie liniară:
DI = β1 x Mărimea + β2 x Sectorul de activitate +
β3 x Tipul de audit + β4 x Ţara + ε
unde:
Mărimea = ln (cifra de afaceri); se efectuează
logaritmarea pentru a elimina efectul de mărime care
apare ca urmare a unei mari dispersii în model;
Sectorul de activitate = 1 dacă sectorul de activi­
­tate este cel financiar, 0 dacă este cel nonfinanciar;
Tipul de audit = 1 în situaţia în care compania
care a efectuat auditarea situaţiilor financiare face
parte din Big Four (primele patru cele mai mari com­
panii care furnizează servicii de audit financiar), 0
în caz contrar;
Ţara = 1 dacă entitatea este cotată la Bursa
de Valori din Marea Britanie, 0 în caz contrar;
β = coeficienţi de regresie;
ε = eroare.
Ţinând cont de faptul că în cazul companiilor
co­tate la London Stock Exchange cifra de afaceri este
exprimată în lire sterline sau în dolari americani, am
decis convertirea acestora în euro utilizând cursul
ofi­cial din data de 31 decembrie 2013 (1 euro =
0,8321 lire sterline, 1 euro = 1,3784 dolari).
Analiza efectuată a avut la bază următoarele
ipo­teze:
a) Sectorul economic de activitate (financiar
sau nonfinanciar) în care operează compania in­
flu­en­­ţează măsura în care sunt furnizate informaţii
pri­­vind evaluarea la valoarea justă. Considerăm că
entităţile care activează în domeniul financiar au
un nivel mai ridicat de conformitate cu cerinţele de
informare din IFRS 13 deoarece acestea au un nu­măr
mai mare de active și datorii evaluate la valoa­rea
justă. În plus, dacă ne raportăm la susceptibili­tatea
legată de evaluarea la valoarea justă cauzată de criza
financiară, apreciem că domeniul financiar a în­ce­
put să acorde mai multă atenţie evaluării la va­loarea
justă în scopul furnizării unei imagini tran­sparente
a activităţii financiare pentru diferitele ca­tegorii de
utilizatori.
b) Tipul companiei care a efectuat auditul fi­
nan­ciar (Big Four sau alte companii) influenţează
gradul de informaţii furnizate. Considerăm că dacă
situaţii­le financiare ale unei entităţi sunt auditate
de o com­­pa­nie care face parte din grupul Big Four,
aceasta va fi mai predispusă să respecte toate cerin­
12 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor ianuarie 2016
ţele și reglementările din standardele contabile de­
cât entităţile auditate de companii locale mai pu­ţin
cunoscute. Motivul care stă la baza acestei pre­zum­
ţii îl reprezintă profesionalismul de care au dat do­
vadă până în prezent aceste mari cabinete de audit.
c) Mărimea societăţii poate fi un factor semni­
ficativ în raportarea informaţiilor legate de valoarea
justă. Ne așteptăm ca informaţiile solicitate privind
evaluarea la valoarea justă să fie furnizate direct pro­
porţional cu mări­mea entităţii, deoarece cu cât com­
pania este mai mare, cu atât prezintă mai multă
im­portanţă pentru investitori, dar și pentru ceilalţi
uti­lizatori, motiv pentru care aceasta ar trebui să
fie preocupată de respectarea și aplicarea corectă a
standardelor.
d) Ţara în care este listată compania influenţea­
ză măsura în care sunt raportate informaţiile so­li­
citate. Ţinând cont de diferenţele dintre cele două
state – Marea Britanie (ţară anglo-saxonă ale cărei
principii și reguli sunt mai degrabă apropiate de cele
din Statele Unite ale Americii) și Franţa (ţară do­mi­
nată de conservatorism și reguli stricte) –, consi­de­
răm că nivelul de conformitate cu cerinţele privind
informaţiile legate de evaluarea la valoarea justă poa­
te fi influenţat de acest aspect.
Deși ne-am propus să testăm și ipoteza privind
influenţa tipului companiei de audit în prezentarea
informaţiilor legate de valoarea justă, în urma ana­
lizei entităţilor din eșantionul selectat am constatat
că toate sunt auditate de cel puţin unul dintre cele
patru mari cabinete de audit. Astfel, nu am putut
tes­ta această ipoteză deoarece, practic, ţinând cont
de credibilitatea și profesionalismul care caracteri­
zea­ză activitatea acestor mari cabinete de audit,
en­ti­tăţile cotate pe cele două pieţe reglementate nu
și-au asumat riscul de a apela la serviciile altor com­
panii de audit pentru a nu exista suspiciuni privind
opinia de audit exprimată. Însă în alte studii efec­
tuate cu privire la calitatea informaţiilor prezentate
în situaţiile financiare s-a ajuns la concluzia că enti­
­tăţile auditate de Big Four prezintă mai multe deta­
lii și respectă într-o măsură mai mare cerinţele de
raportare comparativ cu celelalte entităţi. În mod
normal, o astfel de situaţie nu ar trebui să existe
de­oa­rece întocmirea și raportarea situaţiilor finan­
cia­re se efectuează respectând aceleași principii și
norme, motiv pentru care tipul companiei de audit
nu ar trebui să aibă nicio influenţă. Așadar, din mo­
delul testat am exclus variabila tipul de audit.
Urmă­torul tabel conţine variabilele care au fost
introduse în model.
 Tabelul 1. Variabilele introduse în modelul de regresie testat

Model Variables Entered Method

1 Business sector, Size, Country Enter

Dependent Variable: DI
Sursa: Prelucrare SPSS.

În scopul verificării gradului de corelaţie și de determinare între variabilele modelului de regresie

propus vom analiza modelul Summary.

Tabelul 2. Modelul Summary

Adjusted Standard Error

Model R R Square
R Square of the Estimate
1 0.942 0.887 0.866 0.12476
Sursa: Prelucrare SPSS.

Astfel, observăm că măsura în care sunt prezen­
t­ ate informaţii referitoare la valoarea justă în situa­
ţiile financiare ale companiilor cotate este determina­
tă în proporţie de 88,7% de cele trei varia­bile luate
în considerare, și anume ţara, sectorul de acti­vi­tate
și mărimea companiei. Mai mult decât atât, coefici­
entul de corelaţie de 0,94 arată că există o le­gătură
puternică între variabilele modelului.
În scopul verificării validităţii modelului de re­
gresie propus vom analiza modelul statistic ANOVA –
Analiza varianţei prezentat mai jos.

Tabelul 3. ANOVA

Model Sum of Squares df Mean Square F Sig.

1 Regression 1.961 3 0.654 41.984 0.000
Residual 0.249 16 0.016
Total 2.210 19
Sursa: Prelucrare SPSS.

Pentru eșantionul selectat, nivelul de încredere
luat în considerare este de 95% indiferent de secto­
rul de activitate sau de piaţa de capital şi, ca atare,
nivelul pragului de semnificaţie este de 5% (100% –
95%). Din Tabelul ANOVA constatăm că nivelul de
semnificaţie Sig = 0,000 < 0,05 (5%), iar valoarea sta­
tis­ticii F este de 41,984 > 4,49 (valoarea critică), de
unde rezultă că modelul de regresie construit este
valid. Așadar, acţiunea factorilor determinanţi este
semnificativ diferită de rolul întâmplării asupra va­
riaţiei indicatorului de prezentare DI.
Rezultatele modelului de regresie aplicat asu­
pra eșantionului de companii listate pe cele două
pie­ţe de capital sunt prezentate în Tabelul 4.

Tabelul 4. Rezultatele modelului de regresie

Unstandardized Standardized
t Sig.
Model Coefficients Coefficients
β Standard Error Beta
1 (Constant) 1.308 0.256 5.101 0.000
Business sector 0.642 0.058 0.966 11.129 0.000
Size -0.100 0.025 -0.347 -3.927 0.001
Country 0.006 0.057 0.009 0.100 0.921
Sursa: Prelucrare SPSS.

ianuarie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 13

 Analizând tabelul coeficienţilor constatăm ur­
mătoarele: coeficientul sectorului de activitate este
semnificativ (statistica t > 2,47 (valoarea critică),
iar Sig < 0,05), coeficientul ţară nu este semnificativ
deoarece Sig = 0,921 > 0,05, iar mărimea companiei
influenţează în mod negativ indicatorul de prezen­
tare DI.
Prin urmare, se validează ipoteza conform că­
reia sectorul de activitate în care operează entitatea
influenţează măsura în care sunt pre­zen­tate informa­
­ţii legate de valoarea justă. Astfel, s-a constatat o mai
mare preocupare a entităţilor din sec­torul fi­nanciar
de a raporta cât mai multe infor­maţii pri­vind modul
de determinare a valorii juste și privind sensibilitatea
acestei valori la schimbările de con­diţii. În schimb,
în cazul companiilor din cele­lalte sectoare de acti­
vitate, s-a observat că informa­ţiile pre­zentate cu
privi­re la valoarea justă sunt mai suc­cinte, fără a fi
ofe­rite toate detaliile solicitate de IFRS 13.
Referitor la faptul că mărimea entităţii influen­
ţează invers proporţional gradul de raportare a in­
for­maţiei financiare, considerăm că acest rezultat nu
poate fi generalizat, deoarece, așa cum s-a de­mon­
strat și în literatura de specialitate, cu cât entitatea
este mai mare, cu atât conducerea acesteia se preo­
cupă de furnizarea mai multor informaţii legate de
modul de determinare a valorilor raportate. În cazul
companiilor analizate s-a observat că unele en­­tităţi
din domeniul nonfinanciar au o valoare mai mare
a cifrei de afaceri faţă de cele din domeniul financiar,
iar ca urmare a faptului că acestea nu au multe ele­
mente prezentate la valoarea justă, nu furnizează
suficiente informaţii privind această va­loare, mo­tiv
pentru care, deși mărimea cifrei de afa­ceri este mare,
valoarea indicatorului de prezenta­re DI este mică,
aspect ce explică rezultatul obţi­nut.
Iar în ceea ce privește faptul că ţara din care
pro­vine entitatea nu are o influenţă semnificativă
asupra măsurii în care sunt prezentate informaţiile
legate de valoarea justă, acest rezultat este unul jus­
tificat deoarece, indiferent de ţara din care provin,
entităţile trebuie să aplice aceleași standarde în
elaborarea situaţiilor financiare, motiv pentru care
im­pactul cultural ar trebui să fie nul. Mai mult, fap­
tul că toate societăţile din eșantion sunt auditate de
o companie din Big Four poate fi un argument în plus
pentru susţinerea rezultatului obţinut.
Așadar, considerăm că pentru o mai bună acu­
rateţe a rezultatelor ipotezelor testate ar trebui să
14 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor ianuarie 2016
alegem un eșantion mai mare de companii, dintre
aces­tea făcând parte și entităţi auditate de cabi­nete
de audit care nu sunt în Big Four.
Prin urmare, apreciem că principala limită a
acestei cercetări o reprezintă eșantionul mic de com­
­panii selectate și intervalul de timp analizat (doar
exerciţiul financiar 2013). O viitoare direcţie de
cercetare ar putea presupune utilizarea unui eșan­
tion mai mare și chiar orientarea și pe alte pieţe re­
gle­mentate, precum cea din New York sau Tokyo. De
asemenea, ar fi interesant de analizat și evoluţia în
timp a măsurii în care sunt raportate in­formaţiile pri­
vind valoarea justă, spre exemplu, în­cepând cu criza
financiară din 2008 și continuând până în pre­zent.
4. Concluzii
Conceptele de prudenţă și, respectiv, de opti­
mism au o influenţă semnificativă asupra modului
de elaborare, prelucrare și raportare a informaţiei
con­tabile. Astfel, acestea au reprezentat aspecte că­
rora le-a fost acordată o importanţă deosebită de-a
lungul timpului, mai ales în ceea ce privește elabo­
rarea și aplicarea normelor contabile. În scopul apă­
rării intereselor diferitelor categorii de utilizatori,
normalizatorii au decis influenţarea comportamen­
tului profesioniștilor contabili și managerilor pen­
tru adoptarea unei atitudini mai prudente. Acest
as­pect s-a manifestat prin impunerea unui anumit
raţionament în tratarea diverselor situaţii care pu­
teau fi raportate într-o manieră denaturată, supra­
apreciindu-se efectul lor.
Totuși, în ultima perioadă s-a observat că gra­
dul de prudenţă prezentat în standardele contabile
s-a diminuat, normalizatorii permiţând și alterna­
tive mai optimiste pentru prezentarea informaţiei
financiare. În momentul de faţă are loc o am­plă dez­
batere privind reintroducerea conceptu­lui de pru­
denţă în Cadrul general conceptual al IASB. Părerile
sunt împărţite, însă s-a constatat o presiune destul
de mare pentru prezentarea în continuare a aspec­
te­lor legate de prudenţă. Acest lucru denotă fap­tul
că, deși se încearcă promovarea unei rapor­tări cât
mai apropiate de situaţia reală, specialiștii în dome­
niu continuă să manifeste o atitudine mai prudentă
pentru a evita să cadă în „capcana” unei informări
favorabile „deghizate” sub un optimism exa­gerat.
Cu toate acestea, nici conservatorismul ex­­cesiv nu
protejează interesele utilizatorilor si­tua­ţiilor financi­
a­re, ci, din contră, îi împiedică pe aceș­tia să cu­noască
situaţia reală și să ia decizia potrivită la momen­tul
oportun. Prin urmare, se tinde spre sta­bilirea unui
echilibru între cele două perspective, echilibru care
se încearcă a fi atins la nivel de nor­ma­lizare prin per­
miterea alternativelor în evaluarea diferitelor catego­
rii de elemente (la valoarea justă sau la cost istoric),
în elaborarea și prezentarea infor­ma­ţiei fi­nan­ciare
obţinute.
Precum am afirmat, în domeniul financiar-con­
tabil există atât susţinători, cât și opozanţi ai con­
cep­tului de prudenţă, fiecare aducând argumente
atât pro, cât și contra conservatorismului. Anali­zând,
am constatat că poziţia adoptată este influenţată și
de mediul cultural, de interesul pecuniar, dar și de
predispoziţia spre asumarea unui anu­mit grad de
risc.
În discuţia legată de prudenţă și optimism, un
rol important îl are și abordarea aspectelor privind
valoarea justă și costul istoric. Astfel, din diversele
studii analizate am constatat că utilizarea evaluării
la valoarea justă are atât avantaje, cât și dezavantaje.
Ca plusuri putem preciza că aceasta este o valoare
mai apropiată de cea reală, furnizându-le utilizatori­
lor o informaţie actualizată, relevantă, care permite
realizarea de predicţii privind fluxurile de trezorerie
sau performanţa entităţii. Pe de altă parte însă, exis­
tă numeroase dezavantaje legate de utilizarea valorii
juste, printre acestea numărându-se credibilitatea
în­doielnică în cazul determinării acestei valori pe
baza datelor de nivelul 3 (date de intrare neobserva­
bile), volatilitatea câștigu­ri­lor sau pier­derilor rapor­
tate prin intermediul aces­tei valori, si­nergia active­
lor, subiectivismul în stabilirea acestei valori atunci
când nu sunt disponibile sufici­ente informaţii pe pia­
ţă. În plus, mulţi au afirmat că utilizarea evaluării
la valoarea justă a fost una dintre cauzele declanșării
crizei financiare din 2008. Prin ur­ma­re, ţinând cont
de aceste acuzaţii, dar și de minusu­rile identi­ficate,
normalizatorii au decis că utilizarea valorii jus­te
trebuie efectuată într-o manieră tran­sparentă pen­
tru înţelegerea modului de determi­nare și pre­zenta­
re a acesteia în situaţiile financiare.

BIBLIOGRAFIE

1. Matiș, D., Damian, M.I., Bonaci, C.G. (2013), Fair Value Measurement Disclosures: Particularities in the
Context of Listed Companies and European Funding, Annales Universitatis Apulensis Series Oeconomica,
vol. 1, nr. 15, pp. 40-53.
2. IASB (2013), Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS). Norme oficiale emise la 1 ia­
nuarie 2013, traducere, Editura CECCAR, București.
3. CAC 40 Constituents – 2015, disponibil la http://www.bluechiplist.com/indices/cac-40/
4. FTSE 100 Constituents – 2015, disponibil la http://www.londonstockexchange.com/exchange/prices-
and-markets/stocks/indices/summary/summary-indices-constituents.html?index=UKX
5. www.ifrs.org

ianuarie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 15

Studii si, cercetări Soluţia europeană la simplificarea
raportării financiare pentru
IMM-uri
Anca Mihaela POPA, masterand în contabilitate,
audit și informatică de gestiune
ASE București

ABSTRACT

The European Solution for the Simplification of SME Financial Reporting

The need to simplify SME financial reporting was also acknowledged by the European
Union, who tried to find an appropriate solution for the needs of this type of companies.
After analysing the two Directives that form the basis of European accounting (the 4th
and the 7th European Directive), the European Commission concluded they needed to be
updated to ensure consistency with the current needs of the financial statements users.
Their revision gave rise to Directive 2013/34/EU of the European Parliament and of the
Council, which proposes many simplifications for small and medium-sized entities.

Key terms: SME, IFRS for SMEs, Directive 2013/34/EU, financial reporting simplification

După ce în numărul anterior al revistei am făcut analiza raportării financiare pentru IMM-uri din per­
spectiva referenţialului contabil internaţional, în materialul de faţă vom continua cu demersurile europene
pentru simplificarea raportării financiare a IMM-urilor.

Necesitatea simplificării raportării financiare Internaţional de Raportare Financiară pentru Între­

pentru IMM-uri s-a simţit şi în cadrul Uniunii Euro­
pene, care a încercat să găsească soluţia adecvată
pen­tru nevoile acestor tipuri de întreprinderi. Ana­
lizând cele două directive aflate la baza contabilită­
ţii europene (Directiva a IV-a şi Directiva a VII-a),
Co­misia Europeană a ajuns la concluzia că acestea
tre­buie actualizate pentru a fi în concordanţă cu
ne­ce­sităţile prezente ale utilizatorilor situaţiilor fi­
nanciare. În urma revizuirii lor a fost emisă Directiva
2013/34/UE a Parlamentului European şi a Consi­
liului, care propune numeroase simplificări pentru
entităţile mici şi mijlocii.
1. Poziţia Uniunii Europene cu privire
la adoptarea IFRS pentru IMM-uri
În urma emiterii de către IASB a Standardului
prinderile Mici şi Mijlocii – IFRS pentru IMM-uri, adop­
tarea lui de către statele membre a devenit su­biec­
tul unor dezbateri la nivelul Uniunii Europene.
Principalul criteriu luat în considerare a fost
legat de costurile ridicate pe care le-ar putea produ­
ce implementarea IFRS pentru IMM-uri. Pentru a
cunoaşte opiniile entităţilor pe care adoptarea IFRS
pentru IMM-uri le-ar afecta în mod direct, Comisia
Europeană a realizat un chestionar pe care l-a dis­
tri­buit în rândul acestora.
Dintre cei 210 respon­denţi la chestionar, 64 au
fost de părere că IFRS pen­­tru IMM-uri este potrivit
pentru entităţile din Uniunea Europeană, iar 108 nu
au fost de acord cu această afirmaţie. 38 de enti­tăţi
nu au răspuns la această întrebare.

16 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor ianuarie 2016

 18%
30,5%
51,5%
Figura 1. Gradul de adecvare a IFRS pentru IMM-uri pentru entităţile din Uniunea Europeană
Cei care susţineau adoptarea IFRS-ului au adus
ca argument îmbunătăţirea armonizării şi compa­
rabilităţii situaţiilor financiare, lucru care ar putea
con­tribui şi la atragerea de noi investitori.
Pe de altă parte, cei care s-au opus adoptării
stan­dardului susţineau că acesta este prea complex
pentru întreprinderile mici şi mijlocii, în special pen­
tru entităţile mici.
37%
63%
Figura 2. Includerea reglementărilor IFRS pentru IMM-uri în cadrul legal european
56 dintre respondenți au afirmat că ar trebui
să li se acorde statelor membre posibilitatea de a opta
dacă să implementeze sau nu IFRS pentru IMM-uri.
Astfel fiecare stat ar alege criteriile de mărime pe
care le consideră cele mai potrivite și ar decide dacă
să adopte standardul doar firmele care fac parte
dintr-un grup sau și cele individuale.
Oponenții au opinat că pentru a beneficia de
IFRS pentru IMM-uri ar fi necesară adoptarea lui la
nivel global, lucru care ar distruge cadrul european
de raportare financiară.
Cea mai favorabilă variantă a fost aceea de a
acor­da companiilor din statele membre ale Uniunii
ianuarie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor
■ Respondenţi care
consideră standardul
potrivit
■ Respondenţi care nu
consideră standardul
potrivit
■ Companii care nu au
răspuns
În ceea ce priveşte posibilitatea de a include
re­glementările IFRS pentru IMM-uri în cadrul le­
gal european, 78 dintre respondenți au considerat
această variantă favorabilă, motivând că astfel s-ar
asigura conformitatea cu directivele contabile și s-ar
permite amendamente viitoare. Oponenţii, 132 de
entităţi, au susţinut că această decizie nu ar aduce
beneficii particulare, mai ales companiilor active
doar la nivel local.
■ Respondenţi care susţin
includerea reglementărilor
din IFRS pentru IMM-uri
în cadrul legal european
■ Respondenţi care nu susţin
includerea reglementărilor
din IFRS pentru IMM-uri
în cadrul legal european
Europene posibilitatea de a alege dacă să utilizeze
sau nu reglementările IFRS pentru IMM-uri, consi­
de­rându-se că entitățile știu cel mai bine ce regle­
mentări contabile li se potrivesc. Pe de altă parte,
argumentele împotriva acestei variante au fost că
s-ar distruge armonizarea la nivel global și ar crește
con­fuzia printre utilizatorii situațiilor financiare.
2. Trecerea de la Directivele a IV-a
şi a VII-a la Directiva 2013/34/UE
La nivel european s-a discutat posibilitatea
implementării IFRS pentru IMM-uri, însă concluzia
17
a fost că acest lucru nu ar avantaja entităţile din
sta­tele membre din punctul de vedere al raportului
cost-beneficii.
Soluţia pentru a simplifica raportarea financia­
ră a fost revizuirea Directivelor a IV-a şi a VII-a, care
au reprezentat baza reglementărilor contabile din
Uniunea Europeană în ultimele trei decenii, ast­fel
în­cât să se adapteze cerinţelor actuale ale utilizato­
rilor de informaţii contabile raportate de întreprin­
derile mici şi mijlocii.
Directiva a IV-a se axa pe îndrumarea statelor
membre privind prezentarea şi conţinutul situaţii­lor
financiare anuale individuale şi ale metodelor de
evaluare utilizate, iar Directiva a VII-a se axa pe ela­
bo­rarea situaţiilor financiare consolidate. De ase­
me­nea, Di­rectiva a IV-a reprezenta cadrul european
care pre­scria cerinţele contabile pentru situaţiile
financia­re anuale ale anumitor entităţi, între care
şi cele cu răs­pundere limitată. Cu toate acestea, direc­
tiva avea anumite probleme semnificative şi conţi­
nea incon­sistenţe. Acestea se refereau la:
l definiţia activelor şi a datoriilor;
l contabilizarea leasingului;
l contabilizarea şi prezentarea obligaţiilor pri­
vind pensiile;
l utilizarea metodei procentajului de avansare
pentru recunoaşterea veniturilor din construcţie
sau din alte contracte pe termen lung;
l conversia situaţiilor financiare exprimate în
monede străine.
În anul 2010, un studiu al Federaţiei Europene
a Contabililor şi Auditorilor pentru IMM-uri a subli­
niat existenţa unor diferenţe semnificative la nivelul
statelor membre între politicile contabile definite în
baza directivelor europene. Aceste diferenţe se regă­
seau în zonele pentru care directivele nu pre­zen­tau
modalităţi de abordare, precum:
l impozitele amânate;
l efectul modificării de politici contabile sau
al corectării de erori asupra perioadelor anterioare;
l instrumentele financiare compuse etc.
Entităţi
mari
Entităţi
mijlocii
Entităţi
mici
18 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor ianuarie 2016
Prin urmare, în Europa contabilitatea nu era
în­cadrată doar de directive, fiind influenţată şi con­
du­să de cerinţele organismelor de standardizare
na­ţionale. În zonele pentru care directivele nu pre­
zentau soluţii erau respectate regulile emise de or­
ganismele naţionale.
Cele două directive contabile urmăreau, în prin­
cipal, o abordare bazată pe principii, dar ofe­reau
şi reguli în multe zone ale contabilităţii. Ele repre­
zen­tau minimul armonizării, baza pe care statele
mem­bre puteau dezvolta cerinţe suplimentare, şi
conţi­neau aproximativ 40 de opţiuni, dintre care
mul­te se concentrau pe reducerea cerinţelor de ra­
portare financiară pentru întreprinderile mici şi
mijlocii.
Întrucât s-a simţit nevoia revizuirii semnifica­
tive a celor două directive, Comisia Europeană a de­
marat proiectul de realizare a Directivei 2013/34/UE,
care să pornească de la directivele vechi, dar să se
adapteze nevoilor perioadei actuale.
3. Analiza Directivei 2013/34/UE
din perspectiva simplificărilor
propuse
Obiectivele principale ale revizuirii celor două
directive au fost modernizarea şi simplificarea ce­
rin­ţelor de raportare, în egală măsură cu asigurarea
că acestea sunt mai uşor de înţeles şi mai accesibile.
Directiva a IV-a era bazată pe o abordare de la
nivelul de sus la cel de jos, adică era construită în­
cepând de la nevoile companiilor mari. Din setul de
reguli, statele membre puteau alege ce excepţii vo­
iau să facă pentru entităţile mici şi mijlocii.
Luând în considerare numărul important de
în­treprinderi mici şi mijlocii la nivel european, o
abor­dare mai logică era elaborarea noii directive
pornind de la nevoile entităţilor mici, la care să fie
adăugate cerinţe suplimentare pentru puţinele com­
panii care se încadrează în categorii mai mari.
Reguli pentru entităţile mari
construite pe baza regulilor
pentru entităţi mici şi mijlocii
Reguli pentru entităţile mijlocii
construite pe baza regulilor
pentru entităţi mici
Reguli de bază pentru
entităţile mici
 Categoriile de entităţi sunt definite pe baza a Limitele acestor praguri au fost stabilite prima
trei criterii de mărime, şi anume: dată în anul 1978 şi revizuite în anii 1984, 1990, 1994,
l total bilanţ; 1999, 2003 şi 2006. Ultimele praguri stabilite pen­
l cifră de afaceri netă; tru cele trei categorii de companii (prin Directi­va
l număr de salariaţi. 2006/46/CE) sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabelul 1. Pragurile stabilite pentru cele trei categorii de companii

Întreprinderi Întreprinderi
Microîntreprinderi
mici mijlocii
Total bilanţ (euro) ≤ 500.000 ≤ 4.400.000 ≤ 17.500.000
Cifră de afaceri netă (euro) ≤ 1.000.000 ≤ 8.800.000 ≤ 35.000.000
Număr mediu de salariaţi ≤ 10 ≤ 50 ≤ 250

Entităţile care aveau praguri peste cele ale en­
tităţilor mijlocii erau considerate entităţi mari.
În proiectul de revizuire a directivelor s-a pro­
pus modificarea pragurilor stabilite pentru înca­
dra­rea într-o anumită categorie, considerându-se
că aceas­tă decizie va simplifica raportarea finan­
ciară pentru un număr mare de entităţi.
Noile praguri propuse de Directiva 34 sunt:

Tabelul 2. Noile praguri propuse de Directiva 2013/34/UE

Întreprinderi Întreprinderi Întreprinderi

mici mijlocii mari
Total bilanţ (euro) ≤ 4.000.000 ≤ 20.000.000 > 20.000.000
Cifră de afaceri netă (euro) ≤ 8.000.000 ≤ 40.000.000 > 40.000.000
Număr mediu de salariaţi ≤ 50 ≤ 250 > 250

În ceea ce priveşte nevoile utilizatorilor de in­
formaţii financiare raportate de o entitate, acestea
depind în mare măsură de tipul afacerii, de poziţia
financiară şi de mărimea companiei. În cazul enti­
tăţilor mai mari există mai mulţi deţinători de in­
te­rese, fapt care conduce la sublinierea importanţei
unui tablou complet al activelor, datoriilor, capitalu­
rilor şi performanţei anuale. La entităţile mici însă,
raportarea se poate con­centra pe informaţiile des­
pre numerar, acestea fiind principalele verificate de
cei interesaţi.
Conform Directivei a IV-a, situaţiile financiare
pe care fiecare tip de entitate ar fi trebuit să le în­
toc­meas­că erau:

Tabelul 3. Situaţii financiare întocmite conform Directivei a IV-a

Întreprinderi Întreprinderi Întreprinderi

mici mijlocii mari
DA – există posibilitatea DA – există anumite
Bilanţ de a realiza forma posibilităţi pentru a DA
prescurtată întocmi forma prescurtată
Cont de profit şi pierdere DA DA DA
Raportul administratorilor Pot fi scutite DA DA
Raportul de audit Pot fi scutite Pot fi scutite DA
Conturi consolidate Pot fi scutite Pot fi scutite DA
Situaţia fluxurilor de
trezorerie şi Situaţia Sunt facultative Sunt facultative DA
variaţiilor capitalurilor proprii

ianuarie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 19

 Directiva 2013/34/UE solicită întocmirea următoarelor situaţii financiare:

Tabelul 4. Situaţii financiare întocmite conform Directivei 2013/34/UE

Întreprinderi Întreprinderi Întreprinderi

mici mijlocii mari
DA – există posibilitatea
Bilanţ de a realiza forma DA DA
prescurtată
DA – există posibilitatea DA – există posibilitatea
Cont de profit şi pierdere de a realiza forma de a realiza forma DA
prescurtată prescurtată
Raportul administratorilor Pot fi scutite DA DA
Raportul de audit Pot fi scutite Pot fi scutite DA
Conturi consolidate Pot fi scutite Pot fi scutite DA
Situaţia fluxurilor de
trezorerie şi Situaţia - - -
variaţiilor capitalurilor proprii

În continuare, prezentăm o analiză a modifică­ Conform Directivei 2013/34/UE, mai mult de

rilor pe care Directiva 2013/34/UE le conţine faţă
de Directiva a IV-a şi Directiva a VII-a.
Directivele a IV-a şi a VII-a includeau nume­
roase opţiuni pentru statele membre, acestea fiind
utilizate de cel puţin un stat. Totuşi, nu toate statele
membre utilizau opţiunile de simplificare posibile,
ceea ce conducea la costuri mai mari pentru compa­
niile direct implicate.
Costurile administrative inutile şi dispro­por­
ţionate impuse companiilor mici împiedică atât
creş­terea activităţii economice, cât şi a ocupării for­
ţei de muncă. Directiva 2013/34/UE simplifică mo­
dalitatea de pregătire a situaţiilor financiare pentru
întreprinderile mici şi obligă statele membre să le
diferenţieze de cele mari.
Mai mult, directiva reduce volumul de informa­
­ţii care trebuie prezentate de entităţile mici în no­
tele la situaţiile financiare. Acestea trebuie să întoc­
mească doar bilanţ, cont de profit şi pierdere şi note
care să satisfacă cerinţele de bază. Statele membre
pot permite, de asemenea, entităţilor mici să întoc­
mească varianta prescurtată a bilanţului şi a contului
de profit şi pierdere.
O altă simplificare ce provine din modificările
aduse celor două directive este legată de criteriile
de încadrare a companiilor. Decizia de a le modifica
are ca rezultat un număr mai mare de companii care
vor beneficia de reducerea costurilor cu raportarea
financiară.
90% dintre entităţile europene vor intra în cate­
goria entităţilor mici, ceea ce înseamnă că multe
com­panii clasificate înainte ca mari vor simţi o sim­
plificare în volumul informaţiilor pe care vor trebui
să le raporteze.
Aceste simplificări vor avea efecte asupra unui
număr mare de state din Uniunea Europeană, cum
ar fi Belgia, Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Estonia,
Finlanda, Franţa, Grecia, Ungaria, România şi altele.
4. Abordarea comparativă
a IFRS pentru IMM-uri şi
a Directivei 2013/34/UE
Aşa cum am menţionat mai sus, la nivelul Uni­
unii Europene reglementările de raportare finan­
ciară pentru IMM-uri sunt cele în conformitate cu
Directiva 2013/34/UE, IFRS pentru IMM-uri fiind
o opţiune alternativă de raportare.
Cu toate că ambele reglementări au ca scop
principal simplificarea raportării financiare pentru
IMM-uri, acestea prezintă anumite abordări diferite,
pe care le vom analiza în continuare.
Prima diferenţă rezultă din definiţia întreprin­
derilor mici şi mijlocii.
În Directiva 2013/34/UE, definirea IMM-uri­
lor este realizată pe bază de criterii cantitative, şi
anu­me:

20 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor ianuarie 2016

 Tabelul 5. Criteriile de clasificare a IMM-urilor conform Directivei 2013/34/UE
Întreprinderi mici
Total bilanţ (euro) ≤ 4.000.000
Cifră de afaceri netă (euro) ≤ 8.000.000
Număr mediu de salariaţi
Pe de altă parte, în IFRS pentru IMM-uri aces­
tea sunt definite ca entităţile care:
l nu au răspundere publică;
l publică situaţii financiare cu scop general
pentru utilizatorii externi.
Întrucât criteriile de definire a IMM-urilor sunt
diferite în cele două reglementări, trecerea de la o
reglementare la alta poate conduce la o reclasificare
a entităţii şi respectiv la modificarea politicilor con­
tabile adoptate.
Continuând analiza, putem observa că o altă di­
­ferenţă apare în legătură cu situaţiile financiare pe
care trebuie să le întocmească o entitate. Con­form
Directivei 2013/34/UE, o IMM trebuie să întocmeas­
că bilanţ, cont de profit şi pierdere şi note explica­tive.
Pentru realizarea bilanţului, directiva prezintă
două modele pe care se pot baza entităţile, la care
este permisă adăugarea de elemente noi în situaţia
în care acestea nu sunt prevăzute.
De asemenea, pentru contul de profit şi pierde­
re sunt oferite tot două modele, în funcţie de na­tura
cheltuielilor sau de destinaţia acestora.
În ceea ce priveşte notele explicative, directiva
solicită ca acestea să conţină:
l politicile contabile adoptate de entitate;
l în situaţia în care activele fixe sunt reevalua­
te, un tabel care să prezinte mişcarea rezervelor din
reevaluare pe parcursul exerciţiului financiar şi va­
loarea contabilă în bilanţ care ar fi fost re­cunoscută
dacă activele fixe nu ar fi fost reevaluate;
l dacă instrumentele financiare sunt evaluate
la valoarea justă: ipotezele care stau la baza modele­
lor de evaluare; pentru fiecare categorie de instru­
men­te financiare, valoarea justă, modificările de va­
loare incluse direct în contul de profit şi pierdere,
precum şi modificările incluse în rezervele de va­
loare justă; pentru fiecare clasă de instrumente
fi­nan­ciare derivate, informaţii despre aria şi natura
instrumentelor, inclusiv termenii şi condiţiile sem­
nificative care pot afecta valoarea, calendarul şi cer­
titudinea fluxurilor viitoare de numerar; şi un tabel
care să prezinte mişcarea rezervelor de valoa­re jus­
tă pe parcursul exerciţiului financiar;
Întreprinderi mijlocii
≤ 20.000.000
≤ 40.000.000
≤ 50 ≤ 250
l valoarea totală a angajamentelor financiare,
garanţiilor sau activelor şi datoriilor contingente
ne­incluse în bilanţ;
l suma avansurilor şi creditelor acordate
mem­brilor organelor de administraţie, conducere
şi supraveghere, inclusiv indicarea ratelor dobânzii,
a condiţiilor şi a sumelor restituite;
l valoarea şi natura veniturilor şi cheltuielilor
care au o mărime sau o incidenţă excepţională;
l datoriile întreprinderii care devin exigibile
după o perioadă mai mare de cinci ani, dar şi valoarea
totală a sumelor datorate acoperite cu garan­ţii;
l numărul mediu de angajaţi.
Pe de altă parte, IFRS pentru IMM-uri solicită
entităţilor să întocmească următoarele situaţii fi­
nanciare:
l situaţia poziţiei financiare;
l situaţia modificărilor capitalurilor proprii;
l situaţia fluxurilor de trezorerie;
l situaţia rezultatului global;
l note explicative.
Spre deosebire de Directiva 2013/34/UE, care
oferă două modele de bilanţ după care entităţile se
pot ghida în realizarea acestuia, IFRS pentru IMM-uri
prezintă o listă a elementelor diferite din punctul
de vedere al funcţiei sau al naturii care ar trebui să
fie cuprinse în situaţia poziţiei financiare.
În ceea ce priveşte situaţia modificărilor capi­
talurilor proprii, aceasta trebuie să prezinte profitul
sau pierderea pentru perioada de raportare, venitu­
rile şi cheltuielile recunoscute la alte elemente ale
rezultatului global, efectele modificărilor po­liticilor
contabile, dar şi corectările aduse erorilor recunos­
cute în cursul perioadei.
Situaţia fluxurilor de trezorerie prezintă infor­
maţii cu privire la modificările de numerar sau echi­
valente de numerar pe parcursul unei perioade de
raportare, grupându-le separat în funcţie de activi­
tă­ţile din care provin (de exploatare, de investiţii şi
de finanţare).
O altă situaţie financiară care trebuie întocmită
este situaţia rezultatului global. Aceasta trebuie să
conţină toate veniturile şi cheltuielile perioadei de
raportare.
ianuarie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 21
 Ultimele sunt notele explicative, a căror posibi­
lă componenţă este prezentată mai succint în IFRS
pentru IMM-uri decât în Directiva 2013/34/UE. Ele­
mentele sugerate pentru a fi incluse în note sunt:
l o declaraţie conform căreia situaţiile finan­
ciare au fost întocmite în conformitate cu IFRS pen­
tru IMM-uri;
l un rezumat al politicilor contabile utilizate
de entitate;
l informaţii care să susţină elementele pre­
zen­­tate în situaţiile financiare;
l orice alte informaţii considerate necesare.
Dacă până acum am analizat la modul general
diferenţele rezultate din cerinţele privind situaţiile
financiare ale celor două reglementări, mai departe
vom urmări diferenţe mai specifice, precum: re­e­
valuarea activelor imobilizate, evaluarea la ieşire a
stocurilor, capitalizarea cheltuielilor cu dezvoltarea
şi a costurilor îndatorării ş.a.
Referitor la reevaluarea activelor imobilizate,
Directiva 2013/34/UE menţionează că statele mem­
bre ale Uniunii Europene pot permite sau impune
entităţilor să reevalueze activele, dreptul intern al
statelor definind condiţiile şi limitele reevaluării, pe
când IFRS pentru IMM-uri nu permite reevalua­rea
acestora.
O altă diferenţă priveşte înregistrarea impo­
zitelor amânate, permisă doar de directivă. IASB a
considerat că înregistrarea impozitelor amânate de
către IMM-uri ar fi în contradicţie cu scopul IFRS
pentru IMM-uri de a simplifica raportarea financiară
pentru acestea.
În ceea ce priveşte evaluarea la ieşire a sto­cu­
rilor, directiva permite utilizarea metodei costului
mediu ponderat, metodei primul intrat, primul ieşit
(FIFO) şi metodei ultimul intrat, primul ieşit (LIFO),
pe când IFRS pentru IMM-uri permite utilizarea
doar a metodei costului mediu ponderat şi metodei
primul intrat, primul ieşit (FIFO).
Mergând mai departe în analiza noastră, pu­tem
observa că potrivit IFRS pentru IMM-uri costurile
BIBLIOGRAFIE
1. Albu, Nadia, Albu, Cătălin Nicolae (2014), Strategies for and Implications of the IFRS for SMEs Imple­
mentation in Emerging Economies, versiune pregătită pentru al 33-lea Congres al Asociaţiei Francofone
de Contabilitate, 21-23 mai 2012, Grenoble, Franţa.
2. Buculescu, Maria Mădălina (2013), Procesul de armonizare în definirea întreprinderilor mici şi mijlo­
cii. Argumente pentru o definire cantitativă versus o definire calitativă, Economie teoretică şi aplicată,
vol. XX, nr. 9 (586), pp. 91-103.
22 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor ianuarie 2016
de dezvoltare sunt recunoscute drept cheltuieli,
fără a se capitaliza, pe când directiva prevede capi­
taliza­rea lor. De asemenea, conform directivei este
ca­pi­­talizat şi costul îndatorării, pe când potrivit
IFRS pentru IMM-uri este recunoscut drept cheltu­
ială.
Deşi definiţiile politicilor contabile sunt ase­mă­
nătoare în cele două reglementări, ele fiind defi­nite
ca principiile, bazele, convenţiile, regulile şi practici­
le aplicate de o entitate la întocmirea şi prezenta­rea
situaţiilor financiare, există şi câteva diferenţe în
ceea ce le priveşte. Prima constă în fap­tul că în direc­
tivă metoda de amortizare este con­siderată politică
contabilă, pe când în IFRS pentru IMM-uri este con­
siderată estimare. În ceea ce pri­veş­te selecţia politici­
lor contabile, directiva nu con­ţine prevederi în acest
sens, pe când în IFRS pentru IMM-uri se menţionea­
ză sursele pe care ar trebui să le ia în conside­rare
o entitate atunci când selec­tea­ză politicile contabi­
le adecvate (cerinţele şi îndru­mările IFRS pentru
IMM-uri pentru aspecte simila­re, definiţiile, criterii­
le de recunoaştere şi bazele de evaluare, principiile
generale).
5. Concluzii
Conştientizarea de către Comisia Europeană
a necesităţii actualizării reglementărilor din Directi­
vele a IV-a şi a VII-a a condus la crearea unei noi di­
rective. Directiva 2013/34/UE simplifică ra­por­tarea
financiară pentru IMM-uri prin crearea unor regle­
mentări care pornesc de la necesităţile utiliza­torilor
de informaţii ale întreprinderilor mici.
Această nouă directivă conţine însă diferenţe
faţă de IFRS pentru IMM-uri. Aşadar, în urma studiu­
­lui privind diferenţele dintre IFRS pentru IMM-uri şi
Directiva 2013/34/UE, am ajuns la concluzia că la
nivel global nu ar fi momentan posibilă o armonizare
a reglementărilor contabile pentru întreprinderile
mici şi mijlocii.
3. Deaconu, Adela, Popa, Irimie, Buiga, Anuţa, Fulop, Melinda (2009), Conceptual and Technical Study
Regarding Future Accounting Regulation for SMEs in Europe, Theoretical and Applied Economics,
nr. 1, pp. 19-32.
4. Neag, Ramona, Maşca, Ema (2013), The Option of Adopting the IFRS for SME at the European Union
Level, disponibil la http://www.wseas.us/e-library/conferences/2013/Brasov/FARI/FARI-14.pdf
5. Rotilă, Aristiţa (2008), Proiectul european de simplificare pentru IMM-uri în domeniul contabilităţii şi al
auditului, disponibil la http://www.proceedings.univ-danubius.ro/index.php/eirp/article/view/1084/1003
6. Comisia Europeană (2014), Annual Report on European SMEs 2013/2014, disponibil la http://ec.europa.
eu/enterprise/policies/sme/facts-figures-analysis/performance-review/files/supporting-documents/
2014/annual-report-smes-2014_en.pdf
7. Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (2009), Standardul Internaţional de Raportare
Financiară (IFRS) pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (IMM-uri), disponibil la http://static.cfnet.ro/
media/Standard-IFRS-pentru-IMMuri-iul-2009.pdf?4dd9cf
8. Federaţia Europeană a Contabililor şi Auditorilor pentru IMM-uri (2014), Implementing the New Euro­
pean Accounting Directive, disponibil la https://www.nba.nl/Documents/Nieuws/2014/140410_EFAA_
MSO_in_Accounting_Directives_Report_140408.pdf
9. Federaţia Experţilor Contabili Europeni (2009), FEE Position on EC Consultation Paper on Review of
the Accounting Directives, disponibil la http://www.fee.be/images/publications/financial_reporting/
FEE_Position_on_EC_CP_Review_of_Accounting_Directives_090421234200939130.pdf
10. Federaţia Experţilor Contabili Europeni (2009), SME Accounting Standard Will Enhance Transparency,
disponibil la http://www.fee.be/images/publications/accounting/Press_Rel_SME_accounting_standard_
will_enhance_transparency_090709972009201541.pdf
11. Federaţia Experţilor Contabili Europeni (2010), FEE Position on EC Consultation on IFRS for SMEs,
disponibil la http://www.fee.be/images/publications/accounting/FEE_Position_on_EC_Consultation_on_
IFRS_for_SMEs_1003121632010171233.pdf
12. Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situaţiile
fi­nanciare anuale, situaţiile financiare consolidate şi rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprin­
­deri, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de abro­gare
a Directivelor 78/660/CEE şi 83/349/CEE ale Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial L 182/29.06.2013,
disponibilă la http://www.justice.gov.md/file/Centrul%20de%20armonizare%20a%20legislatiei/Baza%
20 de%20date/Materiale%202014/Legislatie/32013L0034.pdf
13. http://ec.europa.eu/finance/accounting/sme_accounting/thresholds/index_en.htm

ianuarie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 23

Practică contabilă Subvenţiile, de la A la Z.
Tratamentul contabil şi fiscal
– partea a II-a –
Elena Cristina DORNEANU, lect. univ. dr.
Universitatea „Ştefan Lupaşcu” din Iaşi

ABSTRACT

Subventions, from A to Z. Accounting and Fiscal Treatment

In the context of the international economic and financial meltdown, the need for capital
is deepening. Subventions are a financial support, a financing resort at national and
international level. These amounts awarded gratuitously (they are non-refundable and
they do not bear interest) from the state budget, governmental agencies or other national
and international institutions are supposed to cover capital expenses, price differences
for certain products and commodities or for other purposes, subject to the compliance
with the granting requirements. National legislative amendments are the result of aligning
the practices recommended by international bodies for the promotion of transparency and
comparability of financial statements issued by Romanian economic entities. The means
of accounting for and presenting subventions may differ depending on each company
accounting policy, which can involve applying either national accounting regulations, or
International Standards of Financial Reporting (IFRSs). The proper use of accounting and
fiscal treatments represents the premise for disclosing information that is verifiable, reliable
and relevant for all users.

Key terms: governmental subvention, asset-related subvention, grants related to income,

accounting policies, subvention recognition, reimbursement

În cele ce urmează vom prezenta tratamentul fiscal al subvenţiilor, precum şi problematica rambursărilor
de subvenţii şi a prezentărilor de informaţii, din perspectiva aplicării IAS 20, dar şi a prevederilor Ordinului
ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014, cu modificările ulterioare.

2.3. Tratamentul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, cu

al subvenţiilor
Din punctul de vedere al impozitului pe ve­
ni­tu­rile microîntreprinderilor, până la 31 decem­
brie 2013, veniturile din conturile 7582 „Venituri din
do­naţii primite”, 7584 „Venituri din subvenţii pen­
­tru investiţii” și 7588 „Alte venituri din exploa­tare”
au intrat în baza de calcul al impozitului pe ve­nituri­
le microîntreprinderilor. De la data de 1 ianuarie
2014, baza de impozitare a veniturilor microîn­tre­
prin­derilor a fost modificată prin Ordonanţa de ur­
gen­ţă a Gu­ver­nului nr. 102/2013 pentru modificarea
şi com­ple­tarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fis­cal
mo­­dificările ulterioare, în sensul că pe de o parte
au fost introduse noi categorii de venituri care se scad
din baza impozabilă, iar pe de altă parte la aceasta
s-au adăugat anumite venituri.
Astfel, cota de 3% se aplica asupra veniturilor
obţinute din orice sursă, cu excepţia (art. 1127 din
Le­gea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modifi­
că­ri­le şi completările ulterioare, şi Hotărârea Guver­
nu­lui nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor me­
to­dolo­gice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind
Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioa­
re, va­labile până la data de 31 decembrie 2015):

24 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor ianuarie 2016

 l veniturilor aferente costurilor stocurilor de
produse;
l veniturilor aferente costurilor serviciilor în
curs de execuţie;
l veniturilor din producţia de imobilizări cor­
porale şi necorporale;
l veniturilor din subvenţii;
l veniturilor din provizioane şi ajustări pen­
tru depreciere sau pierdere de valoare;
l veniturilor rezultate din restituirea sau anu­
larea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere,
care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul pro­
fitului impozabil;
l veniturilor realizate din despăgubiri, de la
societăţile de asigurare/reasigurare, pentru pagu­
be­le produse bunurilor de natura stocurilor sau a
ac­tivelor corporale proprii;
l veniturilor din diferenţe de curs valutar;
l veniturilor financiare înregistrate ca urmare
a decontării creanţelor şi datoriilor în lei în funcţie
de un curs valutar diferit de cel la care au fost înre­
gis­trate iniţial;
l valorii reducerilor comerciale acordate ulte­
rior facturării.
Aceste reguli au fost valabile şi în anul 2015.
De la data de 1 ianuarie 2016, la excepțiile pre­
zen­tate mai sus au fost adăugate şi altele noi, odată cu
aprobarea noului Cod fiscal, prin Legea nr. 227/2015,
cu modificările şi completările ulterioare (art. 53).
Noul Cod fiscal aduce modificări şi în ceea ce
privește definiția microîntreprinderii, majorân­d
plafonul de încadrare a persoanelor juridice în ca­
tegoria microîntreprinderilor de la 65.000 euro la
100.000 euro pentru veniturile obţinute în anul fis­
cal precedent.
Alte modificări vizează impozitarea mi­croîn­
tre­prinderilor, şi anume cota de impozit de 3% este
înlocuită cu un sistem de cote diferențiate în funcţie
de numărul de salariaţi, astfel (art. 51 din noul Cod
fiscal):
l 1% pentru microîntreprinderile care au
pes­te doi salariaţi inclusiv;
l 2% pentru microîntreprinderile care au un
salariat;
l 3% pentru microîntreprinderile care nu au
salariaţi.
În ceea ce privește subvenţiile ca venituri, nu
sunt modificări din punctul de vedere al impozitării
ianuarie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor
acestora. Prin urmare, de la data de 1 ianuarie 2014
până în prezent niciun fel de subvenţie, nici de ex­
plo­a­­tare și nici pentru investiţii, nu se include în
baza de calcul al impozitului pe veniturile microîn­
tre­prin­­derilor.
Din punctul de vedere al impozitului pe pro­
fit avem un tratament deductibil-impozabil potrivit
căruia cheltuielile angajate pentru realizarea acti­
vităţilor pentru care se acordă subvenţia sunt de­
duc­tibile dacă respectă regula prevăzută la art. 25
alin. (1) din noul Cod fiscal, şi anume: „(…) sunt
con­siderate cheltuieli deductibile cheltuielile efec­
tua­te în scopul desfășurării activităţii economice,
inclusiv cele reglementate prin acte normative în
vi­goare (…)”. Prin urmare, conform acestei abordări,
şi cheltuielile neeligibile pot fi cheltuieli deductibile
dacă sunt efectuate în scopul realizării indicatorilor
de performanţă asumați la semnarea contractelor
de finanţare.
2.4. Condiţiile în care o subvenţie
guvernamentală devine
rambursabilă
Aşa cum am precizat, subvenţiile guvernamen­
tale, şi nu numai acestea, reprezintă asistenţă acor­
dată de guvern sau de alte instituţii similare sub for­
­­ma unor transferuri de resurse către o entitate în
schim­bul respectării, în trecut sau în viitor, a anumi­
­tor con­diţii referitoare la activitatea de exploa­tare
a entităţii în cauză. Dacă aceste condiţii con­trac­
­tua­le nu sunt respectate, ea trebuie să ram­burseze
(restituie) în totalitate sau în parte subvenţiile res­
pec­tive.
Cum se înregistrează din punct de vedere
contabil aceste rambursări? Pentru a reda aspec­
tele contabile referitoare la rambursarea subvenţii­
lor vom prezenta exemple practice pentru cele două
tipuri de subvenţii (aferente activelor şi aferente ve­
niturilor).
n Rambursarea unei subvenţii
referitoare la un activ
Rambursarea unei subvenţii referitoare la un
activ se înregistrează prin creşterea valorii contabile
nete a activului sau prin reducerea soldului venitu­
lui amânat cu suma rambursabilă.
25
 Exemplu

Pornind de la primul exemplu prezentat în partea întâi a articolului, presupunem că societatea X trebuie
să ram­burseze în al doilea an (31.12.N+1) 20% din subvenţia primită pe motiv că nu s-au respectat condiţiile
de acordare a acesteia.

1. Rambursarea subvenţiei prin prisma recunoaşterii acesteia ca venit amânat în bilanţ. Această va­­
riantă este precizată atât în IAS 20, cât şi în OMFP nr. 1.802/2014.
Conform IAS 20 (pct. 32) şi OMFP nr. 1.802/2014 (pct. 404), tratamentul contabil este următorul: ram­
bursarea subvenţiei implică din punct de vedere contabil anularea sumelor recunoscute ca venit amânat în
perioadele anterioare.
Subvenţia primită = 100.000 lei
Suma care trebuie rambursată = 20.000 lei (100.000 lei x 20%)
Înregistrările contabile sunt următoarele:
472 = 4451 20.000 lei
„Venituri înregistrate „Subvenţii guvernamentale”
în avans”

4451 = 5121 20.000 lei

„Subvenţii guvernamentale” „Conturi la bănci
în lei”

Prezentarea în contul de profit şi pierdere:

- lei -
Elemente Anul N Anul N+1 Anul N+2 Anul N+3 Anul N+4
Venituri din subvenţii 20.000 20.000 13.333 13.333 13.334
Cheltuieli cu amortizarea (40.000) (40.000) (40.000) (40.000) (40.000)
Rezultat (20.000) (20.000) (26.667) (26.667) (26.666)

Dacă suma de rambursat ar fi, spre exemplu, de 70% din subvenţia primită, adică 70.000 lei, iar soldul
venitului amânat din subvenţii ar fi de 60.000 lei, atunci:
þ Societatea ar trebui să anuleze în totalitate soldul aferent venitului amânat.
þ Diferenţa până la suma de rambursat ar fi recunoscută ca o cheltuială în contul de profit şi pierdere.

Înregistrările contabile ar fi:

472 = 4451 60.000 lei
„Venituri înregistrate „Subvenţii guvernamentale”
în avans”

658 = 4451 10.000 lei
„Alte cheltuieli „Subvenţii guvernamentale”
de exploatare”

4451 = 5121 70.000 lei
„Subvenţii guvernamentale” „Conturi la bănci
în lei”

2. Rambursarea subvenţiei prin prisma recunoaşterii acesteia prin corectarea valorii activului subven­
­­ţionat. Această variantă este precizată numai în IAS 20.
Subvenţia primită = 100.000 lei
Suma care trebuie rambursată = 20.000 lei (100.000 lei x 20%)

26 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor ianuarie 2016

 Rambursarea subvenţiei implică din punct de vedere contabil anularea sumelor recunoscute în pe­ri­
oadele anterioare. Iniţial, societatea a recunoscut subvenţia de primit în valoare de 100.000 lei prin creditarea
contului de active imobilizate. Rambursarea subvenţiei se face prin urmare prin debitarea acestuia.
2131 = 5121 20.000 lei
„Echipamente tehnologice „Conturi la bănci
(maşini, utilaje şi în lei”
instalaţii de lucru)”

Societatea va trebui să recalculeze sumele aferente amortizărilor, deoarece se măreşte baza de calcul
pentru acestea, modificare considerată a fi una de estimare, care va afecta doar perioada prezentă şi pe­rioa­
dele viitoare, conform IAS 8 Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile şi erori.

n Rambursarea unei subvenţii

aferente veniturilor

Exemplu

Pornind de la al doilea exemplu din partea întâi a articolului, presupunem că societatea care a primit
de la AJOFM o subvenţie pentru angajarea de şomeri în vârstă de peste 45 de ani nu a respectat condiţiile
im­puse prin convenţia încheiată şi prin urmare trebuie să ram­burseze toţi banii primiţi pentru un an.
Suma care trebuie rambursată = 492 lei/lună x 12 luni = 5.904 lei

Înregistrările contabile sunt:

6588 = 4481 6.060 lei
„Alte cheltuieli „Alte datorii faţă (505 lei/lună x 12 luni)
de exploatare” de bugetul statului”

6581 = 4481 156 lei

„Despăgubiri, „Alte datorii faţă (13 lei/lună x 12 luni)
amenzi şi penalităţi” de bugetul statului”

4481 = 5121 6.216 lei

„Alte datorii faţă „Conturi la bănci
de bugetul statului” în lei”

Concluzii context, sub­­venţiile sunt acordate numai în baza

Subvenţiile sunt transferuri nerambursabile
de resurse de la bugetul de stat sau de la alte in­sti­
tuţii naţionale şi internaţionale către un anumit do­
meniu sau către anumite unităţi economice. Toate
subvenţiile primite se recunosc, pe o bază sistema­
tică, drept venituri ale perioadelor corespunzătoare
cheltuielilor aferente pe care aceste subvenţii ur­
mea­ză să le compenseze.
Indiferent de modul de clasificare şi de desti­
na­­­ţia lor, subvenţiile nu trebuie recunoscute în con­
tabi­litate până când nu există certitudinea că per­
soana juridică în cauză va respecta condiţiile de
acordare a lor şi că acestea vor fi primite. În acest
unor documen­­te, contracte de finanțare nerambur­
sabilă, acor­duri, decizii, contracte de donație etc.
și privesc ac­tivi­tatea de investiții a entității. Aces­
tea nu se reflectă niciodată la venituri în momentul
constatării lor.
Modul de recunoaştere în contabilitate şi de
pre­zentare în bilanţ a subvenţiilor diferă în funcţie
de politica contabilă a fiecărei societăţi care aplică
reglementările contabile naţionale sau internaţio­
nale. Important este ca subvenţiile să fie corect re­
flectate în situaţiile financiare anuale, deoarece ele
reprezintă sursa principală de informaţii pentru toţi
utilizatorii (fiscul, băncile, investitorii etc.).

ianuarie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 27

 BIBLIOGRAFIE

1. Pântea, Iacob Petru, Bodea, Gheorghe (2014), Contabilitatea financiară, Editura Intelcredo, Deva.
2. CECCAR (2011), Ghid privind accesarea, contabilitatea, fiscalitatea, auditul şi managementul proiectelor
cu finanţare europeană, Editura CECCAR, Bucureşti.
3. IASB (2013), Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS). Norme oficiale emise la 1 ia­
nuarie 2013, traducere, Editura CECCAR, Bucureşti.
4. Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii
nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 112/06.02.2004, cu modificările
şi completările ulterioare.
5. Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial nr. 454/18.06.2008, cu modificările
şi completările ulterioare.
6. Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă,
publicată în Monitorul Oficial nr. 103/06.02.2002, cu modificările şi completările ulterioare.
7. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 927/23.12.2003, cu modi­
ficările şi completările ulterioare.
8. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 688/10.09.2015, cu modi­
fi­cările şi completările ulterioare.
9. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile
privind situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale consolidate, publicat în
Monitorul Oficial nr. 963/30.12.2014, cu modificările ulterioare.

28
28 Contabilitatea,
Contabilitatea, expertiza
expertiza şi
ºi auditul
auditul afacerilor
afacerilor ianuarie
ianuarie 2016
2016
Yield managementul/randamentul

Management
gestiunii și particularităţile sale
în domeniul turismului
Ustinia RĂCHITĂ, conf. univ. dr.
Universitatea Hyperion din București
Alexandru MÎZGĂ, drd.
Universitatea Valahia din Târgoviște

ABSTRACT

Yield Management and Its Particularities in the Tourism Sector

Initially, tourist accommodation units, hotels in particular, were managed by their owners.
As the hospitality industry grew in terms of complexity and financial effort, owners granted
management of their units to professional management companies specialized in hotel
management, in exchange for certain fees. In recent years, the new generations of owners
trained in the science and art of hotel management, becoming more and more interested
in the individual management of their units.
Tourist accommodation units classified for the tourism activity cannot be used for other
purposes. A partial or total change of their purpose may only be made after receiving a
confirmation from the authority that issued the classification permit.
Tourism operators holding the ownership or administering and managing accommodation
units in cities or resorts are required to provide an operational management that ensures
an appropriate yield for all undertaken activities, in accordance with the mandatory criteria
considered for the classification of the particular unit.

Key terms: gross operating profit, walk-in, city ledger, no-show, yield revenue, block booking,
yield management, guest ledger

Iniţial, unităţile de primire și cazare turistică,
în special hotelurile, erau gestionate de proprie­tari.
Pe măsură ce activitatea de cazare a crescut în com­
ple­xitate și efort financiar, proprietarii au cedat uni­
tă­ţile spre conducere unor companii de management
profesioniste, specializate în gestiune hotelieră, în
schimbul unor plăţi. În ultimii ani, noile generaţii
de proprietari s-au instruit în știinţa și arta manage­
men­tului hotelier, devenind tot mai mult intere­saţi
de gestiunea individuală a propriilor unităţi.
Structurile de primire și caza­re turistică ce sunt
cla­si­ficate pentru activitatea de turism nu pot fi fo­
losite pentru alte destinaţii. Modi­fi­carea destinaţiei,
parţial sau integral, se poate face numai după confir­
­marea operării acesteia de către organul care a eli­
be­rat cer­ti­ficatul de clasificare.
Operatorii economici din turism care deţin sau
administrează și gestionează structuri de primire și
cazare turistică în orașe și staţiuni turistice au obliga­
ţia de a asigura un management operaţional pen­tru
a obţine randamentul tuturor activităţilor pe care le
desfășoară, corespunzător criteriilor obli­ga­torii avu­
te în vedere la clasificarea structurilor respec­tive.
1. Definiri și delimitări
Yield managementul/randamentul gestiunii
este un concept nou-apărut în industria hotelieră
care poate determina, prin implementarea și utili­
zarea sa, o creștere a randamentului în cadrul unită­
ţi­lor de primire și cazare turistică, precum și îmbună­
­tăţirea componentelor care se axează pe maximizarea
profitului (gross operating profit – GOP).

ianuarie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 29

 Yield managementul este un sistem nou, care
poate fi implementat în mai multe domenii turistice,
precum: lanţurile hoteliere, restaurante, industria
de închirieri auto, telecomunicaţii, transportul cu au­
to­bu­zul între diferite orașe, sistemele computerizate
de informare și rezervare în domeniul transpor­tu­
rilor aeriene.
2. Cum funcţionează
yield managementul?
Yield managementul reprezintă mijlocul/siste­
mul de maximizare a profitului în structurile de pri­
mire și cazare turistică prin vânzarea spaţiilor de
cazare și a spaţiilor comerciale ale acestor unităţi
(in­cluzând lanţurile hoteliere, hotelurile individua­
le, grupurile de restaurante integrate în lanţuri și
restaurantele individuale, tour operatorii și trans­
portatorii turis­tici), hotărându-se capacitatea afec­
tată diverselor tipuri de cereri. În ca­zul hotelurilor,
acesta constă în maximizarea be­neficiilor camerelor
și servi­ciilor aferente, combinând gestiunea preţu­
rilor cu stocurile existente.
Yield managementul asigură o abordare siste­
ma­tică pentru atingerea obiectivului major, acela
al profitabilităţii pe termen lung.
Termenul yield management este folosit în in­
dustria de servicii hoteliere pentru a descrie teh­ni­
ci­le de alocare a resurselor limitate (de exemplu,
locurile din avion sau camerele de hotel) unei varie­
tăţi de clienţi, cum ar fi oamenii de afaceri sau turiștii.
Acesta se concretizează în:
l utilizarea informaţiilor vechi și a celor actu­
a­le împreună cu strategiile, procedurile și statisticile
existente;
l ameliorarea posibilităţilor hotelului cu sco­
pul adaptării la lumea afacerilor;
l creșterea veniturilor și a capacităţii de ser­
vi­re a clienţilor.
Aceste practici sunt completate de:
l stabilirea unei structuri/legături mai precise
între costuri și preţuri;
l limitarea numărului de rezervări pe fiecare
noapte sau pe fiecare tip de cameră și pe segmente;
l reexaminarea activităţii de rezervare cu sco­
pul determinării necesităţilor și luării unor măsuri
pri­vind gestiunea stocurilor;
l negocierea preţurilor pentru cantităţi mari
cu angrosiștii și cu grupuri de intermediari și ges­
tiunea mai fermă a contingenţelor;
l oferirea produsului pe care clientul îl aș­
teap­tă;
l oferirea agenţilor de rezervări a posibilită­
ţii de a deveni vânzători eficienţi, nu doar angajaţi
30 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor ianuarie 2016
care pre­iau rezervări (orice rezervare este un act
co­­­mercial).
Yield managementul utilizează informaţii legate
în special de comportamentul de cumpărare al cli­
en­tului și de vânzarea produsului, cu scopul ges­tiu­
nii preţurilor și a stocurilor ce vor contribui la rea­
lizarea unor produse care vor răspunde mai bine
nevoi­lor clienţilor. Cu cât unităţile de primire și ca­
zare turis­ti­că (hotelurile) dobândesc mai multă expe­
­rienţă în ceea ce privește yield managementul, cu
atât vor crește gradul de ocupare și cifra de afaceri în
fiecare an. Yield managementul cuprinde mai multe
instrumente informatice în baza cărora se rezolvă o
cerere de rezervare, urmând apoi evaluarea situaţiei
pentru a stabili dacă rezervarea poate fi accepta­tă sau
nu. În cazul acceptării, sunt discutate con­di­ţiile, în
baza rapoartelor existente, dar și para­metrii afacerii.
î Cererea
Rezervările provin din surse diferite. De ase­
me­­nea, sunt şi solicitări walk-in, care sunt acceptate
direct, la serviciul front desk. Este absolut necesar
să luăm în considerare faptul că nu toate rezervările
sunt defi­nitive. Ele pot fi anulate sau pot fi no-shows.
Păs­tra­rea statisticilor de acest tip este foarte impor­
tan­tă. De asemenea, este interesant să se păstreze sta­
­tistici cu rezervările care au fost refuzate la hotel sau
chiar de client, împreună cu motivul refuzului. Pentru
ela­borarea business mixului, motivaţia re­fu­zurilor
va deveni un aspect capital, iar alegerile pri­vind con­
sti­tuirea acestuia vor ţine cont de criteriile refuzurilor.
Prima abordare a yield managementului înain­
te de a întocmi planul de marketing este de a anali­
za zilele complete și refuzurile ce corespund acestor
pe­­rioade și de a revedea statisticile acelorași zile
pen­tru anul următor. Acestea vor evidenţia cererea
care există în raport cu capacitatea de cazare a hote­
lu­­lui și contribuie la revizuirea strategiei de vânzare.
În acest context, este posibil ca mixul segmentelor să
necesite revizuiri, iar apoi strategiile de marke­ting
și de vânzare să fie revăzute.
î Managementul încasărilor
Managementul încasărilor se referă la stocarea
rezervărilor, precum și la datele istorice ale clientu­
lui. În această etapă se strâng informaţii privind
re­zer­vările, acestea fiind transmise sectorului ce re­
­co­man­dă preţul de fixat. În plus, se îndeplinesc și
ur­­mă­toarele funcţii manageriale hoteliere:
l controlul duratei: în funcţie de aceasta se
es­ti­mează încasările pe durata sejurului și se calcu­
lează η (randamentul); rezervările care generează
pro­fiturile cele mai mari sunt selecţionate;
 l controlul suprarezervării: se stabilește ni­
ve­lul până la care se acceptă efectuarea de rezervări
cu scopul evitării situaţiilor de a rămâne camere ne­
o­cupate, instrumentele utilizate fiind cererile statis­
tice, cererile anulate și no-show-urile;
l realizarea de previziuni pe segmente de
pia­ţă: în această fază se realizează echilibrul între
ce­rerea de camere la preţ redus în raport cu celelal­
te servicii;
l luarea în considerare a evenimentelor spe­
­ciale (zile onomastice, congrese etc. – toate excep­
ţiile care se repetă): este o modalitate de opti­mi­­zare
a ARR (average room rate) (se referă în special la
ta­riful me­diu, la re­­zervările preluate pentru ziua res­
pectivă și la extra­­polarea pentru restul lunii).
î Modulul strategiei de afaceri
Acesta este un instrument analitic prin care se
fac recomandări privind cererea de rezervări, iar
personalul managerial hotărăște dacă vânzarea este
acceptabilă sau nu în raport cu cererea actuală și
cu spaţiul disponibil. Această secţiune a yield mana­
gementului permite modulelor de simulare să iden­
tifice dacă rezervarea sau vânzarea este acceptabilă
într-un anumit interval de timp; totodată va stabili
când o vânzare este acceptabilă sub aspectul profi­
tu­lui. Chiar dacă sistemul, să zicem, nu aprobă tran­
zacţia de rezervare, se poate lua decizia contrară,
respectiv de acceptare.
î Analiza rezervărilor
Odată ce rezervarea a trecut prin funcţiile di­
ag­nostice și analitice și a fost acceptată, sistemul
con­duce într-o etapă următoare, respectiv la reali­
za­rea unui in­ventar al camerelor, stabilindu-se un
ra­port pen­tru fiecare segment de piaţă. Dacă rezer­
varea nu este anulată, se recomandă în mod au­to­mat
tariful maxim. Acesta corespunde tarifului camerei
care i-a fost comunicat clientului la telefon.
î Rapoartele de gestiune
Toate funcţiile menţionate mai sus contribuie
la realizarea unor rapoarte de gestiune care vor con­
­ţine informaţii privind următoarele: modalităţile în
care s-au efectuat rezervările, dacă acestea se înca­
drea­ză în strategia de preţ și dacă tariful s-a stabilit
co­rect. Aces­te rapoarte oferă „sfaturi” pentru for­mu­
­­larea co­rec­tă a rezultatelor promoţiilor, a tarife­lor
de week­end și a tarifelor speciale. Yield manage­men­
­­tul consiliază asupra vânzării unei camere ţi­­nând
cont în perma­nenţă de strategia preţurilor. Această
măsură de l­u­cru va conduce la o maximizare a tari­
ianuarie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor
fe­lor camerelor și a încasărilor din serviciile de ca­
za­re (închirierea camerelor).
3. Yield managementul
privind organizarea
și funcţionarea unui hotel
În sistemul yield management responsabilita­
tea angajatului în sectorul său de activitate este ca­
pi­tală, deoarece el trebuie să aibă capacitatea de a
lua decizii știind că orice hotărâre a sa va fi ulterior
ana­lizată. Responsabilitatea însă este clară și bine
de­finită; există funcţia de manager încasări (ma­na­
ger revenue) – persoană cu experienţă în domeniul
hote­lier, care cunoaște foarte bine activitatea hotelu­
lui, în sensul afacerilor și profiturilor aferente, care
îşi dă sau nu acordul. Acest manager deţine poziţia
de su­per­vizor, având o noţiune foarte clară asupra
obiec­tivelor hotelului. Sistemele informatice sunt
foarte sofisticate, ele dau toate indiciile necesa­re, dar
au valori teoretice; în final, experienţa umană va ho­
tărî dacă deciziile formulate de sistemul infor­matic
sunt valide sau trebuie modificate.
î Yield managementul
și direcţiunea hotelului
Pentru a funcţiona în cele mai bune condiţii, yield
managementul are nevoie de ajutorul direcţiunii, dar
și al întregii echipe; sistemul funcţionează bine (ofe­
ră toate informaţiile necesare și realizează pre­vi­zi­
uni), dar pentru aceasta trebuie actualizat în mod
constant. Rolul direcţiunii constă în evaluarea sec­
to­rului (în cadrul activităţii hoteliere) unde trebuie
luată decizia și în consecinţă în a delega luarea deci­
ziilor (respectiv a nominaliza persoana care va lua
deci­zia). Buna funcţionare a yield managementului
nece­sită eforturi de comunicare între toţi angajaţii
hotelului și se bazează pe analiza continuă și zilnică
a rezulta­telor ultimelor 10 zile și proiectarea anali­
zei pentru următoarele 90 de zile.
Yield managementul implică analiza a trei do­
cu­mente importante, și anume:
l raportul zilnic (daily report – DR);
l previziunile pe minimum șase luni;
l așteptările privind segmentarea de marke­
ting – cu obiective clare pentru toate segmen­tele de
clientelă.
î Yield managementul
și efectuarea de previziuni
Previziunile au un rol activ, iar funcţia lor este
pri­mordială pentru deciziile direcţiunii generale a
31
ho­telului. Este vorba despre menţinerea unui echili­
bru permanent în derularea activităţii, despre a face
faţă modificărilor inerente care apar în mediul so­
cio­eco­nomic (cauze externe). Aceasta presupune
con­trolul permanent al numărului de camere vân­
dute, al re­zervărilor efectuate, ceea ce indică ce ca­
me­re rămân libere și cum pot fi ele comercializate
în perioada ime­diat următoare.
Segmentarea de marketing oferă date privind:
l numărul de camere pe segment;
l ponderea fiecărui segment;
l preţul și ponderea fiecărui segment în cifra
de afaceri.
În fiecare zi se confruntă cei trei indicatori ARR:
l ARR al lunii în curs;
l ARR al rezervărilor preluate pentru ziua res­
pectivă;
l ARR extrapolat pentru restul lunii.
Acești indicatori oferă informaţii privind ten­
din­ţa preţului și a preţurilor comunicate clienţilor.
Rea­lizarea de previziuni în baza yield managemen­
tu­lui ofe­ră o imagine mult mai clară asupra stării de
sănătate a afacerilor hotelului în viitor.
î Yield managementul privind
marketingul și vânzările hotelului
Yield managementul aju­­tă și ameliorează stra­
tegia de marketing a hotelului, ceea ce permite con­
so­­lidarea eforturilor depuse. Biroul de re­zervări face
parte mai degrabă din sectorul comer­­­cial decât din
serviciul front-office și acesta reprezintă personalul
care are contact cu clientul, care încheie acor­dul de
vânzare a camerelor la un anumit preţ și care poate
influenţa durata sejurului. Eforturile depuse și rezul­
­tatele obţinute de acești angajaţi trebuie recu­nos­cute
și recompensate, ceea ce presu­pune exis­ten­ţa unei
culturi de vânzare comune cu cea a per­sona­lului din
cadrul serviciului comercial. Datori­tă ra­poar­telor
ofe­rite de yield management, an­gajaţii sectorului de
marketing obţin o „curbă” re­­feri­toare la perioadele
de rezervări, care le permi­te să de­termi­ne dacă po­
ten­ţialul de vânzări este accep­­tabil sau nu.
Cu ajutorul yield managementului, deciziile aces­
­tora se bazează pe cererea privind durata seju­rului
și utilizarea facilităţilor hotelului. Ei au menirea de
a asigura nu doar maximizarea gradului de ocupare
a locaţiei respective de gestiune, dar și rentabilitatea
acesteia. De asemenea, este vital pentru marketing
ca segmentele de piaţă să fie bine defini­te, aceasta
re­prezentând baza stabilirii ta­­rifelor și a camerelor
destinate fiecărui segment.
32 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor ianuarie 2016
î Yield managementul
și controlul performanţelor
Inputurile și outputurile yield managementului
trebuie controlate permanent, nu doar sub aspectul
activităţilor desfășurate, ci și din punctul de vedere
al fiabilităţii informaţiilor preluate din diverse sur­
se, al calcule­lor, justeţii și logicii rezultatelor pe care
le oferă. Mai mult decât orice, rezultatele actuale tre­
buie măsura­­­te ţinând cont de previziuni și de pro­
iecţia ratei de ocupare și a ARR-urilor. Trebuie subli­
niată diferenţa din­tre previziuni și rezultatul efectiv
obţinut cu scopul ame­liorării procedeului de previ­
zionare (trebuie verificat dacă previziunile oferite
de sistem sunt corec­te).
î Yield managementul în diversele
activităţi ale hotelului
Utilizarea yield managementului în diversele
tipuri de activităţi ale hotelului este posibilă doar
dacă direcţiunea are încredere în rezultatele oferite
de acest sistem. Direcţiunea este responsabilă de im­
plementarea unei culturi a yield revenue, în care sunt
implicaţi toţi angajaţii, nu doar șefii de departa­men­
te. Rolul yield managementului este de a reuni toate
datele economice și statistice aferente unei perioa­
de de trei ani din trecut și de a controla justeţea lor,
în sensul de a ţine cont de circumstanţele speciale
care le-au generat. Pentru aceasta trebuie cunoscute
toate tipurile de tarife practicate, precum și tarifele
concurenţilor și lista facilităţilor oferite de aceștia.
Trebuie definite clar segmentarea pieţei turistice
în zona respectivă, sursele de rezervări și modele­
le de comportament al clienţilor, respectiv no-show,
walk-in, sejururi prelungite, plecări înainte de ter­
men și block booking (rezervări în bloc efectuate de
firme pentru un număr mare de turiști) etc.
Yield managerul trebuie să organizeze în mod
regulat reuniuni între departamentul de marketing,
departamentul de vânzări, biroul de rezervări și
front-office, pentru a explica personalului cum tre­
buie să funcţioneze yield managementul, și să comu­
nice direcţiunii dacă se înregistrează progrese. Co­
municarea între toţi acești angajaţi reprezintă che­­ia
reușitei yield managementului. Yield manage­rul va
colecta toate datele referitoare la evenimen­tele spe­
ciale care vor fi organizate în anul următor, re­zervă­
rile sezoniere și capacitatea afectată aces­tora.
4. Aspecte economice privind
gestiunea hotelieră și de restaurant
Pentru ca un manager să reducă pe cât posibil
erorile în gestiunea hotelului și mai ales costul atras
de aceste erori, el trebuie să își pună câteva între­
bări, și anume:
þ Care este în prezent pertinenţa instru­men­
telor de gestiune de care dispune?
þ Care sunt modificările pe care le poate face
la instrumentele de control al gestiunii interne?
þ Cum să amelioreze costurile unităţii hote­
liere?
þ Cum să evalueze performanţele hotelului?
þ Cum să conducă procesul de business hote­
lier (maniera de afacere care să aducă profit)?
þ Cum să treacă de la plan la acţiune și cum să
măsoare acţiunea?
î Planul anual de gestiune
al exploataţiei hoteliere
Planul de gestiune al exploataţiei hoteliere se
compune din trei elemente esenţiale:

Previziunile propriu-zise (forecast)

1. Previziunile Planul de marketing
Bugetul
Raportul zilnic (daily report – DR)
2. Gestiunea zilnică Raportul pe 10 zile (ten days report)
Contul lunar al rezultatelor (income statement – IS)
Cash flow-ul
3. Finanţele Bilanţul
Raportul de gestiune

î Bucla gestiunii hoteliere vitează patru tipuri de activităţi privind gestiunea

hotelieră:
Planul anual de gestiune este calculat pe baza l marketingul;
con­ceptului „bucla gestiunii”. l organizarea;
În jurul obiectivelor economice, care repre­zin­ l producţia;
tă esenţa existenţei oricărei firme de turism, gra­ l finanţele.

Planul cash flow-ului Planul de marketing

Finanţele Marketingul

Obiective

Producţia Organizarea

Contul lunar al rezultatelor Planul de afaceri şi bugetul

Principalele tipuri de planuri de gestiune ale exploataţiei hoteliere

Marketingul
Instrumentul de marketing dintr-o unitate ho­
telieră este planul de marketing. Acesta anali­zează
o stare de fapt (trecută sau prezentă), în vede­rea for­
mulării unor soluţii pentru viitor. Totodată, permite
hotelului să își examineze activitatea curen­tă com­
parativ cu concurenţii de pe piaţa internă și externă,
pe baza analizei detaliate a serviciilor oferi­te. De ase­
menea, planul de marketing stabilește cadrul con­
junc­tural care va influenţa businessul hotelului (si­
tuaţia economică, politică și socială etc.).
Organizarea
Organizarea se concretizează în buget și în pla­
nul de acţiuni operaţionale. Aici sunt incluse cifrele
referitoare la obiectivele care se urmărește să fie atin­
­se (încasările) și elementele care le afectează (cos­
turile). Acest buget este baza acţiunilor hoteliere și
reprezintă performanţa minimală care li se impune
șefilor de departamente operaţio­na­le. El cuantifică
obiectivele strategice ale planului de marketing cu
pre­­cizie și permite să se controleze rezultatele efectiv
obţinute. Întru­cât nu lasă loc pentru nicio situa­ţie

ianuarie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 33

arbitrară sau subiectivă, permite o evaluare rea­listă
a rezultatelor. Bugetul este deci un contract moral,
care asigură le­găturile între toate persoanele care par­
ticipă la ela­borarea sa. În general, bugetul defi­nește
rezultatele care trebuie obţinute şi mijloacele dispo­
ni­bile în acest sens, într-un cuvânt, marja de mane­
vră a hotelului.
Producţia
Producţia face obiectul unui raport zilnic (daily
report). Acesta sintetizează ansamblul încasărilor
realizate în 24 de ore de către hotel și este un verita­
bil tablou de bord pentru manager, permi­ţându-i
să facă eventualele redresări rapide, nece­sare pen­
tru a se realiza la sfârșitul lunii ceea ce este prevă­
zut în buget. La acest nivel se concretizează ci­fra de
afa­ceri.
Finanţele
La sfârșitul fiecărei luni, încasările celor 30-31
de zile de exploatare sunt comparate cu nivelurile
propuse. Income statement este raportul care per­
mi­te această comparaţie. La acest nivel se observă
dacă marja realizată este beneficiu sau nu, întrucât
anali­za cifrei de afaceri (din daily report) nu eviden­
ţiază dacă s-a obţinut beneficiu (care reiese din in­
come statement) sau pierdere.
î Rapoartele de gestiune hotelieră
a) Raportul lunar de gestiune (manager’s
report)
Daily report cumulat la sfârșitul lunii și in­come
statement stau la baza realizării raportului lunar
de gestiune, prin care ma­nagerul explică eventualele
diferenţe dintre rezultate­le efectiv obţinute și buget.
Acest raport face sin­teza activităţii hoteliere pe par­
cursul lunii respec­tive și trage concluziile nece­sare,
rezumându-se la urmă­toarele: consta­tare, exempli­
fi­­care, reacţie.
Raportul se compune din următoarele elemente:
l raportul zilnic cumulat (month to date –
MTD) – de la începutul lunii până în ziua respectivă
și comparat cu cel al lunii precedente;
l raportul zilnic cumulat (year to date – YTD) –
raportat cu cel al anului precedent;
l income statement;
l diverse statistici: segmentarea pieţei, sursele
afacerilor;
l analiza cheltuielilor cu forţa de muncă pe de­
partamente (payroll analysis);
l analiza costurilor pe cameră ocupată și pe
meniu servit;
l creanţele în raport cu sejururile încheiate,
clienţii care au părăsit hotelul (city ledger) și crean­
ţele în raport cu sejurul în curs (guest ledger), adău­
­gate într-un raport financiar (creanţe);
l raportul privind consumurile de apă și energie;
l previzionarea ocupării camerelor pentru luna
următoare;
l cash flow-ul (tabloul previzional);
l rapoarte diverse, în funcţie de necesităţile
gestiunii.
Acest raport reprezintă istoricul lunar al hote­
lului.
b) Raportul la jumătatea anului (raportul
se­mestrial) este un manager’s report mai amplu, care
cuprinde șase luni de activitate (ianuarie-iu­nie) din
fiecare an financiar. Componentele sale sunt ace­leași
cu cele ale raportului lunar de gestiune, doar uneori
mai aprofundate. O componentă importantă a aces­
tui raport este budget forecast, care reprezin­­tă o ex­
tra­­polare a rezultatului anual pe baza ce­lor șase luni
scurse și a bugetului. Aceasta permite con­turarea,
respectiv redefinirea obiectivelor și strate­giilor in­
clu­se în buget (dacă este nevoie).
c) Raportul la sfârșitul anului este un ma­
nager’s report și mai cuprinzător, ce include 12 luni
de ex­­­ploataţie hotelieră și pe baza căruia se întoc­
meş­te ra­portul gestiunii care se supune analizei con­
­si­liului de administraţie.

BIBLIOGRAFIE

1. Răchită, Ustinia (2014), Tehnica operaţiunilor de turism intern și internaţional, Editura Sitech, Craiova.
2. Răchită, Ustinia (2015), Tehnologie hotelieră și de restaurant, ediţia a II-a, Editura Sitech, Craiova.
3. Răchită, Ustinia, Diaconescu, Tiberiu (2015), Economia turismului – teorie și practică, Editura Sitech,
Craiova.
4. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 688/10.09.2015, cu modi­
ficările și completările ulterioare.
5. Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România,
publicată în Monitorul Oficial nr. 309/26.08.1998, cu modificările și completările ulterioare.

34 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor ianuarie 2016

Cadrul legal şi instituţional

Managementul resurselor umane

al procesului de management
al carierei
Cristiana DUMITRU, drd.
Universitatea Valahia din Târgovişte

ABSTRACT

The Legal and Institutional Framework of the Career Management Process

The labour market is redefining itself in terms of skills. These reflect an individual’s ability
to meet the requirements of a workplace. In the modern economy, technical skills need
to be accompanied by key skills required in any workplace. Communication, cooperation,
teamwork, building partnerships, initiative, creativity, problem solving and taking respon­
sibility are just a few of those skills. Consequently, skill-based training and examination
is an international increasing trend.

Key terms: labour market, legislation, service centres

Piaţa muncii se redefinește în ter­meni de com­ de­favoa­rea deţinătorilor de forţă de

petenţe. Acestea reflectă capacitatea unei per­soane
de a răs­pun­de exigențelor unui loc de muncă. În
economia modernă, competențele tehnice trebuie
du­blate de competenţe-cheie, solicitate de orice loc
de muncă. Comunicarea, colaborarea, lucrul în echi­
pă, construirea de parteneriate, inițiativa, crea­tivi­
tatea, rezolvarea de probleme, asumarea responsa­
bilită­ți­i sunt numai câteva dintre acestea. În aceste
con­diţii, formarea şi evaluarea baza­te pe competen­
ţe reprezintă o tendinţă care câștigă te­ren pe plan
in­ternaţional.
1. Introducere
mun­că.
Principalele tendinţe care contu­
rează viitorul pieţei muncii sunt urmă­
toarele:
l economia nu se mai opreşte la graniţele sta­
te­lor, globul pământesc devenind o mare piaţă in­
ter­naţională;
l tehnologiile avansează tot mai rapid, infor­
maţiile şi cunoştinţele se multiplică, dar se şi peri­
mea­ză, într-un ritm greu de controlat;
l concurenţa sporeşte în toate sectoarele de
activitate, iar competitivitatea pe piaţa muncii se
înăspreşte;
l siguranţa locului de muncă scade, şomajul

Ü Informarea privind piaţa muncii
Piaţa muncii este un mediu dinamic, supus
schim­­bărilor, acestea referindu-se la conţinutul şi
organizarea muncii, precum şi la relaţiile de mun­
că. Ritmul acestor transformări este din ce în ce mai
ra­pid, unele dintre ele fiind în favoarea, altele în
se accentuează, iar migraţia populaţiei aflate în cău­
tarea unor condiţii mai bune de muncă şi de viaţă
tin­de să devină un fenomen generalizat;
l descoperirea unor noi meca­nis­me de admi­
nistrare şi reglare a pieţei muncii constituie o pro­
vo­care, nu numai pentru fiecare na­ţiune în parte, ci
şi pentru societatea internaţională.

ianuarie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 35

 Piața muncii se caracterizează astfel:
l este multidimensională, fiind influenţată de
factori de natură economică, socială, culturală, de­
mografică, educaţională, politică etc.;
l este reglementată prin legi, regulamente,
acor­duri etc. (legislaţia muncii, acorduri între par­
tenerii sociali, acorduri internaţionale etc.);
l este structurată/segmentată după diferite
criterii, cum sunt cele demografice (sex, vârstă, zonă
geografică), economice (sectoare de activitate eco­
no­mică), privind forma de proprietate (sector pu­
blic sau privat), gradul de organizare/sindicalizare
a forţei de muncă, domeniile ocupaţionale, nivelul
educaţional-profesional etc.
Oricine doreşte să obţină un loc de muncă tre­
buie să caute informaţii despre structura postului.
Acestea vizează cunoştinţele şi pregătirea cerute
de post, aptitudinile necesare, sarcinile şi respon­
sa­­bilităţile postului, condiţiile de lucru (de exemplu,
nu­mărul de ore lucrate într-o zi, solicitările fizice
şi mentale, mediul de lucru, efortul depus, ni­­velul
de stres etc.), mărimea salariului, posibilită­ţile de
avan­sare în cadrul firmei, perspectivele pro­fesiei şi
posi­bili­tatea de a desfăşura şi alte activităţi conexe.
2. Cadrul legal care reglementează
piaţa muncii
Legislaţia muncii are specificul său în fiecare
ţară. Dacă se face referire doar la spaţiul european,
există câţiva „piloni legislativi” care se regăsesc atât
în statele membre ale Uniunii Europene, cât şi în sta­
­tele candidate la aderare:
l Constituţia, care conţine principiile de bază
ale muncii;
l Codul muncii, care reglementează relaţiile
de muncă;
l legea ocupării şi protecţiei sociale a persoa­
ne­lor care nu au loc de muncă;
l legea contractului de muncă la nivel naţio­
nal, prin care se reglementează dialogul dintre par­
tenerii sociali;
l reglementările privind formarea profesiona­
lă continuă;
l Planul Naţional de Acţiune pentru Ocuparea
Forţei de Muncă, prin care se defineşte cadrul de
ac­ţiune pentru stimularea ocupării forţei de muncă
şi combaterea şomajului;
l reglementările privind asigurarea egalită­
ţii de şanse între bărbaţi şi femei, reglementările
36 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor ianuarie 2016
privind tinerii şi cele privind protecţia unor gru­puri
dez­avantajate etc.
Procesul de elaborare a cadrului legislativ res­
pectă, de asemenea, câteva principii comune. Există
organizaţii care au drept de iniţiativă legislativă în
domeniul muncii. Acestea elaborează proiectele de
acte normative. Proiectul de act normativ este su­
pus unui proces de consultare, în primul rând cu
partenerii sociali, dar şi cu alte organisme interesate
sau cu publicul larg. În funcţie de natura sa, pro­iec­
tul de act normativ este aprobat de parlament, de
guvern sau de o instituţie guvernamentală.
Ü Cadrul instituţional al pieţei muncii
Având în vedere complexitatea informaţiilor şi
calificărilor necesare pentru a fi oferite, serviciile pe
piaţa muncii sunt iniţiate, se concep şi se deru­lea­ză
în cadrul unor instituţii sau organizaţii de pro­fil, cum
ar fi:
l agenţii publice de ocupare a forţei de muncă;
l autorităţi publice locale;
l asociaţii sau fundaţii de profil;
l firme de recrutare şi selecţie;
l firme de consultanţă (resurse umane, mana­
gement);
l instituţii de formare profesională continuă;
l consorţii create pentru proiecte de dezvol­
tare locală sau regională.
Statutul juridic al acestor entităţi este dat, în
general, de tipul organizaţiei şi de legislaţia fie­cărei
ţări, dar, de regulă, pot fi regăsite în practică au­to­
rităţi sau instituţii publice, patronate sau sin­dicate,
organizaţii neguvernamentale (asociaţii sau fundaţii)
cu caracter nonprofit sau firme pe bază de pro­fit.
În România, principalele modalităţi de infor­
ma­re pentru ocuparea unui loc de muncă sunt:
l centrele de servicii pe piaţa muncii (CSPM);
l Agenţiile Judeţene pentru Ocuparea Forţei
de Muncă (AJOFM);
l asociaţiile profesionale;
l Clasificarea Ocupaţiilor din România (COR)
şi Nomenclatorul calificărilor pentru care se pot or­
ga­niza programe finalizate cu certificate de calificare,
care este inclus în COR;
l internetul;
l ziarele şi revistele;
l cărţile sau materialele video de prezentare
a diver­selor profesii;
l contactarea companiei care prezintă interes
şi stabilirea unei întâlniri cu o persoană vizată.
 De remarcat că, sub aspectul accesului la infor­
maţia privind cererea şi oferta de forţă de muncă
pe plan mondial, internetul are un impact conside­
rabil, prin intermediul acestuia oricine având posi­
bilitatea de a-şi oferi forţa de muncă sau de a căuta
locul de muncă ce i se potriveşte. Privit din punctul
de vedere al deţinătorilor de locuri de muncă, inter­
netul a devenit cel mai utilizat mijloc de recrutare
a forţei de muncă necesare.
În general, măsurile de informare de acces larg
privind piaţa muncii sunt dezvoltate de centre de
ser­vicii pe piaţa muncii. Aceste centre sunt asociate
fiecărui tip de măsură activă în parte. Principalele
ti­puri de centre sunt următoarele:
l Centrul de informare şi documentare pri­vind
piaţa muncii (CID);
l Centrul de mediere a muncii (CMM);
l Centrul de consiliere în cariera profesională
(CCCP);
l Clubul şomerilor (Job Club);
l Centrul de consultanţă în afaceri (CCA);
l Centrul de formare/reconversie profesio­
nală (CRP);
l Centrul pentru munca temporară.
În practică însă rareori se întâlnesc centre care
să aplice o singură măsură activă de ocupare. În func­
ţie de cerinţele contextului local, ale beneficiarilor/
cli­enţilor dintr-o anumită zonă, regăsim în inte­rio­
rul unui CSPM mai multe dintre tipurile de centre
menţionate mai sus, centre care împreună oferă un
complex integrat de servicii ce satisfac, în aceeaşi
locaţie, o gamă largă de cerinţe ale beneficiarilor/
clienţilor.
Ü Beneficiarii/clienţii unui centru
de servicii pe piaţa muncii
Printre beneficiarii/clienţii unui centru de ser­
vicii pe piaţa muncii se numără:
l persoanele care nu au încă o meserie: elevi,
studenţi, lucrători neca­lificaţi;
l persoanele care au nevoie imediat de un loc
de muncă: şomeri, beneficiari de ajutor social, per­
soane care au ieşit la pensie, cele cărora li s-a desfă­
cut contrac­tul de muncă;
l persoanele care au un loc de muncă: cele ne­
calificate, cele care sunt calificate şi vor să se perfec­
ţioneze, cele care vor să îşi schimbe meseria;
l liber-profesioniştii;
ianuarie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor
l orice altă persoană care are nevoie de servi­
cii în sprijinul activităţii sale.
Deşi nu sunt instituţii în sine, există şi anumite
structuri organizatorice care sunt constituite la
ni­velul organizaţiilor sau al sectoarelor de acti­
vitate. Astfel, în organizaţiile aflate în proces de re­
s­tructurare şi care disponibilizează un număr mare
de angajaţi se pot crea structuri interne care să ofe­
re servicii de preconcediere (informare, con­sili­ere,
mediere sau formare profesională) per­soa­nelor care
urmează să îşi piardă locul de muncă.
În România, Legea nr. 76/2002 privind siste­
mul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupă­
rii forţei de muncă, cu modificările şi completările
ulterioare, prevede asigurarea de către Agenţia Na­
ţio­­nală pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în colabo­
rare cu angajatorii şi cu sindicatele din întreprinde­
rile aflate în proces de restructurare, a unor servicii
de preconcediere pentru salariaţii care urmează să
îşi piardă locul de muncă.
Legea prevede înfiinţarea în cadrul întreprinde­
­rilor a unor „comitete de sprijin” şi „centre de tran­
ziţie” al căror rol este de a-i ajuta pe cei ameninţaţi
cu şomajul să îşi găsească un nou loc de muncă în
cel mai scurt timp, chiar înainte de a deveni şomeri.
În numeroase ţări, la nivelul sectoarelor de ac­
ti­vitate există aşa-numitele „comitete sectoriale”, „co­
mite­te de ramură” sau „comitete industriale”. Acestea
sunt structuri consultative care funcţio­nează, în ge­
neral, pe bază de voluntariat şi care sunt alcătuite
din reprezentanţi ai patronatelor, sindicatelor, aso­
ciaţiilor profesionale, institutelor de cercetare şi ai
altor organizaţii la nivel de ramură.
Un rol important pe care îl joacă aceste organis­
me constă în anticiparea evoluţiei profesiilor/mese­
riilor din sector şi în evaluarea necesarului de com­
pe­tenţe pe termen mediu şi lung. Această anticipare
se face, în primul rând, pe baza planurilor de dezvol­
tare naţionale şi sectoriale, dar şi a megatendinţelor
care se manifestă pe plan internaţional.
Ü Legislaţia la nivelul Uniunii Europene
Statele membre şi, într-o anumită măsură, şi
sta­tele candidate îşi orientează activitatea în dome­
niul muncii nu numai după legislaţia naţională, ci
şi după legislaţia Uniunii Europene. Tratatele înche­
iate între statele membre reprezintă baza întregii
legislaţii a Uniunii Europene. Plecând de la preve­
derile acestor tratate, instituţiile europene adoptă
37
o se­rie de acte, cum ar fi reglementări, directive, de­
­cizii, avize, recomandări, rezoluţii etc. O parte dintre
acestea au caracter obligatoriu, altele au valoare de
recomandare. Exemplificăm prin următoarele acte
comuni­tare:
l Directiva Parlamentului Eu­ro­pean şi a Con­
siliului din 11 martie 2002 privind organizarea tim­
pu­lui de lucru al persoanelor care efectuează activi­
tăţi mobile de transport rutier, prin care se stabileşte
ca­drul general referitor la infor­ma­rea şi consultarea
lucrătorilor mobili din Comu­ni­tatea Europeană;
l Decizia Comisiei din 9 iulie 2001 privind crea­
rea unui comitet în domeniul pensiilor complemen­
tare;
l Rezoluţia Consiliului din 19 decembrie 2002
privind promovarea şi întărirea cooperării europe­
ne în materie de învăţământ şi formare profesională;
l Rezoluţia Consiliului din 15 iulie 1996 privind
transparenţa certificatelor de formare profesio­nală.
Ansamblul documentelor care reglementează
funcţionarea Uniunii Europene alcătuieşte acquis-ul
comunitar. Pe lângă dreptul comunitar propriu-zis,
acquis-ul comunitar mai cuprinde, aşadar, toate acte­
le adoptate de Uniunea Europeană, precum şi obiec­
tivele fixate prin tratate.
Pentru statele membre, dreptul comunitar are
asigurată supremaţia (primatul) faţă de dreptul in­
tern. Pentru statele candidate la aderare, după ac­
ceptarea cererii de aderare şi debutul negocierilor,
începe un proces firesc de armonizare a legislaţiei
naţionale cu acquis-ul comunitar.
Legislaţia Uniunii Europene este accesibilă pe
site-ul www.eur-lex.europa.eu.
Ü Legislaţia Organizaţiei
Internaţionale a Muncii
Problematica muncii este reglementată şi la
ni­vel internaţional, prin intermediul Organizaţiei
Internaţionale a Muncii (OIM). Ca şi în cazul Uniunii
Europene, OIM adoptă acte legislative, unele cu ca­
rac­ter obligatoriu, altele cu caracter de recomandare
pentru ţările afiliate. De exemplu, în data de 4 iunie
1975, Conferinţa generală a OIM a adoptat Conven­
ţia nr. 142 privind rolul orientării şi formării pro­
fesionale în punerea în valoare a resurselor umane,
a cărei aplicare este obligatorie pentru membrii
OIM, şi Recomandarea nr. 150 privind rolul orien­
tării şi formării profesionale în punerea în valoare
38 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor ianuarie 2016
a re­surselor umane, care dezvoltă ideile din Conven­
ţie, făcând o serie de recomandări privind modul
de a­plicare a acesteia.
Susţinerea de către Uniunea Europeană a poli­
ti­cii dezvoltate de OIM în domeniul muncii se mani­
festă prin recomandarea adresată statelor membre
de ratificare a convenţiilor OIM. De exemplu, Reco­
mandarea Comisiei din 27 mai 1998 privind rati­
ficarea Convenţiei nr. 177 din 20 iunie 1996 a OIM
asu­pra muncii la domiciliu precizează următoarele:
„(...) Comisia recomandă ca statele membre, care
nu au făcut-o încă, să ratifice Convenţia OIM privind
munca la domiciliu. (...) Statele membre vor informa
Comisia asupra măsurilor luate pentru aplicarea
aces­tei recomandări”.
Ü Legislaţia la nivel naţional
În România, principalele acte normative care
reglementează piaţa muncii sunt:
l Legea nr. 132/1999 privind înfiinţarea, or­
ga­nizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al
Ca­li­ficărilor şi al Formării Profesionale a Adulţilor,
republicată, cu modificările şi completările ulteri­
oare;
l Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea
con­flictelor de muncă, cu modificările şi completă­
rile ulterioare;
l Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigură­
rilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de
muncă, cu modificările şi completările ulterioare;
l Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de
şan­se şi de tratament între femei şi bărbaţi, republi­
cată, cu modificările şi completările ulterioare;
l Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, repu­bli­
ca­tă, cu modificările şi completările ulterioare;
l Legea dialogului social nr. 62/2011, republi­
ca­tă, cu modificările ulterioare, care conţine pre­
vederi referitoare la contractul colectiv de muncă,
sin­dicate şi patronate;
l Legea nr. 248/2013 privind organizarea şi
funcţionarea Consiliului Economic şi Social, republi­
cată;
l Contractul colectiv de muncă unic la nivel
na­ţional, reactualizat anual.
Lista rămâne deschisă şi va trebui actualizată
pe măsura apariţiei unor noi acte normative, pro­
cesul legislativ fiind, după cum se ştie, caracterizat
prin dinamism şi adaptabilitate.
 BIBLIOGRAFIE

1. Tomşa, Gh. (1999), Orientarea şi dezvoltarea carierei la elevi, Casa de editură şi presă „Viaţa româ­
nească”, Bucureşti.
2. Vagu, P., Stegăroiu, I. (2006), Lideriatul. De la teorie la practică, Editura Bibliotheca, Târgovişte.
3. Vagu, P., Stegăroiu, I. (2007), Motivarea în muncă, Editura Bibliotheca, Târgovişte.
4. United States Census Bureau (2000), Census 2000 EEO Data Tool, Retrieved August 12, 2007, disponibil
la http://www.census.gov/eeo2000
5. United States Department of Labor (2007), O*NET 12.0 Database, Retrieved August 12, 2007, disponibil
la http://online.onetcenter.org
6. www.eur-lex.europa.eu

TALON DE ABONAMENT
la revista CONTABILITATEA, EXPERTIZA ŞI AUDITUL AFACERILOR,
editată de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România
– CECCAR –

Numele _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ Numărul de abonamente _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

Prenumele _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Funcţia _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Firma _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Adresa:
Localitatea _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Str. _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Nr. _ _ _ _ Bl. _ _ _ _ Sc. _ _ _ _ Et. _ _ _ _ Ap. _ _ _ _
Codul poştal _ _ _ _ _ _ _ _ Jud./Sect. _ _ _ _ _ _ _ _
Tel. _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Suma virată _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Plătit prin:
Mandat poştal nr. _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Ordin de plată nr. _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Cont CECCAR: RO91 RZBR 0000 0600 0061 5384
Raiffeisen Bank – Agenţia Brătianu
Atenţie! Trimiteţi talonul
de abonament numai împreună
cu o copie a documentului de plată,
prin fax sau prin e-mail.

( 021 330 88 69 / 70 / 71
Preţuri pentru abonamente pe anul 2016: + 021 330 88 88
Anual (12 ex.) ------------------------------------- 180 lei : edituraceccar@yahoo.com
* Editura CECCAR
Semestrial (6 ex.) ---------------------------------- 90 lei
Bucureşti, Intrarea Pielari nr. 1, sector 4,
Trimestrial (3 ex.) ---------------------------------- 45 lei cod poştal 040296
CIF 7426179

ianuarie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 39

Comunicare Percepţia asupra comunicării
Valentina VOINEA, drd.
Universitatea Valahia din Târgoviște

ABSTRACT

Perceptions on Communication

Each individual has a specific perception of the world which influences his or her choices
and most conflicts and communication issues stem from significant differences between
these perceptions.
People believe what they perceive is reality, when in truth this is just a mental picture
of a condition. This subjective perspective every person has on reality may lead to
misinterpretation. Avoiding these misinterpretations is directly influenced by the inter­
personal abilities of the communicators. The manner in which individuals communicate
with each other is greatly influenced by how they perceive themselves. A mutual exchange
of perceptions between individuals (feedback) is also a very important aspect of human
relations, helping the communicators understand how they are perceived by the people
surrounding them.
Knowing the variety and complexity of communication levels, individuals can make use of
several communication tools which are not commonly used: self-disclosure, receiving, offering
and even requesting feedback. By becoming habits, these improve the communicators’
qualities.

Key terms: communication, perception, self-awareness, feedback

În procesul comunicării, un aspect esenţial este
influenţa percepţiei asupra acestuia. Fiecare indi­
vid are propria percepţie asupra lumii; în raport cu
aceas­­ta își face alegerile, iar majoritatea con­flictelor
și dificultăţilor de comunicare apar din cauza dife­
ren­ţelor prea mari între aceste percepţii. Oamenii
con­sideră că ceea ce percep ei este realitatea, dar
este doar reprezentarea mentală a unei stări de fapt.
Această perspectivă proprie în care fiecare percepe
realitatea poate conduce la interpretări eronate.
Percepţia influenţează fundamental comuni­
carea cu celelalte persoane și raporturile care apar
în­tre individ și lumea înconjurătoare; ea „filtrează
realitatea, o distorsionează și o modelează”1 în con­
formitate cu propria educaţie, sensibilitate și expe­
ri­enţă de viaţă.
Fiecare individ poate tinde să se închidă în lu­
mea sa, ajungând astfel să nu mai ia în considerare
lu­mea celorlalţi sau să deformeze neintenţionat me­
sajele primite.
Influenţa percepţiei în comunicare conduce la
neconcordanţă între mesajele emise, respectiv cu­
vinte, sunete, limbajul trupului, miros, semne scrise
și desenate etc., și semnificaţiile care le sunt atribui­
te în mintea destinatarului. Mesajul recepţionat este
frecvent semnificativ diferit de cel expediat2. Dimi­
nu­a­rea acestor neconcordanţe depinde în mod direct
de abilităţile interpersonale ale indivizilor care co­
munică; aceste abilităţi construiesc relaţiile de comu­
­nicare cu alţi oameni, de comunicare în grup și în or­
­ganizaţie. În plus, pentru a putea comunica efici­­ent
la nivel interpersonal (pentru a ne atinge obiectivele)

1
Șt. Prutianu (2008), Tratat de comunicare și negociere în afaceri, Editura Polirom, Iași, p. 469.
2
Ibidem.

40 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor ianuarie 2016

trebuie să comunicăm eficient la nivel in­trapersonal
(imaginea de sine, nevoile, așteptările, valorile pro­
prii trebuie să fie bine cunoscute).
Felul în care indivizii comunică unii cu ceilalţi
este influenţat considerabil de modul în care se per­
cep pe sine, adică de valoarea și puterea pe care ei
le atribuie propriei persoane3.
De asemenea, schimbul reciproc de percepţii
dintre indivizi (feedbackul) este foarte important
Lucrurile pe care eu Lucrurile pe care eu nu
le cunosc despre mine le cunosc despre mine
Lucrurile pe care
ceilalţi le cunosc
Autodezvăluire
despre mine
Lucrurile pe care
ceilalţi nu le cunosc
despre mine
Figura 1. „Fereastra lui Johari”
Sursa: Prelucrare după Şt. Prutianu (1998), Comunicare şi negociere în afaceri, Editura Polirom, Iaşi, p. 246, și D.C. Vasile
(2000), Tehnici de negociere şi comunicare, Editura Expert, Bucureşti, p. 39.
Reprezentarea conţine două coloane și două
linii, intersecţia acestora determinând formarea a
patru pătrate. Coloanele verticale reprezintă eul,
iar cele orizontale reprezintă grupul (ceilalţi). Astfel
se constituie cele patru zone:
1. Zona deschisă – este aferentă informaţiilor
despre sine cunoscute tuturor participanţilor la co­
municare.
2. Zona oarbă – conţine informaţiile despre sine
necunoscute sieși, dar evidente altora.
3. Zona ascunsă – include informaţiile despre
sine pe care ceilalţi nu le cunosc.
4. Zona necunoscută – este cea cu informaţii
des­pre sine necunoscute de nimeni; cuprinde aspec­
­te ale existenţei pe care nici individul în cauză și
nici altcineva nu le știu. Sinele pe care nici indi­vidul
însuși nu și-l cunoaște se ascunde în subconștien­
tul indivi­dual și poate avea abilităţi, dorinţe, emoţii,
senti­men­te neconștientizate și neobservabile din
exterior.
Ibidem.
3
în relaţiile umane, acesta ajutându-i să afle cum îi
per­cep cei din jurul lor.
Psihologii americani Joseph Luft și Harry Ingham
au inventat un instrument al cunoașterii de sine și al
legăturii acesteia cu modul de comunicare, și anume
„fereastra lui Johari” (denumită astfel după combi­
na­rea numelor creatorilor săi), reprezentată în Fi­
gu­ra 1 și luată în discuţie de Cândea și Cândea (1996),
Prutianu (2008), Burduș și Căprărescu (1999) și
Vasile (2000).
Zona deschisă Zona oarbă
Feedback
Zona ascunsă Zona necunoscută
Inconştientul
Aceste patru componente ale eului nu se pot
se­para unele de altele, fiind interdependente și com­
plementare.
Informaţiile din aceste zone nu sunt statice, ele
își modifică proporţiile pe măsură ce are loc schim­
bul de informaţii și creşte încrederea recipro­că. Cu
cât cunoașterea de sine este mai mare, cu atât linia
verticală se deplasează mai la dreapta. Cu cât ne cu­
nosc mai bine ceilalţi, cu atât linia ori­zontală coboa­
ră mai mult. Aceste schimbări duc la modifica­rea
dimensiunilor și formelor zonelor. Atunci când o
anumită zonă se mărește (prin feed­back și au­to­dez­
vă­luire), proporţia celorlalte se re­duce corespunză­
tor, astfel încât totalul lor rămâne același.
Când încercăm să aflăm care este percepţia ce­
lorlalţi despre noi este necesar să solicităm feed­back,
să învăţăm să îl recunoaștem și să îl interpretăm
co­rect și totodată să ne dezvoltăm atitudinea recep­
tivă pentru ca ceilalţi să se simtă încurajaţi să ne
dez­văluie aceste informaţii. În această situaţie, linia
verticală se deplasează spre dreapta.
În Figura 2 am ilustrat grafic acest proces.
ianuarie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 41
 Eu încerc să aflu cum mă văd ceilalţi

Cunoscut de sine Necunoscut de sine

Cunoscut de alţii Zona deschisă Zona oarbă

Necunoscut de alţii Zona ascunsă Zona necunoscută

Inconştientul

Figura 2. „Fereastra lui Johari” (percepţia celorlalţi despre noi)

Sursa: Prelucrare după A. Peretti, J.A. Legrand, J. Boniface (2007), Tehnici de comunicare, Editura Polirom, Iași, p. 174.

Dacă dorim să micșorăm zona ascunsă, atunci aceș­tia. Cu cât se fac mai multe dezvăluiri, cu atât
trebuie să le dezvăluim celorlalţi percepţiile per­ li­nia orizontală coboară mai mult, aşa cum se pre­
sonale pe care le-am avut în cadrul interacţiunii cu zin­tă în Figura 3.

Cunoscut de sine Necunoscut de sine

celorlaţi impresiile sale

Cunoscut Zona deschisă Zona oarbă

Le face cunoscute

de alţii

Necunoscut
de alţii Zona ascunsă Zona necunoscută

Inconştientul

Figura 3. „Fereastra lui Johari” (dezvăluirea către ceilalţi)

Sursa: Prelucrare după A. Peretti, J.A. Legrand, J. Boniface, op. cit., p. 174.

Peretti, Legrand și Boniface (2007) iden­tifică, 1. persoana transparentă;

în funcţie de forma pe care o ia partea vizibilă, exis­ 2. anchetatorul;
tenţa a patru tipuri de personaje în cadrul unui grup 3. elefantul într-un magazin de porţelanuri;
(Figura 4): 4. broasca-ţestoasă.

Zona deschisă Zona oarbă Zona deschisă Zona oarbă

Zona ascunsă Zona necunoscută Zona ascunsă Zona necunoscută

1. Persoana transparentă 2. Anchetatorul

Zona deschisă Zona oarbă Zona deschisă Zona oarbă

Zona ascunsă Zona necunoscută Zona ascunsă Zona necunoscută

3. Elefantul într-un magazin de porţelanuri 4. Broasca-ţestoasă

Figura 4. Patru variante ale „ferestrei lui Johari”

Sursa: Prelucrare după A. Peretti, J.A. Legrand, J. Boniface, op. cit., p. 175.

42 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor ianuarie 2016

 Cândea și Cândea (1996) iden­t ifică patru tenţionată, comunicarea intenţionată şi co­munica­
niveluri diferite de comunicare în­t re cele patru rea prin „molipsire”, aşa cum se pre­zin­tă în Figu­
zone: comunicarea deschisă, comuni­ca­rea ne­in­ ra 5.

A
Zona ascunsă Zona deschisă Zona deschisă Zona ascunsă

Zona necunoscută Zona oarbă B Zona oarbă Zona necunoscută

A – comunicare deschisă, B – comunicare neintenţionată,

C – comunicare intenţionată, D – comunicare prin „molipsire”

Figura 5. Niveluri de comunicare între „zonele Johari”

Sursa: Prelucrare după R. Cândea, D. Cândea (1996), Comunicarea managerială: concepte, deprinderi, strategie, Editura
Expert, Bucureşti, p. 31.

Comunicarea este optimă între cele două zone
deschise ale interlocutorilor. Mesajele fiind înţelese
corect, relaţiile de comunicare se pot dezvolta, iar
comu­­nicarea devine eficientă. Majoritatea preocupă­
­rilor și cercetărilor vizând acest aspect se limitea­ză,
din păcate, la acest prim nivel de comunicare (A –
co­municarea deschisă).
Al doilea nivel de comunicare (B – comunicarea
neintenţionată) cuprinde mesajele pe care le recep­
ţio­năm despre alte persoane, fără ca acestea să aibă
intenţia de a le comunica sau fără să realizeze că le
transmit. Informaţia relevată la acest al doilea nivel
este extrem de importantă, deoarece ea ne dezvăluie
o parte din personalitatea individului și poate fi
utilizată prin intermediul feedbackului furnizat, în
vederea schimbării comportamentului, a oferirii
în­drumării și sfătuirii.
Al treilea nivel de comunicare (C – comunicarea
intenţionată) are loc atunci când se dezvăluie în
mod intenţionat despre sine ceva ce în mod obișnuit
se ascunde. Aici se desfășoară procesul de autoexpu­
nere, se solicită și se furnizează feedbackul, procese
ce conduc la formarea și dezvoltarea relaţiilor de co­
municare sănătoase și productive.
Cel de-al patrulea nivel de comunicare (D – co­
municarea prin „molipsire”) este mai puţin evident
și se desfășoară la nivel emoţional. La acest nivel,
co­municatorul influenţează sentimentele sau com­
portamentele celorlalţi, probabil fără ca vreunul din­
tre participanţii la comunicare să fie conștient de
aceasta sau să o facă intenţionat. Astfel, li se poa­te
transmite prin „molipsire” interlocutorilor o preo­
cu­pare intensă sau o stare de neliniște.
Cunoscând multitudinea și complexitatea ni­
velurilor de comunicare, indivizii pot apela la câteva
căi de comunicare neutilizate în mod curent: auto­
dez­vă­luirea, primirea, oferirea și chiar solicitarea de
feedback. Devenind deprinderi, acestea îmbună­tă­
ţesc calităţile comunicatorilor.

BIBLIOGRAFIE

1. Burduş, E., Căprărescu, G. (1999), Fundamentele managementului organizaţiei, Editura Economică,

Bucureşti.
2. Cândea, R., Cândea, D. (1996), Comunicarea managerială: concepte, deprinderi, strategie, Editura Expert,
Bucureşti.
3. Peretti, A., Legrand, J.A., Boniface, J. (2007), Tehnici de comunicare, Editura Polirom, Iași.
4. Prutianu, Șt. (1998), Comunicare şi negociere în afaceri, Editura Polirom, Iaşi.
5. Prutianu, Șt. (2008), Tratat de comunicare și negociere în afaceri, Editura Polirom, Iași.
6. Vasile, D.C. (2000), Tehnici de negociere şi comunicare, Editura Expert, Bucureşti.

ianuarie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 43

Fiscalitate Regimul contabil și fiscal
privind tranzacţionarea terenurilor
și clădirilor
Lucian CERNUŞCA, prof. univ. dr.
Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad

ABSTRACT

Accounting and Fiscal Regime Regarding Transactions of Land and Buildings

This article aims to highlight a series of accounting and fiscal approaches to buying and
selling land and buildings in accordance with the new provisions of the Fiscal Code,
approved by Law no. 227/2015, with its subsequent amendments and supplements.
Beginning with January 1, 2016, with Law no. 227/2015 becoming effective, we are
witnessing an expansion of the reverse taxation mechanism to buildings, building parts
and all types of land whose delivery is subject to the taxation regime in accordance with
the law or as the result of an option. If the land cannot be built upon, its delivery will take
place in accordance with an exemption regime, with no right to tax deductions, and if it
can be built upon, in accordance with the regular taxation regime. VAT exemptions apply
to deliveries of buildings/parts of buildings and the land they are built upon, but it does
not apply for selling new buildings or new parts of buildings. The 5% VAT is used only
for specific types of dwellings and is subject to compliance with strict requirements.
According to the provisions in the Fiscal Code, the 5% reduced VAT rate is applied to the
tax base for the delivery of dwellings as part of the social policy, including the land they
are built upon.

Key terms: Fiscal Code, reverse taxation, buildings, land, transactions, urban planning
certificate

Materialul de faţă urmărește să pună în evidenţă
o serie de abordări contabile și fiscale privind cumpă­
rarea și vânzarea terenurilor și clădirilor în conformi­
tate cu noile prevederi ale Codului fiscal, apro­bate
prin Legea nr. 227/2015, cu modificările și completă­
rile ulterioare. Începând cu data de 1 ianua­­rie 2016,
prin intrarea în vigoare a Legii nr. 227/2015, asis­
tăm la extinderea aplicării mecanismului taxării
inverse și pentru clădirile, părţile de clădire şi tere­
nurile de orice fel, pentru a căror livrare se aplică
regimul de taxare prin efectul legii sau prin opţiune.
Dacă terenul nu este construibil, livrarea acestuia
va avea loc în regim de scutire fără drept de deduce­
re, iar dacă este construibil, în regim normal de ta­
xa­re. Scutirea de TVA se aplică livrării de con­struc­
ţii/părţi de construcţii şi a terenurilor pe care sunt
construite, dar nu se aplică în situaţia vânzării de
con­strucţii noi sau părţi de construcţii noi. Cota de
TVA de 5% se utilizează doar pentru anumite ca­
te­gorii de locuinţe și cu respectarea unor condiţii
stricte. Potrivit prevederilor din Codul fiscal, cota
re­dusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare
pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii socia­
le, inclusiv a terenului pe care sunt construite.
În conformitate cu art. 292 alin. (2) lit. f) din
Co­dul fiscal, sunt scutite de TVA „livrarea de con­
strucţii/părţi de construcţii și a terenurilor pe care
sunt construite, precum și a oricăror altor terenuri.
Prin excepţie, scutirea nu se aplică pentru livrarea
de construcţii noi, de părţi de construcţii noi sau de
terenuri construibile (…)”.
În înţelesul prevederilor menţionate mai sus,
conform aceluiași articol, terenul construibil repre­
zin­tă „orice teren amenajat sau neamenajat, pe care

44 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor ianuarie 2016

se pot executa construcţii, conform legislaţiei în
vigoare”.
Încadrarea terenului în categoria „construibil”
sau „cu altă destinaţie” la momentul vânzării aces­
tuia rezultă din certificatul de urbanism.
Art. 29 alin. (1) din Legea nr. 350/2001 privind
amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modifică­
rile şi completările ulterioare, defineşte certificatul
de urbanism ca fiind „actul de informare cu caracter
obligatoriu prin care autoritatea administraţiei pu­
blice judeţene sau locale face cunoscute regimul
ju­ridic, economic şi tehnic al imobilelor şi condiţiile
necesare în vederea realizării unor investiţii, tran­
zacţii imobiliare ori a altor operaţiuni imobiliare,
potrivit legii”. Conform art. 31 din acelaşi act norma­
tiv, certi­ficatul de urbanism cuprinde următoarele
elemente:
a) regimul juridic al imobilului;
b) regimul economic al imobilului;
c) regimul tehnic al imobilului;
d) regimul de actualizare/modificare a docu­
­ entaţiilor de urbanism şi a regulamentelor locale
m
aferent.
Atunci când se vinde un teren care intră în pe­
rimetrul celor scutite de TVA este util să se solicite
certificatul de urbanism, în vederea evitării oricărei
situaţii neplăcute la o eventuală inspecţie fiscală.
Ori­ce persoană fizică sau juridică poate solicita cer­
tificatul de urbanism în situaţia în care este in­tere­
sată de cunoașterea datelor referitoare la res­pec­ti­
vul imobil și a reglementărilor cărora le este supus.
În cuprinsul acestui document este prevăzut scopul
pentru care a fost eliberat.
Începând cu 1 ianuarie 2016 intră în perime­
trul operaţiunilor pentru care se aplică taxarea in­
versă „(...), construcţiile, părţile de construcţie şi te­
renurile de orice fel, pentru a căror livrare se aplică
regimul de taxare prin efectul legii sau prin opţiune”
(art. 331 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal).

Exemplul 1

Entitatea X SRL deţine un teren achiziţionat la costul de 100.000 lei. Ca urmare a lipsei de lichidităţi,
aceasta decide să îi vândă terenul entităţii Y SRL în data de 28.01.2016 la preţul de 120.000 lei. Ambele
en­tităţi sunt plătitoare de TVA.
Ne propunem să efectuăm înregistrările în contabilitatea vânzătorului și în cea a cumpărătorului.

Cazul A
Dacă terenul nu este construibil, vânzarea acestuia va avea loc în regim de scutire fără drept de deducere.
Înregistrările în contabilitatea vânzătorului:
a) Vânzarea terenului:
461 = 7583 120.000 lei
„Debitori diverși” „Venituri din vânzarea
activelor și alte
operaţiuni de capital”

b) Scoaterea din evidenţă a terenului:

6583 = 2111 100.000 lei
„Cheltuieli privind „Terenuri”
activele cedate şi alte
operaţiuni de capital”

c) Încasarea contravalorii terenului:

5121 = 461 120.000 lei
„Conturi la bănci „Debitori diverşi”
în lei”

Înregistrările în contabilitatea cumpărătorului:

a) Achiziţia terenului:
2111 = 404 120.000 lei
„Terenuri” „Furnizori de imobilizări”

ianuarie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 45

 b) Achitarea contravalorii terenului:
404 = 5121 120.000 lei
„Furnizori de imobilizări” „Conturi la bănci
în lei”

Cazul B
Dacă terenul este construibil, vânzarea acestuia va avea loc în regim normal de taxare.
Înregistrările în contabilitatea vânzătorului:
a) Vânzarea terenului:
461 = 7583 120.000 lei
„Debitori diverşi” „Venituri din vânzarea
activelor şi alte
operaţiuni de capital”

b) Scoaterea din evidenţă a terenului:
6583 = 2111 100.000 lei
„Cheltuieli privind „Terenuri”
activele cedate şi alte
operaţiuni de capital”

c) Încasarea contravalorii terenului:

5121 = 461 120.000 lei
„Conturi la bănci „Debitori diverşi”
în lei”

Înregistrările în contabilitatea cumpărătorului:

a) Achiziţia terenului:
2111 = 404 120.000 lei
„Terenuri” „Furnizori de imobilizări”

b) Taxarea inversă:
4426 = 4427 24.000 lei
„TVA deductibilă” „TVA colectată”

c) Achitarea contravalorii terenului:

404 = 5121 120.000 lei
„Furnizori de imobilizări” „Conturi la bănci
în lei”

În activitatea practică se pot întâlni situaţii ul­terior terenul va fi încadrat de autorităţile lo­
în care se achiziţionează un teren care nu este cale în cate­g oria terenurilor construibile, deci
con­strui­bil, deci vânzarea acestuia se va realiza vân­zarea aces­tuia va avea loc în regim normal de
în re­g im de scutire fără drept de deducere, iar taxare.

Exemplul 2

Entitatea X SRL achiziţionează în data de 19.03.2015 un teren la costul de 120.000 lei. Terenul nu este
încadrat de autorităţile locale în categoria celor construibile. Ulterior, la 21.01.2016, autorităţile locale înca­
drează terenul în categoria celor construibile. La 15.02.2016 entitatea X SRL îi vinde terenul entităţii Y SRL
la preţul de 130.000 lei. Ambele entităţi sunt plătitoare de TVA.

46 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor ianuarie 2016

 Ne propunem să efectuăm înregistrările în contabilitatea entităţii X SRL și în cea a entităţii Y SRL.

Înregistrările în contabilitatea entităţii X SRL:

a) Achiziţia terenului:
2111 = 404 120.000 lei
„Terenuri” „Furnizori de imobilizări”

b) Vânzarea terenului, care va avea loc în regim normal de taxare, întrucât la momentul vânzării,
15.02.2016, terenul era deja trecut în categoria celor construibile:
461 = 7583 130.000 lei
„Debitori diverşi” „Venituri din vânzarea
activelor şi alte
operaţiuni de capital”

c) Scoaterea din evidenţă a terenului:

6583 = 2111 120.000 lei
„Cheltuieli privind „Terenuri”
activele cedate şi alte
operaţiuni de capital”

d) Încasarea contravalorii terenului:

5121 = 461 130.000 lei
„Conturi la bănci „Debitori diverşi”
în lei”

Înregistrările în contabilitatea entităţii Y SRL:

a) Achiziţia terenului:
2111 = 404 130.000 lei
„Terenuri” „Furnizori de imobilizări”

b) Taxarea inversă:
4426 = 4427 26.000 lei
„TVA deductibilă” „TVA colectată”

c) Achitarea contravalorii terenului:

404 = 5121 130.000 lei
„Furnizori de imobilizări” „Conturi la bănci
în lei”

La fel ca la terenuri, şi în cazul vânzării unei
con­strucţii se pune problema dacă operaţiunea in­
tră în perimetrul de impozitare cu TVA.
Scutirea de TVA se aplică livrării de construc­
ţii/părţi de construcţii şi a terenurilor pe care sunt
construite, dar nu în situaţia vânzării de construcţii
noi sau de părţi de construcţii noi. În conformitate
cu art. 292 alin. (2) lit. f) pct. 2 din Codul fiscal, „o
con­­strucţie înseamnă orice structură fixată în sau
pe pământ”. Potrivit art. 292 alin. (2) lit. f) pct. 4, „o
construcţie nouă cuprinde şi orice construcţie trans­
f­ or­mată sau parte transformată a unei con­strucţii,
dacă costul transformării, exclusiv taxa, se ridică
la minimum 50% din valoarea construcţiei sau a
părţii din construcţie, exclusiv valoarea tere­nului,
ulterior transformării, respectiv valoarea în­regis­
trată în contabilitate în cazul persoanelor im­poza­
bile care au obligativitatea de a conduce evidenţa
contabilă şi care nu aplică metoda de evaluare ba­
za­tă pe cost în conformitate cu Standardele interna­
ţionale de ra­portare financiară, sau valoarea stabili­
tă printr-un raport de expertiză/evaluare, în cazul

ianuarie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 47

altor persoa­ne impozabile. În cazul în care se în­ terminate pe baza datelor din contabilitate, acestea
străi­­nează doar o parte din construcţie, iar valoarea vor fi deter­mi­nate în baza unui raport de expertiză/
acesteia şi a îm­bunătăţirilor aferente nu pot fi de­ evaluare”.

Exemplul 3

Un dezvoltator imobiliar construiește un bloc de locuinţe având regim de înălţime P+6. În data de
20.01.2016 entitatea încheie procesul-verbal de recepţie finală a lucrărilor de construcţie în regie pro­
prie. La 12.03.2017 îi vinde entităţii X SRL apartamentul nr. 8 la preţul de 200.000 lei, iar la 04.02.2018 îi
vinde entităţii Y SRL apartamentul nr. 9 la preţul de 220.000 lei. Toate cele trei en­tităţi sunt plătitoare de
TVA.
Ne propunem să efectuăm înregistrările în contabilitatea vânzătorului și în cele ale cumpărătorilor.
Conform art. 292 alin. (2) lit. f) pct. 3 din Codul fiscal, „livrarea unei construcţii noi sau a unei părţi din
aceasta înseamnă livrarea efectuată cel târziu până la data de 31 decembrie a anului următor anului primei
ocupări ori utilizări a construcţiei sau a unei părţi a acesteia, după caz, în urma transformării”.
Vânzarea apartamentului nr. 8 (Vânzarea va avea loc în regim normal de taxare.)
Înregistrările în contabilitatea vânzătorului:
a) Vânzarea apartamentului:
4111 = 7015 200.000 lei
„Clienţi” „Venituri din vânzarea
produselor finite”

b) Încasarea contravalorii apartamentului:

5121 = 4111 200.000 lei
„Conturi la bănci „Clienţi”
în lei”

Înregistrările în contabilitatea entităţii X SRL:

a) Achiziţia apartamentului:
212 = 404 200.000 lei
„Construcţii” „Furnizori de imobilizări”

b) Taxarea inversă:
4426 = 4427 40.000 lei
„TVA deductibilă” „TVA colectată”

c) Achitarea contravalorii apartamentului:

404 = 5121 200.000 lei
„Furnizori de imobilizări” „Conturi la bănci
în lei”

Vânzarea apartamentului nr. 9 (Entitatea poate aplica scutirea de TVA întrucât vânzarea este efectuată
după data de 31 decembrie a anului următor anului primei ocupări.)
Înregistrările în contabilitatea vânzătorului:
a) Vânzarea apartamentului:
4111 = 7015 220.000 lei
„Clienţi” „Venituri din vânzarea
produselor finite”

48 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor ianuarie 2016

 b) Încasarea contravalorii apartamentului:
5121 = 4111 220.000 lei
„Conturi la bănci „Clienţi”
în lei”

Înregistrările în contabilitatea entităţii Y SRL:

a) Achiziţia apartamentului:
212 = 404 220.000 lei
„Construcţii” „Furnizori de imobilizări”

b) Achitarea contravalorii apartamentului:

404 = 5121 220.000 lei
„Furnizori de imobilizări” „Conturi la bănci
în lei”

Remarcă:
Având în vedere faptul că apartamentul nr. 9 a fost vândut în regim de scutire fără drept de deducere,
vânzătorul va trebui să își ajusteze proporţional dreptul de deducere.

Mariana Vizoli, director general adjunct al Di­
recţiei generale de legislaţie Cod fiscal şi reglementări
va­male a Agenţiei Naţionale de Admi­nis­trare Fiscală,
a explicat, în cadrul unei conferinţe pe teme de fisca­
­litate, cum vor fi tratate situaţiile tran­zitorii pen­tru
operaţiunile care trec la taxare inversă, com­bi­nate
şi cu modificarea de la 1 ianuarie 2016 a co­tei stan­
dard de TVA. Astfel, „în cazul schim­bării regimului
de impo­zitare, conform art. 280 alin. (7) (actualul
art. 134), pentru operaţiunile pre­văzute la art. 331
regimul aplicabil este cel de la data la care intervine
exigibilitatea taxei conform art. 282 alin. (1) şi (2).
Consecinţa acestei pre­ve­deri: toate facturile emi­
se cu TVA înainte de 1 ianua­rie 2016 pentru opera­
ţiu­nile care au trecut la ta­xare inversă, dacă nu a
in­­tervenit faptul generator (livra­rea/prestarea), la
re­gularizare vor păstra regimul fiscal de la data exi­
gibilităţii”1.

Exemplul 4

Un dezvoltator imobiliar construiește un bloc de locuinţe având regim de înălţime P+6. În data de
09.10.2015 entitatea încheie procesul-verbal de recepţie finală a lucrărilor de construcţie în regie proprie.
La 12.11.2015 îi vinde entităţii X SRL apartamentul nr. 8 la preţul de 200.000 lei. La această dată facturează
și încasează un avans de 20% din preţul total. La 15.03.2016 vânzătorul emite factura de vânzare în valoare
de 200.000 lei și stornează avansul. Ambele entităţi sunt plătitoare de TVA.
Ne propunem să efectuăm înregistrările în contabilitatea vânzătorului și în cea a cumpărătorului.
Aşa cum am precizat anterior, conform art. 292 alin. (2) lit. f) pct. 3 din Codul fiscal, „livrarea unei con­­
strucţii noi sau a unei părţi din aceasta înseamnă livrarea efectuată cel târziu până la data de 31 decembrie a
anului următor anului primei ocupări ori utilizări a construcţiei sau a unei părţi a acesteia, după caz, în urma
transformării”.
Înregistrările în contabilitatea vânzătorului:
a) Emiterea facturii de avans:
4111 = % 49.600 lei
„Clienţi” 419 40.000 lei
„Clienţi – creditori”
4427 9.600 lei
„TVA colectată”

1
http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/noul-cod-fiscal-taxarea-inversa-aplica-constructii-telefoane-mobile-
calculatoare-tablete-laptopuri-energie-taxarea-inversa-1_5616558ef5eaafab2c704688/index.html

ianuarie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 49

 b) Încasarea facturii de avans:
5121 = 4111 49.600 lei
„Conturi la bănci „Clienţi”
în lei”

c) Emiterea facturii finale și stornarea facturii de avans:

4111 = % 158.400 lei
„Clienţi” 7015 200.000 lei
„Venituri din vânzarea
produselor finite”
419 -40.000 lei
„Clienţi – creditori”
4427 -1.600 lei
„TVA colectată” (8.000 lei – 9.600 lei)

d) Încasarea facturii finale:

5121 = 4111 158.400 lei
„Conturi la bănci „Clienţi”
în lei”

Înregistrările în contabilitatea cumpărătorului:

a) Primirea facturii de avans:
% = 404 49.600 lei
4093 „Furnizori de imobilizări” 40.000 lei
„Avansuri acordate pentru
imobilizări corporale”
4426 9.600 lei
„TVA deductibilă”

b) Achitarea facturii de avans:

404 = 5121 49.600 lei
„Furnizori de imobilizări” „Conturi la bănci
în lei”

c) Primirea facturii finale și stornarea facturii de avans:

% = 404 158.400 lei
212 „Furnizori de imobilizări” 200.000 lei
„Construcţii”
4093 -40.000 lei
„Avansuri acordate pentru
imobilizări corporale”
4426 -1.600 lei
„TVA deductibilă” (8.000 lei – 9.600 lei)

c) Taxarea inversă (pentru diferenţa dintre preţul total de vânzare și valoarea avansului):
4426 = 4427 32.000 lei
„TVA deductibilă” „TVA colectată” ((200.000 lei – 40.000 lei)
x 20%)

c) Achitarea facturii finale:

404 = 5121 158.400 lei
„Furnizori de imobilizări” „Conturi la bănci
în lei”

50 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor ianuarie 2016

 Cota de TVA de 5% se utilizează doar pentru
anu­mite categorii de locuinţe și cu respectarea unor
condiţii stricte. În conformitate cu art. 291 alin. (3)
lit. c) din Codul fiscal, cota redusă de 5% se aplică
asupra bazei de impozitare pentru „livrarea locuin­
ţelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului
pe care sunt construite. Terenul pe care este con­
stru­ită locuinţa include şi amprenta la sol a locuin­ţei.
(...) prin locuinţă livrată ca parte a politicii so­ciale
se înţelege:
1. livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care
sunt construite, destinate a fi utilizate drept cămine
de bătrâni şi de pensionari;
2. livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care
sunt construite, destinate a fi utilizate drept case
de copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru
minori cu handicap;
3. livrarea de locuinţe care au o suprafaţă uti­
lă de maximum 120 m², exclusiv anexele gospodă­
reşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care
sunt con­struite, nu depăşeşte suma de 450.000 lei,
exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziţionate
de orice persoană necăsătorită sau familie. Suprafa­
ţa utilă a locuinţei este cea definită prin Legea locu­
inţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi
com­ple­tările ulterioare. Anexele gospodăreşti sunt
cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind autori­
za­rea executării lucrărilor de construcţii, republi­
cată, cu modificările şi completările ulterioare. Cota
redusă se aplică numai în cazul locuinţelor care în
momen­tul vânzării pot fi locuite ca atare şi dacă te­
renul pe care este construită locuinţa nu depăşeşte
suprafaţa de 250 m², inclusiv amprenta la sol a lo­
cuin­ţei, în cazul caselor de locuit individuale. În ca­zul
imobile­lor care au mai mult de două locuinţe, cota
indiviză a terenului aferent fiecărei locuinţe nu poa­
te depăşi suprafaţa de 250 m², inclusiv amprenta la
sol afe­ren­tă fiecărei locuinţe. Orice persoană necă­
să­torită sau familie poate achiziţiona o singură lo­
cu­in­ţă cu cota redusă de 5%, respectiv:
(i) în cazul persoanelor necăsătorite, să nu fi
deţinut şi să nu deţină nicio locuinţă în
proprietate pe care au achiziţionat-o cu
cota de 5%;
(ii) în cazul familiilor, soţul sau soţia să nu fi
deţinut şi să nu deţină, fiecare sau împreu­
nă, nicio locuinţă în proprietate pe care
a/au achiziţionat-o cu cota de 5%;
4. livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care
sunt construite, către primării în vederea atribuirii
de către acestea cu chirie subvenţionată unor per­
soa­ne sau familii a căror situaţie economică nu le
permite accesul la o locuinţă în proprietate sau în­
chirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei”.

Exemplul 5

Un dezvoltator imobiliar construiește în vederea vânzării un bloc cu 20 de apartamente. În data de

14.01.2016 entitatea încheie procesul-verbal de recepţie finală a lucrărilor de construcţie în regie proprie.
Dez­voltatorul imobiliar îi vinde unui client apartamentul nr. 3, în suprafaţă de 65 m2, preţul tran­zacţiei fiind
de 189.000 lei, TVA inclusă. Clientul este o persoană fizică necăsătorită care nu a deţinut și nu deţine în pro­
prietate nicio locuinţă pe care să o fi achiziţionat cu cota de TVA de 5%.
Ne propunem să efectuăm înregistrările în contabilitatea antreprenorului.

a) Livrarea locuinţei:
Proprietarul și clientul încheie în data de 02.02.2016 la un birou notarial contractul de vânzare-cum­
părare prin care se cedează titlul de proprietate al locuinţei, clientul punând la dispoziţia vânzătorului în
momentul livrării bunului imobil o declaraţie pe propria răspundere autentificată de notar, din care rezultă
că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 291 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal. Această declaraţie pe pro­
pria răspundere va fi păstrată de vânzătorul apartamentului în vederea justificării cotei de TVA reduse.

4111 = % 189.000 lei

„Clienţi” 7015 180.000 lei
„Venituri din vânzarea
produselor finite”
4427 9.000 lei
„TVA colectată”

ianuarie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 51

 b) Scoaterea din gestiune a locuinţei la costul de producţie:
711 = 345 cost de producţie
„Venituri aferente costurilor „Produse finite”
stocurilor de produse”

c) Încasarea contravalorii locuinţei:

5121 = 4111 189.000 lei
„Conturi la bănci „Clienţi”
în lei”

Observaţie:
În cazul în care clientul nu pune la dispoziţia vânzătorului înainte de sau în momentul vânzării activului
declaraţia pe propria răspundere necesară aplicării cotei de TVA de 5%, înregistrarea contabilă aferentă li­
vrării apartamentului se prezintă după cum urmează:
4111 = % 189.000 lei
„Clienţi” 7015 157.500 lei
„Venituri din vânzarea
produselor finite”
4427 31.500 lei
„TVA colectată”

BIBLIOGRAFIE

1. Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, publicată în Monitorul Oficial
nr. 373/10.07.2001, cu modificările şi completările ulterioare.
2. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 688/10.09.2015, cu modi­
ficările şi completările ulterioare.
3. http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/noul-cod-fiscal-taxarea-inversa-aplica-constructii-
telefoane-mobile-calculatoare-tablete-laptopuri-energie-taxarea-inversa-1_5616558ef5eaafab2c
704688/index.html, accesat în data de 21.12.2015.

52 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor ianuarie 2016

 Legislatie
Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.250 din 25 noiembrie
2015 pentru modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare
Fiscală nr. 1.950/2012 privind aprobarea modelului și conținutului formularelor utilizate pentru de­­
clararea impozitelor și taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reținere la sursă, publicat
în Monitorul Oficial nr. 905/07.12.2015

Acest act normativ aduce modificări formularului 101 „Declarație privind impozitul pe profit”, pre­
cum și instrucțiunilor de completare a acestuia. Se precizează faptul că Declarația 101 se depune și de

, comentată
per­­soanele juridice rezidente într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic Euro­
pean care optează pentru regularizarea impozitului plătit în România.

Sursa: Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.634 din 5 noiembrie 2015 privind documentele
financiar-contabile, publicat în Monitorul Oficial nr. 910/09.12.2015

Prin acest ordin se aprobă modelele documentelor utilizate în activitatea financiar-contabilă care
intră în vigoare la 1 ianuarie 2016, dată la care vechiul OMEF nr. 3.512/2008 privind documentele fi­
nanciar-contabile este abrogat. Fiecare entitate își poate adapta modelele documentelor financiar-con­
tabile în funcție de activitatea desfășurată, iar circuitul și numărul de exemplare ale acestora se sta­bilesc
prin proceduri proprii.
Ordinul enumeră documentele financiar-contabile care se păstrează timp de cinci ani, cu înce­pere
de la data încheierii exercițiului financiar în cursul căruia au fost întocmite, și totodată precizează ele­
mentele principale pe care trebuie să le cuprindă documentele justificative:
l denumirea documentului;
l denumirea și sediul persoanei juridice, numele şi adresa persoanei fizice care elaborează documentul;
l numărul do­cu­mentului și data întocmirii lui;
l părțile care participă la efectuarea operațiunii economico-financiare;
l conținutul operațiunii economico-financiare;
l datele cantitative și valorice aferente operațiunii economico-financiare;
l numele și semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operațiunii economico-financiare.
Documentele justificative provenite din tranzacții de achiziție de bunuri de la persoane fizice care au la bază bor­dero­u
de achiziție sau carnet de comercializare pot fi înregistrate în contabilitate numai dacă se face dovada intrării în ges­tiune
a bunurilor. Pentru a fi înregistrate în contabilitate documentele care se referă la cheltuieli pentru prestările de servicii efec­
tuate de persoane fizice impuse pe bază de norme de venit, este necesar să exis­te contracte sau convenții civile, precum și
documente prin care se face dovada plății, cum sunt: chitanță, ordin de plată, dispoziție de plată, dispoziție de încasare etc.
Din punctul de vedere al numerotării documentelor, entitățile își vor asigura un regim intern de numerotare, cu res­
pecta­rea următoarelor reguli: entitatea va desemna prin decizie internă scrisă o persoană sau mai multe, după caz, care să
aibă atribuții privind alocarea și gestionarea numerelor și va emite proceduri proprii de stabilire și alocare de numere sau
serii, prin care se va menționa pentru fiecare exercițiu care este numărul sau seria de la care se emite primul document.
Ca și până acum, factura este documentul justificativ care stă la baza înregistrării în contabilitate a operațiunilor eco­
nomice. Pen­tru situațiile în care nu există obligația emiterii facturii, înregistrarea se face pe bază de contracte sau alte
do­cumente, cum sunt: aviz de însoţire a mărfii, chi­tanță, extras de cont etc.
Actul normativ precizează și termenele de păstrare a documentelor financiar-contabile, după cum urmează:
þ Statele de salarii se păstrează 50 de ani.
þ Registrele și celelalte documente financiar-contabile se păstrează 10 ani.
þ 25 de documente se păstrează cinci ani; dintre acestea amintim: Nota de recepție și constatare de diferențe, Bonul
de consum, Fișa de magazie, Lista de inventariere, Ordinul de deplasare, Angajamentul de plată etc.
Ca registre de contabilitate obligatorii rămân:
l Registrul-jurnal;
l Registrul-inventar;
l Cartea mare.
Ca forme principale de înregistrare în contabilitate a operațiunilor economico-financiare rămân:
l forma de înregistrare „pe jurnale”;
l forma de înregistrare „maestru-șah”;
l forma de înregistrare combinată „maestru-șah cu jurnale”.
Desigur, ordinul permite și utilizarea sistemelor informatice pentru activitatea financiar-contabilă și stabilește criteriile
minime pentru aceste programe.
Entitatea trebuie să asigure arhivarea corespunzătoare a docu­mentelor.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.497 din 2 decembrie 2015 pentru apro­
barea Procedurii privind emiterea și comunicarea unor acte administrative pentru debitorii care înregistrează obligații
fiscale restante sub o anumită limită, publicat în Monitorul Oficial nr. 912/09.12.2015

Ordinul stabilește procedura privind emiterea și comunicarea deciziilor referitoare la obligațiile fiscale accesorii repre­
zen­tând dobânzi și penalități de întârziere pentru debitorii care înregistrează obligații fiscale restante sub o anumită limită.

ianuarie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 53

 Ca regulă generală, deciziile privind obligațiile fiscale accesorii se emit trimestrial, pentru toți debitorii, cu excepția:
l debitorilor care înregistrează obligații fiscale care fac obiectul înlesnirilor la plată;
l debitorilor care înregistrează obligații fiscale născute anterior sau ulterior datei înregistrării hotărârii de dizolvare
în registrul comerțului;
l debitorilor cărora li s-a deschis procedura insolvenței în baza Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire
a insolvenței și de insolvență, pentru care nu se calculează obligații fiscale accesorii pentru creanțele născute anterior
deschiderii procedurii, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 80 alin. (2) și art. 103 din Legea nr. 85/2014;
l debitorilor declarați insolvabili care nu au venituri și bunuri urmăribile.
Prin excepție de la regula de mai sus, în funcție de cuantumul obligațiilor fiscale accesorii, deciziile pentru acestea se
emit după 180 de zile de la ultima emitere sau de la data la care au fost înregistrate obligații fiscale principale restante, astfel:
l în cazul în care cuantumul obligațiilor fiscale accesorii nu depășește 1.500 lei, pentru debitorul care are calitatea
de mare contribuabil;
l în cazul în care cuantumul obligațiilor fiscale accesorii nu depășește 1.000 lei, pentru debitorul care are calitatea
de contribuabil mijlociu;
l în cazul în care cuantumul obligațiilor fiscale accesorii nu depășește 500 lei, pentru celelalte categorii de debitori;
l în cazul în care cuantumul obligațiilor fiscale accesorii nu depășește 100 lei, pentru contribuabilul persoană fizică.
În vederea emiterii somației și titlului executoriu, organul fiscal central evaluează lunar obligațiile fiscale restante ale
debitorilor și emite somația și titlul executoriu prin aplicațiile informatice, după 180 de zile de la ultima emitere sau de la
data la care au fost înregistrate obligații fiscale restante, astfel:
l în cazul în care cuantumul obligațiilor fiscale restante nu depășește 1.500 lei, pentru debitorul care are calitatea
de mare contribuabil;
l în cazul în care cuantumul obligațiilor fiscale restante nu depășește 1.000 lei, pentru debitorul care are calitatea
de contribuabil mijlociu;
l în cazul în care cuantumul obligațiilor fiscale restante nu depășește 500 lei, pentru celelalte categorii de debitori;
l în cazul în care cuantumul obligațiilor fiscale restante nu depășește 100 lei, pentru debitorul persoană fizică.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.495 din 2 decembrie 2015 pentru aproba­
rea modelului și conținutului formularului (014) „Notificare privind modificarea anului fiscal”, publicat în Monitorul
Oficial nr. 914/10.12.2015

Acest ordin a fost emis pentru aplicarea prevederilor art. 16 alin. (5) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fis­cal.
Po­trivit acestui articol, contribuabilii plătitori de impozit pe profit pot opta ca anul fiscal să corespundă cu exercițiul fi­nan­
ciar în situația în care au ales ca acesta din urmă să difere de anul calendaristic. Opțiunea se exercită prin depunerea la
organul fiscal competent a formularului 014 „Notificare privind modificarea anului fiscal”, în termen de 15 zile de la data
începerii anului fiscal modificat sau de la data înregistrării contribuabilului.

Sursa: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57 din 9 decembrie 2015 privind salarizarea personalului plătit din fon­
­ uri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul
d
Oficial nr. 923/11.12.2015

Din punctul de vedere al implicațiilor fiscale, ordonanța prevede că pentru persoanele fizice cu venituri din pensii
baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate o reprezintă numai partea de venit care depășește
valoarea unui punct de pensie stabilită pentru anul fiscal respectiv, noutatea fiind că această valoare este acum întregită
prin rotunjire în plus la un leu.
În aceeași ordonanță se precizează obligația contribuabililor de a utiliza aparate de marcat electronice fis­cale repre­
zentate de case de marcat electronice fiscale echipate cu dispozitiv de memorare a jurnalului electronic, care înglobează
constructiv un modul fiscal, prin intermediul căruia controlează memoria fiscală, dispozitivul de im­pri­mare, dispozitivul
de memorare, afișajul client, dispozitivul de salvare externă și dispozitivul de comunicație externă care permite integrarea
într-un sistem informatic, după cum urmează:
l începând cu data de 1 aprilie 2017 pentru operatorii economici care au calitatea de mari contribuabili;
l începând cu data de 1 iulie 2017 pentru operatorii economici care au calitatea de contribuabili mijlocii;
l începând cu data de 1 noiembrie 2017 pentru operatorii economici care au calitatea de contribuabili mici.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 2.727 din 26 octombrie 2015 pentru apro­
barea modelului și conținutului unor formulare de declarații informative, publicat în Monitorul Oficial nr. 924/14.12.2015

Ordinul are ca scop aplicarea prevederilor art. 291 alin. (1) lit. a), b) și c) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de
procedură fiscală. Potrivit acestui articol, ANAF este obligată să comunice autorității omoloage dintr-un stat membru, prin
schimb automat, informațiile referitoare la perioadele de impozitare care încep după data de 1 ianuarie 2014 și care sunt
disponibile cu privire la rezidenții din acel stat membru și la următoarele categorii specifice de venituri și de capital, aşa
cum sunt acestea înțelese în temeiul legislației naționale din România:
l venituri din muncă;

54 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor ianuarie 2016

 l remunerații și alte beneficii plătite administratorilor și altor persoane asimilate acestora;
l produse de asigurări de viață neacoperite de alte instrumente juridice ale Uniunii Europene, în cazul schimbului
de informații sau al altor măsuri similare.
Astfel, prin acest ordin au fost aprobate două declarații informative:
l Declarația 402 – „Declarație informativă privind veniturile de natură salarială sau asimilate salariilor, inclusiv re­
munerațiile administratorilor și ale altor persoane asimilate acestora, rezidenți ai altor state membre ale Uniunii Europene,
realizate în România”;
l Declarația 403 – „Declarație informativă privind produsele de asigurări de viață contractate de rezidenți ai altor
sta­te membre ale Uniunii Europene pe teritoriul României”.
Este important de menționat că declarațiile se depun anual, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru
anul expirat, în format electronic, de plătitorii de venituri sau de asigurătorii care efectuează plăți sau care au încheiat asi­
gurări de viață către/cu rezidenți ai altor state membre.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.604 din 9 decembrie 2015 pentru aproba­
rea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, publicat în Monitorul
Oficial nr. 926/15.12.2015

Acest ordin are în vedere aplicarea prevederilor art. 105 alin. (4) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de pro­cedură
fiscală. Astfel, potrivit acestui articol, erorile materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată se corectează potrivit
pro­cedurii aprobate prin ordin al președintelui ANAF.
Prin procedură pot fi corectate erori materiale de tipul:
l erori de transcriere, cum sunt: preluarea eronată a sumelor din jurnale, inversarea unor cifre din sumele trecute în
decont, preluarea eronată a datelor din decontul perioadei fiscale anterioare (de exemplu, declararea eronată a soldului de
plată din decontul perioadei fiscale anterioare) etc.;
l înregistrarea în decont a diferențelor de taxă pe valoarea adăugată de plată, constatate de organele de control, în
alte rânduri decât cele stabilite prin reglementările legale în materie;
l erori provenind din înscrierea în decontul de taxă pe valoarea adăugată a sumelor solicitate la rambursare în
perioada anterioară.
Corectarea erorilor materiale se face în cadrul termenului de prescripție a dreptului de a stabili creanțe fiscale și doar
pentru perioade care nu au fost supuse inspecției fiscale. Persoana impozabilă care solicită corectarea erorilor materiale
din decontul de taxă pe valoarea adăugată depune solicitarea de corectare a erorilor materiale, însoțită de documentele
necesare justificării erorilor, la registratura organului fiscal competent sau la poștă, prin scrisoare recomandată. Decizia de
corectare se întocmește de către organul fiscal în două exemplare, dintre care unul se comunică persoanei impozabile.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.605 din 9 decembrie 2015 pentru modi­­
fi­carea și completarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 52/2012 pentru aprobarea
modelului și conținutului unor formulare prevăzute la titlul III din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicat
în Monitorul Oficial nr. 926/15.12.2015

Prin acest ordin se modifică formularele 200, 201, 205, 250 şi 251 ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 227/2015
privind Codul fiscal. Au fost modificate atât modelele formularelor, cât și instrucțiunile de completare a aces­tora. Formu­
larele se vor utiliza pentru declararea veniturilor realizate în anul 2015 și pentru stabilirea impozitului anu­al. Mai multe
detalii, pe www.anaf.ro.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.602 din 9 decembrie 2015 pentru mo­
di­ficarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.494/2013 privind aprobarea mode­­
lului și conținutului formularului tipizat „Proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor”, cod A.N.A.F.
14.13.22.99/7, destinat utilizării în activitatea de control a inspectorilor antifraudă din cadrul Direcției Generale
Anti­fraudă Fiscală, publicat în Monitorul Oficial nr. 930/16.12.2015

Prin acest act normativ se instituie un nou model de Proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, des­ti­
nat utilizării în activitatea de control a inspectorilor antifraudă din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.628 din 11 decembrie 2015 pentru apro­
­ area modelului și conținutului formularului (089) „Declarație pe propria răspundere pentru îndeplinirea condiției
b
prevăzute la art. 331 alin. (2) lit. e) pct. 2 din Codul fiscal”, publicat în Monitorul Oficial nr. 934/17.12.2015

Ordinul are în vedere aplicarea prevederilor art. 331 alin. (2) lit. e) pct. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fis­
cal, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit acestor prevederi, persoanele impozabile înregistrate în scopuri de
TVA conform art. 316 din Codul fiscal, stabilite în România conform art. 266 alin. (2) din Codul fiscal, care dețin o licență
valabilă de furnizare a energiei electrice sau o licență pentru activitatea traderului de energie electrică, eliberată de Auto­
ritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, și a căror activitate principală, în ceea ce privește cumpărările

ianuarie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 55

de energie electrică, o reprezintă revânzarea acesteia trebuie să depună la organul fiscal competent, în vederea aplicării
măsurilor de sim­plificare, formularul 089 „Declarație pe propria răspundere pentru îndeplinirea condiției prevăzute la
art. 331 alin. (2) lit. e) pct. 2 din Codul fiscal”. Prin acesta se declară că activitatea principală în ceea ce privește cumpărările
de energie electrică o reprezintă revânzarea acesteia, precum și faptul că consumul propriu din energia electrică cumpă­
rată este neglijabil, adică de maximum 1% din aceasta.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.635 din 11 decembrie 2015 pentru apro­
barea Procedurii de depunere la organul fiscal a documentului de certificare întocmit de consultantul fiscal, precum
și a Procedurii privind schimbul de informații între Agenția Națională de Administrare Fiscală și Camera Consultanților
Fiscali, publicat în Monitorul Oficial nr. 938/18.12.2015

Certificarea declarațiilor fiscale de către un consultant fiscal anterior depunerii acestora de către contribuabili la au­
to­ritățile fiscale este o activitate op­țio­nală, reglementată la art. 104 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură
fiscală. Un contribuabil poate decide să își certifice declarațiile fiscale atunci când dorește să aibă o confirmare independentă
că sumele declarate auto­rităților sunt determinate în mod corect. O altă motivație poate fi faptul că, potrivit Codului de
pro­cedură fiscală, în analiza de risc făcută în scopul selectării contribuabililor pentru inspecția fiscală un contribuabil care
își certifică declarațiile va fi încadrat într-o clasă de risc fiscal mai bună decât unul care nu și le certifică.
Prin Ordinul președintelui ANAF nr. 3.635/2015 se adoptă procedura de depunere la organul fiscal a Notei de cer­
tificare (formularul 180) întocmite de consultantul fiscal pentru contribuabilul care optează pentru certificarea declarațiilor.
Acest formular are rol de document de certificare și va fi depus la autoritatea fiscală de către consultantul fiscal, în baza
acor­dului dat de contribuabil. Nota de certificare se depune prin mijloace electronice la organul fiscal competent pentru
admi­nistrarea con­tribuabilului care își certifică declarațiile, fie împreună cu declarațiile certificate, fie ulterior depunerii
acestora. Com­ponenta principală a notei transmise autorităților fiscale este certificarea valorii impozitelor și taxelor de­­cla­
rate, a bazei de impozitare sau a naturii creanței fiscale pe care contribuabilul le declară la autoritatea fiscală. În situa­ția în
care se certifică o declarație rectificativă, în nota de certificare trebuie să se precizeze cauzele care au generat recti­fi­carea.
Cer­tificarea declarației poate fi făcută cu rezerve sau fără rezerve. În cazul în care se certifică o declarație cu rezerve, în
nota de certificare se menționează motivația acestei rezerve.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.655 din 15 decembrie 2015 pentru apro­
barea modelului, conținutului, modalității de depunere și de gestionare a formularului 600 „Declarație privind în­de­
plinirea condițiilor de încadrare în categoria persoanelor asigurate obligatoriu în sistemul public de pensii”, publicat
în Monitorul Oficial nr. 938/18.12.2015

Actul normativ are în vedere aplicarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, care aduce, după cum este bine știut,
mo­dificări importante, instituind obligativitatea persoanelor fizice care obțin venituri din activități independente în paralel
cu realizarea de ve­nituri din activități salariale de a contribui la sistemul public de pensii.
Prin acest ordin se reglementează modelul şi conţinutul formularului 600 „Declarație privind îndeplinirea condițiilor
de încadrare în categoria persoanelor asigurate obligatoriu în sistemul public de pensii”. Declarația 600 se completează și
se depune de către persoanele fizice care realizează venituri din activități independente, prevăzute la art. 148 alin. (1) și (2)
din Codul fiscal, cu respectarea legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor pri­
vind sistemele de securitate socială la care România este parte, și care îndeplinesc următoarele condiții, după caz:
l venitul realizat în anul precedent, rămas după scăderea din venitul brut a cheltuielilor efectuate în scopul desfășu­
rării activității independente, exclusiv cheltuielile reprezentând contribuția de asigurări sociale, raportat la numărul lunilor
de activitate din cursul anului, depășește 35% din câștigul salarial mediu brut, în cazul contribuabililor care desfășoară
activități impuse în sistem real;
l venitul lunar estimat a se realiza potrivit art. 120 alin. (1) depășește 35% din câștigul salarial mediu brut, în cazul
contribuabililor care desfășoară activități impuse în sistem real și își încep activitatea în cursul anului fiscal sau în cazul
celor care trec de la determinarea venitului net anual pe baza normelor anuale de venit la impozitarea în sistem real;
l valoarea lunară a normelor de venit obținută prin raportarea normelor anuale de venit la numărul lunilor de acti­
vitate din cursul anului după aplicarea corecțiilor prevăzute la art. 69 depășește 35% din câștigul salarial mediu brut, în
cazul contribuabililor care în anul fiscal în curs desfășoară activități impuse pe bază de norme de venit.
Nu au obligația depunerii declarației persoanele asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale, care nu au obligația
asigurării în sistemul public de pensii, potrivit legii, și nici persoanele care au calitatea de pensionari. Declarația 600 se depu­
ne de persoanele obligate să se asigure în sistemul public de pensii, potrivit art. 148 alin. (1), (2) și (4) din Legea nr. 227/2015
privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2016. Persoa­nele fizice obli­
gate să se asigure în sistemul public de pensii depun anual la organul fiscal competent, până la data de 31 ianua­rie in­clusiv
a anului pentru care se stabilesc plățile anticipate cu titlu de contribuții de asigurări sociale, declarația 600.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.631 din 11 decembrie 2015 pentru apro­
barea competenței teritoriale de administrare, publicat în Monitorul Oficial nr. 939/18.12.2015

Prin acest act normativ se specifică organul fiscal la care este arondată fiecare localitate (comună, oraș, muni­cipiu)
din România.

56 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor ianuarie 2016

 Sursa: Legea nr. 339 din 18 decembrie 2015 a bugetului de stat pe anul 2016, publicată în Monitorul Oficial nr.
941/19.12.2015

Pentru anul 2016, cifrele sintetice ale bugetului de stat sunt următoarele:
l venituri în sumă de 105.033,8 milioane lei;
l cheltuieli în sumă de 132.233,9 milioane lei;
l deficit în sumă de 27.200,1 milioane lei, circa 6 miliarde euro.
Pentru anul 2016, cotele de contribuții la asigurările de sănătate, concedii și indemnizații se păstrează ca în anul 2015,
fiind preluate în noul Cod fiscal, iar valoarea pensiei minime este de 400 lei.

Sursa: Legea nr. 340 din 18 decembrie 2015 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016, publicată în Moni­
torul Oficial nr. 942/19.12.2015

La construirea bugetului asigurărilor sociale de stat s-au avut în vedere următorii indicatori valabili pentru anul 2016:
l salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat – 2.681 lei;
l valoarea punctului de pensie – 871,7 lei;
l ajutorul de deces în cazul asiguratului sau pensionarului – 2.681 lei;
l ajutorul de deces în cazul unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului – 1.341 lei;
l contribuția la fondul de pensii administrate privat preluată din contribuția individuală a persoanei fizice sala­
ria­te – 5,1%.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.622 din 10 decembrie 2015 pentru apro­
barea modelului și conținutului unor formulare utilizate în administrarea impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale
datorate de persoanele fizice, publicat în Monitorul Oficial nr. 943/21.12.2015

Prin acest act normativ se aprobă modelul și conținutul următoarelor formulare:

l 220 „Declarație privind venitul estimat/norma de venit” și „Fișa capacității de cazare”;
l 221 „Declarație privind veniturile din activități agricole impuse pe bază de norme de venit” și „Anexa nr. ... la
Declarația privind veniturile din activități agricole impuse pe bază de norme de venit”;
l 222 „Declarație informativă privind începerea/încetarea activității persoanelor fizice care desfășoară activitate în
România și care obțin venituri sub formă de salarii și asimilate salariilor din străinătate”;
l 223 „Declarație privind veniturile estimate pentru asocierile fără personalitate juridică și entități supuse regimului
transparenței fiscale”;
l 224 „Declarație privind veniturile sub formă de salarii și asimilate salariilor din străinătate obținute de către per­
soa­nele fizice care desfășoară activitate în România și de către persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice
și posturilor consulare acreditate în România”;
l 260 „Decizie de impunere privind plățile anticipate cu titlu de impozit pe venit/contribuții de asigurări sociale de
sănătate/contribuții de asigurări sociale” și anexa nr. 1 „Situație privind modul de stabilire a venitului net pe baza normelor
de venit”, respectiv anexa nr. 2 „Situație privind stabilirea contribuției lunare de asigurări sociale de sănătate/contribuției
lunare de asigurări sociale”;
l 650 „Decizie de impunere privind plățile anticipate cu titlu de contribuții de asigurări sociale de sănătate pentru
veniturile din cedarea folosinței bunurilor” și anexa „Situație privind stabilirea contribuției lunare de asigurări sociale de
sănătate”.
Formularele se utilizează pentru declararea veniturilor realizate începând cu 1 ianuarie 2016 și stabilirea plăți­lor
an­ticipate cu titlu de impozit pe venit și contribuții sociale.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.695 din 16 decembrie 2015 privind com­
petența de exercitare a verificării situației fiscale personale și a activităților preliminare acesteia, publicat în Monitorul
Oficial nr. 947/22.12.2015

Ordinul certifică faptul că organul fiscal competent pentru exercitarea verificării situației fiscale personale și a activi­
tă­ților preliminare acesteia, pe întregul teritoriu al țării, este Direcția generală control venituri persoane fizice.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.696 din 16 decembrie 2015 pentru
stabilirea unor competențe de exercitare a inspecției fiscale pe întreg teritoriul țării, publicat în Monitorul Oficial
nr. 947/22.12.2015

Conform acestui ordin, Direcția generală control venituri persoane fizice este organul fiscal competent pentru exer­
citarea inspecției fiscale privind impozitul pe venit asupra tuturor persoanelor impozabile, indiferent de forma lor de orga­
ni­zare, pe întregul teritoriu al țării.

ianuarie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 57

 Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.647 din 15 decembrie 2015 privind mo­
di­ficarea unor ordine ale președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală în domeniul organizării activității
de administrare a contribuabililor mari și mijlocii, publicat în Monitorul Oficial nr. 952/22.12.2015

Prin acest ordin sunt aduse câteva precizări cu privire la administrarea contribuabililor aflați în procedura insolvenței.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.648 din 15 decembrie 2015 privind
or­ganizarea activității de administrare a marilor contribuabili, publicat în Monitorul Oficial nr. 952/22.12.2015

Reglementarea prevede că, începând cu data de 1 februarie 2016, Direcția generală de administrare a marilor con­
tribuabili va administra un număr maxim de 1.500 de contribuabili. Lista marilor contribuabili va fi aprobată prin ordin
al președintelui ANAF și va fi publicată pe site-ul www.anaf.ro. Criteriile în funcție de care vor fi selectați marii contribuabili
sunt:
a) cifra de afaceri;
b) domeniul specific de activitate – de exemplu, Banca Naţională a României, bănci, societăți de asigurare etc.;
c) criteriul investițional – se înregistrează ca mari contribuabili contribuabilii nou-înființați care se angajează să rea­
li­zeze investiții de minimum 10 milioane de euro în următorii trei ani.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.649 din 15 decembrie 2015 privind
orga­nizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii, publicat în Monitorul Oficial nr. 952/22.12.2015

Ordinul menţionează că, începând cu data de 1 februarie 2016, direcțiile generale regionale ale finanţelor publice,
prin administrațiile specifice, vor administra un număr maxim de 22.000 de contribuabili mijlocii. Lista contribuabililor
mijlocii va fi aprobată prin ordin al președintelui ANAF și va fi publicată pe site-ul www.anaf.ro. Criteriul în funcție de care
vor fi selectați contri­bua­bilii mijlocii este reprezentat de cifra de afaceri.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.654 din 15 decembrie 2015 privind
aprobarea procedurii de eliberare a certificatului de atestare fiscală, a certificatului de obligații bugetare, precum și
a modelului și conținutului acestora, publicat în Monitorul Oficial nr. 954/23.12.2015

În acest ordin se detaliază procedura de eliberare a certificatului de atestare fiscală. Este important de menționat că
începând cu data intrării în vigoare a noului Cod de procedură fiscală, 1 ianuarie 2016, termenul de eliberare a certi­fi­catu­
lui de atestare fiscală s-a redus la trei zile.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.730 din 21 decembrie 2015 privind
organizarea şi funcţionarea Biroului central de legătură pentru contactele cu alte state membre în domeniul asistenţei
reciproce la recuperare, precum şi cu Comisia Europeană, publicat în Monitorul Oficial nr. 959/24.12.2015

La nivelul ANAF, în cadrul Direcţiei generale de reglementare a colectării creanţelor bugetare – Serviciul de regle­
mentare a recuperării creanţelor bugetare prin colaborare interstatală, se organizează Biroul central de legătură, care este
responsabil pentru contactele cu alte state membre în domeniul asistenţei reciproce la recuperare, precum şi pentru con­
tactele cu Comisia Europeană. Biroul central de legătură asigură transmiterea pe cale electronică a cererilor, documentelor
şi informaţiilor în domeniul asistenţei reciproce la recuperare pentru creanţele prevăzute la art. 311 din Codul de procedură
fiscală, inclusiv pentru creanţele vamale, precum şi pentru impozitele şi taxele locale.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.736 din 23 decembrie 2015 pentru apro­
barea Procedurii privind emiterea soluției fiscale individuale anticipate, precum și conținutul cererii pentru emiterea
soluției fiscale individuale anticipate, publicat în Monitorul Oficial nr. 964/24.12.2015

Ordinul a fost emis în aplicarea prevederilor art. 52 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Solu­
ția fiscală individuală anticipată este actul administrativ emis de organul fiscal central în vederea soluționării unei cereri a
contribuabilului referitoare la reglementarea unor situații fiscale de fapt viitoare. Anterior depunerii cererii de emitere a
unei soluții fiscale individuale anticipate, contribuabilul poate solicita în scris organului fiscal competent o discuție preli­
minară în vederea stabilirii existenței stării de fapt viitoare pentru emiterea unei soluții fiscale, respectiv pentru încheierea
unui acord sau, după caz, a condițiilor pentru modificarea acordului.
Cererea pentru emiterea unei soluții fiscale individuale anticipate trebuie să fie însoțită de documente relevante,
precum și de dovada plății taxei de emitere (5.000 euro pentru contribuabilii mari și 3.000 euro pentru ceilalți contribuabili).
Prin cerere, contribuabilul poate propune conținutul soluției fiscale individuale anticipate. În soluționarea cererii
con­tri­buabilului se emite soluția fiscală individuală anticipată. În situația în care contribuabilul nu este de acord cu soluția
fiscală individuală anticipată, acesta transmite, în termen de 30 de zile de la comu­nicare, o notificare la organul fiscal emi­
tent. Soluția fiscală individuală anticipată pentru care contribuabilul a transmis o notificare nu produce niciun efect juridic.

58 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor ianuarie 2016

Soluțiile fiscale individuale anticipate sunt opozabile și obligatorii față de orga­nul fiscal nu­mai dacă termenii și condițiile
acestora au fost respectate de contribuabil. Termenul pentru soluționarea ce­rerii de emi­tere a soluției fiscale individuale
anticipate este de până la trei luni. Soluția fiscală individuală anticipată nu mai este va­labilă dacă prevederile legale de
drept material fiscal în baza cărora a fost luată decizia se modifică.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.740 din 23 decembrie 2015 privind
condiţiile de delegare a competenţei de soluţionare a contestaţiilor altui organ de soluţionare, publicat în Monitorul
Oficial nr. 964/24.12.2015

Conform acestui ordin, structurile specializate de soluţionare a contestaţiilor constituite la nivelul direcţiilor generale
regionale ale finanţelor publice sau al Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili, cu avizul Direcţiei genera­le
de soluţionare a contestaţiilor din cadrul ANAF, pot delega competenţa de soluţionare a contestaţiilor altei structuri specia­
li­zate de soluţionare a contestaţiilor. Direcţia generală de soluţionare a contestaţiilor din cadrul ANAF, odată cu avizul
acordat, stabileş­te şi structura specializată de soluţionare a contestaţiilor căreia i se deleagă competenţa de soluţionare a
con­testaţiilor.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.711 din 18 decembrie 2015 privind
modelul şi conţinutul formularelor şi documentelor utilizate în activitatea de inspecţie fiscală, publicat în Monitorul
Oficial nr. 965/28.12.2015

Prin acest ordin se aprobă următoarele formulare utilizate în activitatea de inspecţie fiscală: Aviz de inspecţie fiscală;
Notă explicativă; Invitaţie; Proces-verbal; Proces-verbal de ridicare/restituire de înscrisuri; Proces-verbal de sigilare/desi­
gilare; Declaraţie; Proces-verbal de prelevare probe; Somaţie.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.710 din 18 decembrie 2015 privind
modelul şi conţinutul Raportului de inspecţie fiscală întocmit la persoane juridice, publicat în Monitorul Oficial
nr. 967/28.12.2015

Prin acest act normativ s-au aprobat modelul şi conţinutul Raportului de inspecţie fiscală întocmit la persoane ju­
ridice. Ra­portul de inspecţie fiscală se întocmeşte de către echipa de inspecţie fiscală pentru consemnarea constatărilor cu
pri­vire la sta­bilirea situaţiei de fapt fiscale şi a consecinţelor fiscale, indiferent dacă se modifică sau nu baza de impozitare
şi/sau dacă se stabilesc diferenţe de obligaţii fiscale principale.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.706 din 18 decembrie 2015 pentru apro­
barea modelului şi conţinutului formularului „Decizie privind modificarea bazei de impozitare ca urmare a inspecţiei
fiscale”, publicat în Monitorul Oficial nr. 968/28.12.2015

Prin acest act normativ s-a aprobat formularul „Decizie privind modificarea bazei de impozitare ca urmare a in­spec­
ţiei fiscale”, care reprezintă actul administrativ fiscal emis de organele de inspecţie fiscală în aplicarea pre­ve­derilor legale
pentru comunicarea rezultatelor inspecţiilor fiscale. Acesta se completează la finalizarea unei inspecţii fis­cale pentru obli­
gaţiile fiscale pentru care s-a constatat că baza de impozitare se modifică, dar fără stabilirea de obligaţii fiscale.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.707 din 18 decembrie 2015 pentru apro­
barea modelului şi conţinutului formularului „Decizie privind nemodificarea bazei de impozitare ca urmare a inspecţiei
fiscale”, publicat în Monitorul Oficial nr. 968/28.12.2015

Prin acest ordin s-a aprobat formularul „Decizie privind nemodificarea bazei de impozitare ca urmare a in­spec­ţiei
fiscale”, care reprezintă actul administrativ fiscal emis de organele de inspecţie fiscală în aplicarea prevederilor legale
pen­tru comunicarea rezultatelor inspecţiilor fiscale. Acesta se completează la finalizarea unei inspecţii fiscale pen­tru obli­
gaţiile fiscale pentru care s-a constatat că baza de impozitare nu se modifică, iar creanţa fiscală principală a fost corect
de­terminată.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.708 din 18 decembrie 2015 pentru apro­
barea modelului şi conţinutului formularului „Decizie de impunere provizorie privind obligaţiile fiscale principale”,
publicat în Monitorul Oficial nr. 968/28.12.2015

Decizia de impunere provizorie privind obligaţiile fiscale principale reprezintă actul administrativ fiscal care se emi­te
la cererea contribuabilului verificat în scopul plăţii obligaţiilor fiscale principale suplimentare aferente unei perioade sta­
bilite de organele de inspecţie fiscală anterior întocmirii raportului de inspecţie fiscală. Decizia se completează la solicitarea
scri­să a contribuabilului, după ce acesta a fost informat cu privire la valoarea obligaţiei fiscale suplimentare datorate.

ianuarie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 59

 Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.709 din 18 decembrie 2015 pentru apro­
barea modelului şi conţinutului formularului „Decizie de impunere privind obligaţiile fiscale principale aferente di­
fe­renţelor bazelor de impozitare stabilite în cadrul inspecţiei fiscale la persoane juridice”, publicat în Monitorul
Oficial nr. 968/28.12.2015

Prin acest ordin s-a aprobat formularul „Decizie de impunere privind obligaţiile fiscale principale aferente diferenţelor
bazelor de impozitare stabilite în cadrul inspecţiei fiscale la persoane juridice”, care reprezintă actul administrativ fiscal
emis de organele de inspecţie fiscală pentru stabilirea obligaţiilor fiscale suplimentare principale, precum şi pentru solu­
ţionarea cu inspecţie fiscală anticipată a decontului de TVA cu sume negative cu opţiune de rambursare, în situaţia în care
suma aprobată la rambursare diferă de cea solicitată. Acesta se completează la finalizarea unei inspecţii fiscale ca ur­­mare
a stabilirii de obligaţii fiscale suplimentare aferente diferenţelor de baze de impozitare constatate şi înscrise în ra­portul de
inspecţie fiscală.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.699 din 17 decembrie 2015 pentru apro­
barea Procedurii de soluţionare a deconturilor cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu opţiune de rambur­
sare şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare, publicat în Monitorul Oficial nr. 969/28.12.2015

Prin acest act normativ se aprobă procedura de soluţionare a deconturilor de TVA cu opţiune de rambursare: formula­
ristica necesară; depunerea, înregistrarea şi prelucrarea deconturilor; prevederi generale privind soluţionarea de­con­turilor;
procedura de stabilire a gradului de risc.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.704 din 18 decembrie 2015 privind
sta­bilirea elementelor de patrimoniu şi de venituri ce trebuie declarate de persoana fizică supusă verificării situaţiei
fiscale personale, precum şi a modelului declaraţiei, publicat în Monitorul Oficial nr. 972/29.12.2015

Acest ordin are în vedere aplicarea art. 138 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Astfel, po­
trivit acestui articol, organul fiscal central are dreptul de a efectua o verificare fiscală a ansamblului situaţiei fiscale per­
sonale a persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit. Prin situaţie fiscală personală se înţelege totalitatea drepturilor şi
a obli­gaţiilor de natură patrimonială, a fluxurilor de trezorerie şi a altor elemente de natură să determine starea de fapt
fiscală rea­lă a persoanei fizice pe perioada verificată. Persoana supusă verificării are obligaţia de a depune o declaraţie de
patri­moniu şi de venituri la solicitarea organului fiscal central.
Ordinul preşedintelui ANAF nr. 3.704/2015 stabileşte elementele de patrimoniu şi de venituri ce trebuie declarate
de persoana fizică supusă verificării, precum şi modelul declaraţiei.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.735 din 23 decembrie 2015 pentru apro­
barea procedurii privind emiterea şi modificarea acordului de preţ în avans, precum şi conţinutul cererii de emitere
şi modificare a acordului de preţ în avans, publicat în Monitorul Oficial nr. 972/29.12.2015

Ordinul are în vedere aplicarea art. 52 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Potrivit acestui
articol, acordul de preţ în avans este actul administrativ emis de organul fiscal central în vederea soluţionării unei cereri a
contribuabilului/plătitorului, referitoare la stabilirea condiţiilor şi modalităţilor în care urmează să fie determi­nate, pe par­
cursul unei perioade fixe, preţurile de transfer, în cazul tranzacţiilor efectuate cu persoane afi­liate, astfel cum sunt definite
în Codul fiscal.
Cererea pentru emiterea acordului de preţ în avans trebuie să fie însoţită de documente relevante pentru emitere,
precum şi de dovada plăţii taxei de emitere (20.000 euro pentru contribuabilii mari şi 10.000 euro pentru ceilalţi contribua­
bili). Acordul de preţ în avans este opozabil şi obligatoriu faţă de organul fiscal numai dacă termenii şi condiţiile aces­tuia
au fost respectate de contribuabil/plătitor.
Termenul pentru soluţionarea cererii de emitere a unui acord de preţ în avans este de 12 luni în cazul unui acord
unilateral, respectiv de 18 luni în cazul unui acord bilateral sau multilateral, după caz. Acordul de preţ în avans nu mai
este valabil dacă prevederile legale de drept material fiscal în baza cărora a fost luată decizia se modifică. Acordul de preţ
în avans se aprobă prin ordin al preşedintelui ANAF.
Prin Ordinul preşedintelui ANAF nr. 3.735/2015 a fost stabilită procedura privind emiterea acordului de preţ în avans,
precum şi conţinutul cererii pentru emiterea acordului de preţ în avans şi a cererii de modificare, extindere sau revizuire
a acordului de preţ în avans.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.772 din 23 decembrie 2015 privind
mo­delul şi conţinutul Raportului de inspecţie fiscală întocmit la persoane fizice, publicat în Monitorul Oficial
nr. 972/29.12.2015

Prin acest ordin s-au aprobat modelul şi conţinutul Raportului de inspecţie fiscală întocmit la persoane fizice. Ra­
portul de in­s­pec­ţie fiscală se întocmeşte de către echipa de inspecţie fiscală pentru consemnarea constatărilor cu privire la

60 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor ianuarie 2016

stabilirea situaţiei de fapt fiscale şi a consecinţelor fiscale, indiferent dacă se modifică sau nu baza de impozitare şi/sau
dacă se stabi­lesc sau nu obligaţii fiscale principale în cadrul inspecţiei.

Sursa: Ordinul ministrului finanţelor publice şi al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 4.031/2.067
din 11 decembrie 2015 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului 401 „De­cla­raţie informativă privind
proprietăţile imobiliare deţinute de rezidenţi ai altor state membre ale Uniunii Europene pe teritoriul României”,
publicat în Monitorul Oficial nr. 972/29.12.2015

Acest ordin are în vedere aplicarea art. 291 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Potrivit aces­
tui articol, autoritatea competentă din România (ANAF) comunică autorităţii competente a oricărui alt stat membru, prin
schimb au­tomat, informaţiile referitoare la perioadele de impozitare care încep după data de 1 ianuarie 2014 şi care sunt
disponibile cu privire la rezidenţii din acel stat membru şi la categoriile specifice de venituri şi de capital, printre care
proprietatea asu­pra bunurilor imobile şi venituri din bu­nuri imobile.
Formularul 401 trebuie depus anual, până la data de 10 aprilie inclusiv a anului curent pentru anul anterior, de fie­care
primă­rie, în situaţia în care există cetăţeni din alte state membre care deţin proprietăţi în raza de competenţă a acestora.

Sursa: Ordinul ministrului finanţelor publice şi al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 4.087/2.069
din 22 decembrie 2015 privind aprobarea unui formular tipizat pentru activitatea de colectare a impozitelor şi taxe­
lor locale, desfăşurată de către organele fiscale locale, privind Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicat în
Mo­ni­torul Oficial nr. 972/29.12.2015

Ordinul are în vedere aplicarea art. 495 lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Potrivit aces­­tui arti­col,
persoanele fizice care la data de 31 decembrie 2015 au în proprietate clădiri nerezidenţiale sau clădiri cu destinaţie mixtă
au obligaţia să depună declaraţii până la data de 31 martie 2016 inclusiv, conform modelului aprobat prin ordin comun
al ministrului finanţelor publice şi al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice, în termen de 60 de zile de
la data publicării în Monitorul Oficial a Codului fiscal.
Astfel a fost emis acest ordin, prin care se aprobă modelul de declaraţie fiscală pentru stabilirea impozitu­lui/taxei pe
clădirile rezidenţiale/nerezidenţiale/cu destinaţie mixtă, aflate în proprietatea persoanelor fizice.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.737 din 23 decembrie 2015 privind apro­
­barea modelului şi conţinutului formularului „Decizie de ajustare/estimare a venitului sau cheltuielii uneia din­tre
persoanele afiliate”, publicat în Monitorul Oficial nr. 973/29.12.2015

Actul normativ are în vedere aplicarea art. 11 alin. (4) din Legea nr. 227/ 2015 privind Codul fiscal. Potrivit acestui
arti­col, tranzacţiile între persoane afiliate se realizează conform principiului valorii de piaţă. În cadrul unei tranzacţii sau al
unui grup de tranzacţii între persoane afiliate, organele fiscale pot ajusta, în cazul în care principiul valorii de piaţă nu este
respectat, sau pot estima, în cazul în care contribuabilul nu pune la dispoziţia organului fiscal competent datele necesare
pentru a stabili dacă preţurile de transfer practicate în situaţia analizată respectă principiul valorii de piaţă, suma venitului
sau a cheltuielii aferente rezultatului fiscal oricăreia dintre părţile afiliate pe baza nivelului tendinţei centrale a pieţei.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.775 din 24 decembrie 2015 pentru apro­
barea unor competenţe speciale ale organului fiscal central, publicat în Monitorul Oficial nr. 973/29.12.2015

Prin acest ordin au fost stabilite mai multe competenţe de administrare fiscală a unor categorii de contribuabili. Or­
ganul fiscal central competent pentru administrarea obligaţiilor fiscale datorate de toți membrii unui grup fiscal unic este
organul fiscal competent pentru administrarea reprezentantului grupului fiscal unic. Au fost stabilite câteva competenţe de
administrare a contribuabililor nerezidenţi pentru Administraţia fiscală pentru contribuabili nerezidenţi din cadrul Direcţiei
Generale Regionale a Finanţelor Publice Bucureşti.

Sursa: Ordinul ministrului finanţelor publice şi al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 4.032/2.066
din 11 decembrie 2015 pentru aprobarea Procedurii de încasare şi de virare la bugetul de stat şi bugetul Fondului
naţional unic de asigurări sociale de sănătate a sumelor încasate în numerar reprezentând impozit şi contribuţii so­
ciale aferente veniturilor din activităţi agricole, de către organele fiscale locale, precum şi modul de colaborare şi de
realizare a schimbului de informaţii dintre organele fiscale centrale şi organele fiscale locale, publicat în Monitorul
Ofi­cial nr. 974/29.12.2015

Ordinul are în vedere aplicarea art. 34 alin. (4) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Conform
alin. (1) al acestui articol, prin excepţie de la prevederile art. 30 şi 38, impozitul şi contribuţiile sociale aferente veniturilor
din activităţi agricole, datorate de persoanele fizice, potrivit legii, se pot achita în numerar şi la organul fiscal local din
localitatea în care îşi are domiciliul fiscal contribuabilul unde nu există o unitate teritorială a ANAF, dacă între autoritatea
administraţiei publice locale şi ANAF s-a încheiat un protocol în acest scop. Sumele încasate potrivit alin. (1) se depun de

ianuarie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 61

către organul fiscal local în cont distinct de disponibil, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la încasare, împreună cu
situaţia privind sumele încasate, care va cuprinde cel puţin următoarele informaţii: numărul şi data docu­mentului prin care
s-a efectuat încasarea în numerar, CUI/CNP contribuabil, denumirea contribuabilului, tipul obligaţiei achitate, suma
achi­tată.
Prin OMFP nr. 4.032/2015 a fost stabilită procedura de încasare şi de virare la bugetul de stat şi la bugetul Fondului na­
ţional unic de asigurări sociale de sănătate a sumelor încasate potrivit art. 34 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, pre­cum
şi modul de colaborare şi de realizare a schimbului de informaţii dintre organele fiscale centrale şi organele fiscale locale.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.741 din 23 decembrie 2015 privind
aprobarea Instrucţiunilor pentru aplicarea titlului VIII din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală,
publicat în Monitorul Oficial nr. 975/29.12.2015

Acest ordin are în vedere aplicarea art. 268-281 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. În ca­drul
acestor articole este reglementat dreptul contribuabililor la contestarea actelor administrative fiscale. Contestaţia este o
cale administrativă de atac şi nu înlătură dreptul la acţiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act
administrativ fiscal.
În Ordinul preşedintelui ANAF nr. 3.741/2015 se detaliază procedura de derulare a contestării unui act de adminis­
trare fiscală, stabilindu-se paşii care trebuie parcurşi.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.743 din 23 decembrie 2015 pentru apro­
barea Procedurii privind gestiunea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice care
nu realizează venituri, prevăzute la art. 180 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi pen­tru
aprobarea unor formulare, publicat în Monitorul Oficial nr. 975/29.12.2015

Ordinul vizează aplicarea art. 180 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Potrivit alin. (1) al aces­tui arti­col,
per­soanele fizice care nu realizează venituri de natura celor menţionate la art. 155 din Codul fiscal şi nu se înca­drează în
categoriile de persoane exceptate de la plata contribuţiei sau în categoriile de persoane pentru care plata contri­buţiei se
suportă din alte surse, datorează, lunar, contribuţie de asigurări sociale de sănătate şi au obligaţia să solicite înregistrarea
la organul fiscal competent, în termen de 15 zile de la data la care se încadrează în această categorie.
Prin acest ordin este stabilită procedura de înregistrare, aprobându-se modelul şi conţinutul următoarelor formulare:
l Declaraţie de înregistrare în evidenţa persoanelor fizice care nu realizează venituri, precum şi pentru stabilirea
obligaţiilor de plată a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate;
l Decizie de impunere privind contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice care nu
realizează venituri;
l Decizie de impunere privind contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată pentru luna de înregistrare de
per­soanele fizice care nu realizează venituri;
l Cerere de încetare a calităţii de persoană fizică fără venituri.

Sursa: Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 4.121 din 28 decembrie 2015 pentru aprobarea Normelor privind
procedura de acordare a certificatului de amânare de la plata în vamă a taxei pe valoarea adăugată şi de eliberare a
garanţiei pentru importurile de bunuri, publicat în Monitorul Oficial nr. 976/29.12.2015

Acest ordin are în vedere aplicarea art. 326 alin. (4) şi (7) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. În conformitate
cu art. 326, prin excepţie de la prevederile alin. (3), nu se face plata efectivă la organele vamale de către persoanele
impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316, care au obţinut certificat de amânare de la plată, în condiţiile
stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice. Persoanele impozabile prevăzute la alin. (4) evidenţiază taxa aferentă
bunurilor importate în decontul prevăzut la art. 323, atât ca taxă colectată, cât şi ca taxă deductibilă, în limitele şi în con­
diţiile stabilite la art. 297-301. Pentru importul de bunuri scutit de taxă în condiţiile prevăzute la art. 293 alin. (1) lit. m),
organele vamale pot solicita constituirea de garanţii privind taxa pe valoarea adăugată. Garanţia privind taxa pe valoarea
adăugată aferentă acestor importuri se constituie şi se eliberează în conformitate cu condiţiile stabilite prin ordin al minis­
trului finanţelor publice.
Având în vedere cele de mai sus, a fost emis OMFP nr. 4.121/2015, care reglementează în detaliu procedura de
acor­dare a certificatului de amânare de la plata în vamă a taxei pe valoarea adăugată şi de eliberare a garanţiei pentru
importurile de bunuri.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.637 din 11 decembrie 2015 pentru apro­
barea Metodologiei de distribuire a sumelor plătite de contribuabili în contul unic şi de stingere a obligaţiilor fiscale
înregistrate de către aceştia, publicat în Monitorul Oficial nr. 978/30.12.2015

Actul normativ are în vedere aplicarea art. 163 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Potrivit
acestui articol, în cazul creanţelor fiscale administrate de organul fiscal central debitorii efectuează plata acestora într-un
cont unic, prin utilizarea unui ordin de plată pentru Trezoreria Statului pentru obligaţiile fiscale datorate bugetului de stat

62 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor ianuarie 2016

şi a unui ordin de plată pentru Trezoreria Statului pentru celelalte obligaţii fiscale. Distribuirea sumelor din contul unic se face
de către organul fiscal competent, distinct pe fiecare buget sau fond, după caz, proporţional cu obligaţiile fiscale datorate.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.698 din 17 decembrie 2015 pentru apro­
barea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor şi a tipurilor de obligaţii fiscale care formează vectorul fiscal,
publicat în Monitorul Oficial nr. 979/30.12.2015

Prin acest ordin se aprobă modelul, conţinutul şi instrucţiunile de completare a următoarelor formulare:
l 010 – „Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni/Declaraţie de radiere pentru persoane juridice,
aso­cieri şi alte entităţi fără personalitate juridică”;
l 015 – „Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni/Declaraţie de radiere pentru contribuabilii nere­
zidenţi care nu au sediu permanent în România”;
l 020 – „Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni pentru persoanele fizice ro­mâne şi străine care
de­ţin cod numeric personal”;
l 030 – „Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni pentru persoanele fizice care nu deţin cod numeric
personal”;
l 040 – „Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni/Declaraţie de radiere pentru instituţii publice”;
l 050 – „Cerere de înregistrare a domiciliului fiscal al contribuabilului”;
l 060 – „Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni/Declaraţie de radiere pentru sediile secundare”;
l 061 – „Declaraţie privind sediile secundare”;
l 070 – „Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni/Declaraţie de radiere pentru persoanele fizice care
desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere”.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.733 din 22 decembrie 2015 privind
aprobarea metodelor indirecte de stabilire a veniturilor şi a procedurii de aplicare a acestora, publicat în Monitorul
Oficial nr. 981/30.12.2015

Ordinul are în vedere aplicarea art. 138 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Conform acestui
articol, organul fiscal central are dreptul de a efectua o verificare fiscală a ansamblului situaţiei fiscale personale a persoanei
fizice cu privire la impozitul pe venit. Pentru verificarea situaţiei fiscale personale a persoanei fizice, organul fiscal central
efectuează o serie de activităţi preliminare. Verificarea fiscală prealabilă documentară constă în compararea între, pe de
o parte, veniturile declarate de persoana fizică sau de plătitori şi, pe de altă parte, veniturile estimate determinate în baza
situaţiei fiscale personale a persoanei fizice. Persoana supusă verificării are obligaţia de a depune o declaraţie de patrimoniu
şi de venituri la solicitarea organului fiscal central. Cu ocazia verificării situaţiei fiscale personale, organul fis­cal central
stabileşte veniturile obţinute de persoana fizică în cursul perioadei verificate. În acest scop, organul fiscal cen­tral utilizează
metode indirecte de stabilire a veniturilor, aprobate prin Ordinul preşedintelui ANAF nr. 3.733/2015.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.744 din 23 decembrie 2015 privind
stabilirea cazurilor speciale de executare silită, precum şi a structurilor abilitate cu ducerea la îndeplinire a măsurilor
asigurătorii şi efectuarea procedurii de executare silită, publicat în Monitorul Oficial nr. 981/30.12.2015

Potrivit art. 220 alin. (11) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cazurile speciale de executare
silită, precum şi structura abilitată cu ducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii şi efectuarea procedurii de executare
silită se stabilesc prin ordin al preşedintelui ANAF.
Conform acestui ordin, cazurile speciale de executare silită sunt:
l hotărârile judecătoreşti definitive pronunţate în materie penală, prin care s-a dispus recuperarea unor creanţe bu­
getare de la diverşi debitori;
l înscrisurile emise în materie penală de către instanţele de judecată, privind ducerea la îndeplinire de către ANAF
a măsurilor asigurătorii sau de ridicare a acestora;
l hotărârile judecătoreşti definitive pronunţate ca urmare a sesizărilor formulate de către comisiile de cercetare a
ave­rilor de pe lângă curţile de apel;
l ordinele ministrului finanţelor publice prin care s-a dispus blocarea fondurilor sau resurselor economice deţinute
de persoane care fac obiectul sancţiunilor internaţionale;
l alte titluri executorii prin care se stabilesc dobânzi, penalităţi de întârziere, majorări de întârziere sau alte sume,
dispuse, dar neindividualizate, prin hotărâri judecătoreşti definitive.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.770 din 23 decembrie 2015 pentru apro­
barea Procedurii de furnizare de informaţii conform art. 61 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală,
publicat în Monitorul Oficial nr. 983/30.12.2015

Ordinul este emis pentru aplicarea art. 61 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Potrivit acestui
articol, instituţiile de credit au obligaţia ca, la solicitarea organului fiscal central, să comunice, pentru fiecare ti­tular care
face subiectul solicitării, toate rulajele şi/sau soldurile conturilor deschise la acestea, precum şi informaţiile şi docu­men­tele

ianuarie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 63

privind operaţiunile derulate prin respectivele conturi. Instituţiile de credit sunt obligate să comunice orga­nului fiscal cen­
tral, zilnic, următoarele informaţii:
l lista titularilor persoane fizice, juridice sau orice alte entităţi fără personalitate juridică ce deschid ori închid con­
turi, precum şi datele de identificare ale persoanelor care deţin dreptul de semnătură pentru conturile deschise la acestea;
l lista persoanelor care închiriază casete de valori, precum şi încetarea contractului de închiriere.
Persoanele fizice, persoanele juridice şi orice alte entităţi care au obligaţia transmiterii de informaţii către Oficiul
Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, potrivit Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării
banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, republicată, cu modi­
fi­cările ulterioare, transmit concomitent şi pe acelaşi format informaţiile respective şi către ANAF. Foarte important este
faptul că informaţiile furnizate de bănci la solicitarea organelor fiscale se va face electronic (atât cererea de informaţii, cât
şi oferirea acestora).

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.833 din 29 decembrie 2015 pentru apro­
barea formularului „Dispoziţie privind măsurile stabilite de organele de inspecţie fiscală”, publicat în Monitorul Oficial
nr. 983/30.12.2015

Formularul „Dispoziţie privind măsurile stabilite de organele de inspecţie fiscală” reprezintă actul administrativ emis
de organele de inspecţie fiscală privind obligativitatea contribuabililor de a îndeplini măsurile stabilite. În acesta nu se re­
găsesc măsuri referitoare la sumele pe care contribuabilul le datorează bugetului general consolidat al statului. For­mu­larul
se întocmeşte în timpul sau la finalul unei inspecţii fiscale.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.834 din 29 decembrie 2015 pentru apro­
barea Procedurii privind stabilirea obligaţiilor fiscale accesorii reprezentând penalităţi de nedeclarare, publicat în
Mo­nitorul Oficial nr. 984/30.12.2015

Acest ordin are în vedere aplicarea art. 181 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Amintim că
potrivit alin. (1) al articolului menţionat, pentru obligaţiile fiscale principale nedeclarate sau declarate incorect de contri­
bua­bil/plătitor şi stabilite de organul de inspecţie fiscală prin decizii de impunere, contribuabilul/plătitorul datorează o
pena­litate de nedeclarare de 0,08% pe fiecare zi, începând cu ziua imediat următoare scadenţei şi până la data stingerii
sumei datorate, inclusiv, din obligaţiile fiscale principale nedeclarate sau declarate incorect de contribuabil/plătitor şi
stabilite de organul de inspecţie fiscală prin decizii de impunere.
Ordinul detaliază procedura de stabilire a penalităţilor de nedeclarare.

Sursa: Hotărârea Guvernului nr. 1.017 din 30 decembrie 2015 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară
garantat în plată, publicată în Monitorul Oficial nr. 987/31.12.2015

Începând cu data de 1 mai 2016, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este de 1.250 lei lunar. Stabili­
rea salariului de bază sub acest nivel constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei,
pentru fiecare contract de muncă.

Sursa: Legea nr. 358 din 31 decembrie 2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2015
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi a Legii nr. 207/2015 privind Codul de
pro­cedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial nr. 988/31.12.2015

Pe scurt, ordonanţa de urgenţă a adus modificări următoarelor titluri:

þ Impozitul pe profit: A fost făcută specificarea că prevederile privind deducerea provizioanelor şi ajustărilor de la
art. 26 alin. (1) lit. c) şi j) – adică ajustările pentru deprecierea creanţelor – se vor aplica pentru creanţele, altele decât cele
asupra clienţilor interni şi externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri vândute, lucrări executate şi servicii
prestate, înregistrate începând cu data de 1 ianuarie 2016.
þ Impozitul pe venit: Au fost introduse şi persoanele fizice care deţin capacitatea de a încheia contracte individuale
de muncă în calitate de angajator şi care au personal angajat în categoria persoanelor ce plătesc trimestrial impozitul pe
salarii reţinut.
þ Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi: S-a făcut precizarea că, în situaţia în care plătitorul
de venit se află într-un stat străin, persoana fizică sau juridică care realizează venituri ca urmare a desfăşurării de activităţi
în România în calitate de artist sau sportiv va avea obligaţia să calculeze, să declare şi să plătească impozit conform re­gu­
lilor de la titlul II sau IV.
þ Taxa pe valoarea adăugată: În ceea ce priveşte măsurile de simplificare prevăzute la art. 331, a fost modificat
alin. (2) lit. g), aceste măsuri urmând a se aplica pentru toate construcţiile, părţile de construcţii şi terenurile de orice fel
(anterior se aplica doar pentru clădiri, părţi de clădiri şi terenuri). Pentru livrarea bunurilor de la alin. (2) lit. i)-k) (furnizările
de telefoane mobile, şi anume dispozitive fabricate sau adaptate pentru utilizarea în conexiune cu o reţea autorizată şi care
funcţionează pe anumite frecvenţe, indiferent că au sau nu vreo altă utilizare; furnizările de dispozitive cu circuite integrate,
cum ar fi microprocesoare şi unităţi centrale de procesare, înainte de integrarea lor în produse destinate utilizatorului final;
furnizările de console de jocuri, tablete PC şi laptopuri) se va aplica taxarea inversă numai dacă valoarea bunurilor livrate,
exclusiv TVA, înscrise într-o factură, este mai mare sau egală cu 22.500 lei.

64 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor ianuarie 2016

 Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.840 din 29 decembrie 2015 privind
stabilirea criteriilor pentru condiţionarea înregistrării în scopuri de TVA, publicat în Monitorul Oficial nr. 5/05.01.2016

Prin acest ordin se stabilesc criterii pentru condiţionarea înregistrării în scopuri de TVA a societăţilor cu sediul ac­ti­
vităţii economice în România, înfiinţate în baza Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
care sunt supuse înmatriculării la registrul comerţului. Organele fiscale competente stabilesc, pe baza acestor criterii, dacă
persoana impozabilă justifică intenţia şi are capacitatea de a desfăşura activitate economică, pentru a fi înregistrată în sco­
puri de TVA. Organele fiscale competente nu vor înregistra în scopuri de TVA persoanele impozabile care nu îndeplinesc
criteriile stabilite prin ordin al preşedintelui ANAF.
Criteriile în funcţie de care se condiţionează înregistrarea în scopuri de TVA sunt:
l persoana impozabilă nu se află în situaţia de a nu desfăşura activităţi economice în spaţiul destinat sediului social
şi/sau sediilor secundare şi nici în afara acestora (pentru evaluarea acestui criteriu persoana impozabilă trebuie să depună
o declaraţie pe propria răspundere);
l niciunul dintre administratorii şi/sau asociaţii persoanei impozabile şi nici persoana impozabilă însăşi nu au în­
scri­se în cazierul fiscal infracţiunile şi/sau faptele prevăzute la art. 4 alin. (4) lit. a) şi b) din OG nr. 39/2015 privind cazierul
fiscal (în cazul societăţilor pe acţiuni sau în comandită pe acţiuni, criteriul se referă doar la administratori);
l evaluarea, pe baza analizei efectuate de organele fiscale, a intenţiei şi a capacităţii persoanelor impozabile de a
desfăşura activităţi economice (pentru evaluarea acestui criteriu, persoana impozabilă trebuie să depună o declaraţie pe
pro­pria răspundere – formularul 088).

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.841 din 29 decembrie 2015 privind
aprobarea modelului şi conţinutului formularului (088) „Declaraţie pe propria răspundere pentru evaluarea intenţiei
şi a capacităţii de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA”, publicat în Monitorul Oficial
nr. 8/06.01.2016

Prin acest ordin se aprobă un nou model şi conţinut al formularului 088. După cum este bine ştiut, unul dintre cri­
teriile în funcţie de care se condiţionează înregistrarea în scopuri de TVA este evaluarea, pe baza analizei efectuate de
organele fiscale, a intenţiei şi a capacităţii persoanelor impozabile de a desfăşura activităţi economice (pentru evaluarea
acestui criteriu persoana impozabilă trebuie să depună o declaraţie pe propria răspundere – formularul 088).
Formularul 088 se depune de către:
l societăţile comerciale care solicită înregistrarea în scopuri de TVA conform prevederilor art. 316 alin. (1) lit. a) din
Codul fiscal, în aceeaşi zi cu depunerea la oficiul registrului comerţului a cererii de înmatriculare în registrul comerţului;
l societăţile comerciale care solicită înregistrarea în scopuri de TVA conform prevederilor art. 316 alin. (1) lit. b)
şi c) sau alin. (12) din Codul fiscal;
l societăţile comerciale înregistrate în scopuri de TVA, în situaţii cum ar fi schimbarea sediului social sau schimbarea
administratorilor şi/sau a asociaţilor.
Formularul 088 se completează cu ajutorul programului informatic care poate fi descărcat de pe pagina de internet
www.anaf.ro.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.769 din 23 decembrie 2015 privind
declararea livrărilor/prestărilor şi achiziţiilor efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA
şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului declaraţiei informative privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate
pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA, publicat în Monitorul Oficial nr. 11/07.01.2016

Potrivit acestui ordin, persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România sunt obligate să declare toate
livrările de bunuri, prestările de servicii şi achiziţiile de bunuri şi servicii realizate pe teritoriul României către/de la orice
persoană impozabilă, persoană juridică neimpozabilă sau persoană neimpozabilă. În formatul vechi de declaraţie se de­
clarau doar livrările de bunuri, prestările de servicii şi achiziţiile de bunuri şi servicii realizate, pe teritoriul României,
către/de la alte persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România.
Formularul 394 se depune până la data de 25 inclusiv a lunii următoare încheierii perioadei de raportare pentru
depunerea declaraţiei 300 (are acelaşi termen cu declaraţia 300, cu excepţia lunii decembrie, când declaraţia 300 are ter­
men de de­punere 21 decembrie). Prevederile acestui ordin se aplică începând cu operaţiunile efectuate în trimestrul 1 2016
şi in­tră în vigoare la data de 1 aprilie 2016.

Menţionăm că în această perioadă a fost aprobat proiectul de hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, publicat în data de
18 de­­cem­brie 2015.

Florin DOBRE, asist. univ. dr.

Biroul Fiscalitate CECCAR
Secretar general IFA România
Radu CIOBANU, asist. univ. dr.
Biroul Fiscalitate CECCAR
IFA România

ianuarie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 65

Lista articolelor publicate în revistă
în cursul anului 2015
Nadia ALBU  Pledoarie pentru creșterea volumului de informații financiare și non-financiare
Cătălin Nicolae ALBU publicate de entitățile românești

Corina Graziella  Analiza cheltuielilor cu deductibilitate limitată în cazul PFA-urilor

BÂTCĂ-DUMITRU
 Tratamentul contabil al costurilor estimate cu demontarea și mutarea
imobilizărilor corporale prin prisma noilor reglementări contabile
 Tratamentul contabil al reducerilor comerciale

Vasile BENDIC  Analiza eficienței utilizării activelor circulante

Ustinia RĂCHITĂ
 Soluții metodologice de analiză a structurii indicatorilor de gestiune în turism
Nicolae MIHĂILESCU

Ludovica BREBAN  Investiții imobiliare versus proprietăți imobiliare

Ștefan BUNEA  Exercitarea raționamentului profesional în recunoașterea, evaluarea și utilizarea

provizioanelor în conformitate cu noile reglementări contabile
 Categorii de provizioane – recunoaștere, evaluare și prezentări de informații

 Mizele divulgării de informații nefinanciare și de informații privind diversitatea.

De la divulgarea voluntară la obligația legală
 Politici contabile aplicabile activelor de explorare și evaluare a resurselor minerale

 Politici contabile aplicabile activelor primite prin transfer de la clienți și activelor

imobilizate aferente operațiunilor de descopertă
 Tratamentul contabil al primirii, utilizării și restituirii de subvenții în conformitate
cu reglementările contabile aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014
 O sinteză a directivei europene privind prevenirea utilizării sistemului financiar
în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului

Mihaela Alina BUNGIU  Stadiul cunoașterii referitor la calitatea rapoartelor anuale în conformitate
cu IFRS
 Implementarea unor modele de analiză a calității rapoartelor anuale
în conformitate cu IFRS pe diferite piețe de capital

Lucian CERNUȘCA  Percepția profesioniștilor contabili privind manifestarea raționamentului

profesional în perimetrul contabilității
 Tratamentul contabil și fiscal privind reevaluarea imobilizărilor corporale
în viziunea OMFP nr. 1.802/2014
 Tratamentul contabil privind investițiile imobiliare

 Exemplificarea regulilor prevăzute de ultimele modificări ale Codului fiscal

Dorin COSMA  Parteneriatul public-privat. Indicatori de evaluare

Sinel Alexandru GÎLCEAVĂ
Constantin Cătălin GĂLETUȘE

66 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor ianuarie 2016

Boby COSTI  Contabilitatea și gestiunea fluxurilor de trezorerie din activitatea de exploatare
Marius BOIȚĂ

Lavinia Denisia CUC  Provocări ale evoluției tehnologiei informaționale și răspunsul profesiei contabile
Robert Cristian ALMAȘI

Constantin CUCOȘEL  Analiza echilibrului financiar cu ajutorul indicatorilor de lichiditate

Delia DAVID  Aspecte privind organizarea contabilității operațiunilor specifice contractelor

Dorel MATEȘ de asociere în participație
Camelia Roxana GOMOI

Delia DAVID  Creditul de scont și forfetarea. Aspecte contabile privind alegerea companiilor
Andreia ONDREIOV de a se finanța pe bază de creanțe comerciale imobilizate de către bănci

Ștefan DOBA  Practici contabile și efectele lor asupra utilității informațiilor contabile.
Considerente privind aplicarea IAS 29 la societățile de investiții financiare

Florin DOBRE  Legislație comentată

Radu CIOBANU
 Impozitarea veniturilor obținute din premii și din jocuri de noroc în 2015

 Evaluarea intenției și a capacității de a desfășura activități economice care implică

operațiuni din sfera TVA. Formularul 088
 Regimul dobânzilor și al penalităților de întârziere de la 1 ianuarie 2016

Elena Cristina DORNEANU  Subvențiile, de la A la Z. Tratamentul contabil și fiscal

Andreea Elena DREGHICIU  Analiza potențialului material – între teorie și practică

Florin DUMITER  Sistemul informațional de plăți și decontări al zonei euro. Arhitectură, structură,
Silvia TODOR funcționalitate

Cristiana DUMITRU  Modele practice ale potențialului de înlocuire în managementul carierei

Claudia FLOREA  Fondurile de finanțare (europene) – gura de oxigen în relansarea României

Cornelia Mariana OPREA pentru perioada 2014-2020
 Eficacitatea utilizării fondurilor europene până în 2013 și perspective privind
alocarea acestora pentru România în perioada 2014-2020
 Instituțiile implicate în alocarea și gestionarea fondurilor europene

 Pașii necesari pentru pregătirea unui proiect ce urmează a fi finanțat din fonduri
europene
 Implementarea unui proiect finanțat din fonduri europene

 Contabilitatea unui proiect finanțat din fonduri europene

 Evaluarea și monitorizarea unui proiect finanțat din fonduri europene

Iudit FODOR  Veniturile din arendarea bunurilor agricole. Tratament fiscal și contabil

Daniela HARANGUȘ  Rolul informațiilor financiar-contabile în activitatea bancară

Costel ISTRATE  Despre recunoașterea unor venituri în OMFP nr. 1.802/2014

ianuarie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 67

Ronela-Manuela LASCU  Dimensiunea informativă a contabilității în procesul de asistare a deciziei
Marina-Adriana PUȘCAȘ economice prin utilizarea tehnologiei informaționale

Ciprian Remus LEUȘTEAN  Importanța managementului strategic al afacerii

 Managementul mediului înconjurător

Doina LEUȘTEAN  Educația antreprenorială și rolul PMM-ului în performanța afacerii

 Inovarea – provocare și resursă pentru PMM-uri

Dorel MATEȘ  Dezvoltări conceptuale și aprofundări privind rolul raționamentului profesional

Elena HLACIUC în contabilitatea creativă
Ionel BOSTAN
Veronica GROSU
Aura DOMIL
Marian SOCOLIUC

Sabina MIHALACHE  Conservatorism și optimism în contabilitate: prudență versus valoare justă

Nicolae MIHĂILESCU  Analiza dinamicii masei monetare pe baza unor modele econometrice
Ustinia RĂCHITĂ interdependente
Tiberiu DIACONESCU
 Analiza rezultatului din exploatare

 Scenarii de fundamentare a deciziei în politica de îndatorare a unui operator

economic

Vasile Cristian Ioachim MIRON  Situațiile financiare anuale, privite ca sursă de informare pentru stakeholderi,
și nu ca o constrângere legală

Alexandru MÎZGĂ  Deficiențe constatate în urma implementării auditului de performanță

în instituțiile publice din România

Ioan MOROȘAN  Contabilitatea trezoreriei. Exemple și studii de caz

 Contabilitatea cheltuielilor. Exemple

 Contabilitatea veniturilor. Exemple

Alexandra Ileana MUȚIU  Diferențele de preț între costul standard și costul efectiv pentru producția
proprie – noul mod de reflectare în contabilitate și efecte
 Instrumente de optimizare a fluxului de numerar din activitatea curentă. Analiza
ciclului de conversie a numerarului

Adriana Florina POPA  Inventarierea patrimoniului – situații și tratamente specifice

 Tratamentul deducerilor fiscale la calculul impozitului pe profit

 Elemente specifice sistemului TVA la încasare

Anca Mihaela POPA  Analiza raportării financiare pentru IMM-uri din perspectiva referențialului
contabil internațional

Nicu POPA  Tratamentul investițiilor imobiliare conform noilor reglementări contabile

 Reguli privind impozitarea veniturilor microîntreprinderilor

68 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor ianuarie 2016

Ustinia RĂCHITĂ  Abordarea schimbărilor tehnologice spațiale prin politicile educaționale
Nicolae MIHĂILESCU din România
Tiberiu DIACONESCU

Ustinia RĂCHITĂ  Estimarea fondului de rulment financiar al operatorilor economici

Nicolae MIHĂILESCU
 Analiza dinamicii ratei rentabilității economice și ratei rentabilității capitalului
Elisabeta TURCU
permanent la o societate comercială
Viorel Alexandru TURCU

Constantin Șerban STĂNESCU  Organizarea și conducerea contabilității la asociațiile de proprietari

Valentina VOINEA  Etica organizațională și comunicarea managerială persuasivă

Răzvan VONEA  Analiza financiară a unei firme pe baza bilanțului

 Tratamentul contabil al activității de cazare în legislația românească

 Calcularea indicatorilor statistici relativi și interpretarea lor

 Calcularea indicatorilor tendinței centrale pentru analiza fenomenelor

social-economice
 Calcularea indicatorilor variației și a indicatorilor derivați în analiza statistică

 Calcularea indicatorilor seriilor dinamice clasificați după forma de exprimare

 Particularitățile organizării contabilității la un service auto

Le mulţumim tuturor colaboratorilor noştri, care prin articolele publicate şi opiniile exprimate
au contribuit la creşterea prestigiului revistei Corpului şi implicit al profesiei contabile.
Redacţia

Abonamente pentru anul 2016

Pentru anul 2016, puteţi face abonamente la revista CONTABILITATEA, EXPERTIZA ŞI AUDITUL AFACERILOR
la următoarele preţuri:
v abonament anual . .............................................................................................................................................. 180 lei
v abonament semestrial......................................................................................................................................... 90 lei
v abonament trimestrial......................................................................................................................................... 45 lei
Contravaloarea abonamentelor se achită fie direct la casieria CECCAR – sediul central, fie cu ordin de
plată sau mandat poştal, în contul CECCAR: RO91 RZBR 0000 0600 0061 5384, Raiffeisen Bank – Agenţia
Brătianu.
Copia după documentul de plată împreună cu numele dumneavoastră şi adresa unde doriţi să primiţi
revista expediaţi-le pe adresa Editurii CECCAR, prin fax sau prin e-mail.
Numere diverse ale revistei din 2015 se pot procura de la casieria CECCAR – sediul central, la preţul
de 15 lei/exemplar.

ianuarie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 69

Biblioteca de specialitate Lucrări publicate de Editura CECCAR
1. Maria Berheci – Valorificarea raportărilor financiare. Sinteze contabile: teorie, analize, studii
de caz, 2010 – 30 lei
2. Dorina Budugan, Iuliana Georgescu, Ioan Berheci, Leontina Beţianu – Contabi­litate de
gestiune, 2007 – 45 lei
3. Ion Florea, Ionela-Corina Chersan, Radu Florea – Controlul economic, financiar şi gestionar,
ediţia a II-a, revizuită şi adăugită, 2011 – 30 lei
4. Maria Mădălina Gîrbină, Ştefan Bunea – Sinteze, studii de caz şi teste grilă privind aplicarea
IAS (revizuite) – IFRS, volumul 1, ediţia a IV-a, revizuită, Colecţia Standarde Internaţionale
de Contabilitate, 2009 – 35 lei
5. Raluca Gina Guşe – Valoare, preţ, cost şi evaluare în contabilitate, Colecţia Conta­bilitate,
2011 – 35 lei
6. Camelia Iuliana Lungu – Teorie şi practici contabile privind întocmirea şi prezentarea
situaţiilor financiare, 2007 – 15 lei
7. Cristian Marinescu – Principalele sancţiuni prevăzute în legislaţia financiar-fiscală, 2010 –
20 lei
8. Ioan Moroşan – Contabilitate financiară şi de gestiune. Studii de caz şi sinteze de regle­mentări,
ediţia a II-a, revizuită şi actualizată, Colecţia Contabilitate, 2013 – 50 lei
9. Silvia Petrescu – Analiză şi diagnostic financiar-contabil. Ghid teoretico-aplicativ, ediţia
a III-a, revi­zuită şi actualizată, 2010 – 35 lei
10. Cristian Rapcencu – Ghidul practic complet privind sistemul „TVA la încasare”, 2013 – 20 lei
11. Cristian Rapcencu – Contabilitatea şi fiscalitatea imobilizărilor corporale. De la A la Z. Speţe practice şi
exemple rezolvate, 2012 – 25 lei
12. Mihai Ristea, Corina Graziella Dumitru – Libertate şi conformitate în standardele şi regle­men­tările contabile,
Colecţia Conta­bilitate, 2012 – 50 lei
13. Alexandru Tamba – Contabilitatea instituţiilor de credit, a instituţiilor financiare nebancare şi a Fondului
de ga­­ran­tare a depozitelor în sistemul bancar, Colecţia Conta­bilitate, 2010 – 18 lei
14. Marin Toma – Abecedarul financiar-contabil al întreprinzătorului. Suport de curs, 2012 – 12 lei
15. Marin Toma – Iniţiere în auditul situaţiilor financiare ale unei entităţi, ediţia a IV-a, revizuită şi adăugită,
2012 – 35 lei
16. Marin Toma – Drumuri prin memoria profesiei contabile, 2011 – 45 lei
17. Marin Toma – Iniţiere în evaluarea întreprinderilor, ediţia a IV-a, revizuită şi adăugită, 2011 – 35 lei
18. Marin Toma, Jacques Potdevin – Elemente de doctrină şi deontologie a profesiei contabile, Colecţia Doctrină –
Deon­­­­tologie, 2008 – 50 lei

19. CECCAR – Standardul profesional nr. 22: Misiunea de examinare a contabilităţii, întocmirea, semnarea şi
prezentarea situa­ţiilor financiare. Ghid de aplicare, ediţia a IV-a, revizuită şi actualizată, Colecţia Standarde
Profesionale, 2011 – 25 lei
20. CECCAR – Standardul profesional nr. 23: Activitatea de cenzor în societăţile comerciale, ediţia a III-a, revizuită
şi adăugită, Colecţia Standarde Pro­fe­­­sio­nale, 2008 – 20 lei

70 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor ianuarie 2016

21. CECCAR – Standardul profesional nr. 24: Misiunile de audit financiar şi Cadrul conceptual privind misiunile
stan­dardizate ale expertului contabil, Colecţia Standarde Profe­­­sio­nale, 2007 – 23 lei
22. CECCAR – Standardul profesional nr. 34: Serviciile fiscale. Ghid de aplicare, Colecţia Standarde Profe­sionale,
2010 – 10 lei
23. CECCAR – Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile. Ghid de aplicare, ediţia a VI-a, revizuită şi
actualizată, Colecţia Standarde Profesionale, 2014 – 25 lei
24. CECCAR – Standardul profesional nr. 36: Misiunile de audit intern realizate de experţii contabili. Ghid de
aplicare, Colecţia Standarde Profe­­­sio­nale, 2007 – 15 lei
25. CECCAR – Standardul profesional nr. 37: Misiunea de evaluare a întreprinderii. Ghid de aplicare, Colecţia
Standarde Profe­­­sio­nale, 2011 – 25 lei
26. CECCAR – Standardul profesional nr. 39: Misiunea de consultanţă pentru crearea întreprinderilor, Colecţia
Standarde Profesionale, 2006 – 16 lei
27. CECCAR – Standardul nr. 40: Controlul calităţii şi managementul relaţiilor cu clienţii unei firme membre
CECCAR şi Ghid de aplicare, Colecţia Stan­darde de Calitate, 2011 – 25 lei

28. CECCAR – Ghid pentru pregătirea candidaţilor la examenul de aptitudini pentru obţinerea calităţii de expert
contabil şi de contabil autorizat, ediţia a III-a, revizuită, Colecţia Ghidul Exper­tului Contabil, 2015 – 65 lei
29. CECCAR – Ghid pentru pregătirea candidaţilor la examenul de acces la stagiul pentru obţinerea calităţii de
expert contabil şi de contabil autorizat, ediţia a IV-a, revizuită, Colecţia Ghidul Exper­tului Contabil, 2015 –
75 lei
30. CECCAR – Ghid practic de aplicare a Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale
şi situaţiile financiare anuale consolidate aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014, 2015 – 80 lei
31. CECCAR – Ghid de ţinere a contabilităţii şi de elaborare a situaţiilor financiare individuale în conformitate
cu IFRS-urile la societăţile comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă
reglementată, volumul I, Colecţia Ghiduri Profesionale, 2013 – 30 lei
32. CECCAR – Audit. Suport de curs pentru examenul de aptitudini în vederea obţinerii calităţii de expert contabil,
ediţia a II-a, Colecţia Pregătirea Stagiarilor, 2012 – 16 lei
33. CECCAR – Ghid de aplicare a reglementărilor contabile naţionale în domeniul agriculturii, Colecţia Ghiduri
Profe­sionale, 2012 – 30 lei
34. CECCAR – Gestiunea unui cabinet de expertiză contabilă. Suport de curs standard pentru Programul Naţional
de Dezvoltare Profesională Continuă, Colecţia Dezvoltare Profesională Continuă, 2012 – 20 lei
35. CECCAR – Cartea auditului de calitate în domeniul serviciilor contabile, ediţia a IV-a, revizuită şi adăugită,
Colecţia Calitatea Serviciilor Contabile, 2012 – 20 lei
36. CECCAR – Ghidul experţilor contabili şi al contabililor autorizaţi în activitatea de prevenire şi combatere a
spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism, ediţia a IV-a, revizuită şi adăugită, Colecţia Doctrină –
Deon­­­­tologie, 2012 – 20 lei
37. CECCAR – Ghid privind accesarea, contabilitatea, fiscalitatea, auditul şi managementul proiectelor cu finanţare
europeană, Colecţia Ghiduri Profesionale, 2011 – 30 lei
38. CECCAR – Codul etic naţional al profesioniştilor contabili, ediţia a V-a, revizuită şi adăugită, Colecţia Doctrină –
Deon­­­­­­tologie, 2011 – 25 lei
39. CECCAR – Contabilitate şi control de gestiune. Suport de curs standard pentru cursurile desfăşurate în cadrul
Pro­gramului Naţional de Dezvoltare Profesională Continuă, Colecţia Dezvoltare Profesională Continuă,
2010 – 20 lei

ianuarie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 71

 40. CECCAR – Managementul pieţelor de capital. Suport de curs standard pentru Programul Naţional de Dezvoltare
Pro­fesională Continuă, Colecţia Dezvoltare Profesională Continuă, 2010 – 20 lei
41. CECCAR – Cartea expertului contabil şi a contabilului autorizat. Culegere de acte normative şi reglementări
ale profesiei contabile elaborate de CECCAR în perioada 1994-2009, ediţia a V-a, revizuită şi adăugită, Colecţia
Doctrină – Deon­­­­tologie, 2009 – 40 lei
42. CECCAR – Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS). Norme oficiale emise la 1 ianuarie 2015.
Cuprinde standardele care intră în vigoare ulterior datei de 1 ianuarie 2015, dar nu cuprinde standardele pe
care acestea le înlocuiesc, Partea A şi Partea B, 2015 – 220 lei

43. CECCAR – Manualul de Norme Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public 2013, vol. I şi II, 2014 –
120 lei
44. CECCAR – Ghidul de utilizare a ISA-urilor în auditarea întreprinderilor mici şi mijlocii, ediţia 3, 2012 – 30 lei
45. CECCAR – Standardul Internaţional de Raportare Financiară pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (IFRS pentru
IMM-uri) 2009; Bază pentru concluzii la IFRS pentru IMM-uri; Situaţii financiare ilustrative. Lista pentru
prezentarea şi descrierea informaţiilor privind IFRS pentru IMM-uri (trei broşuri), 2010 – 50 lei

În afara titlurilor prezentate în listă, CECCAR publică revista lunară

CONTABILITATEA, EXPERTIZA ŞI AUDITUL AFACERILOR,
la care se pot face abonamente.
Pentru comenzi, adresaţi-vă la CECCAR, sediul central – Bucureşti,
telefon: 021 330 88 69 / 70 / 71, fax: 021 330 88 88,
e-mail: edituraceccar@yahoo.com, sau la filialele teritoriale ale Corpului.

72 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor ianuarie 2016

CECCAR,
partener pentru succes
Clubul Tinerilor Experţi
Clubul Contabili din România îşi
Tinerilor Experţi propune să fie un instrument
Contabili din România de asistenţă şi de informare
dedicat promovării tinerilor
profesionişti contabili din
România, având ca principal
obiectiv participarea la
dezvoltarea tinerilor absolvenţi
pe parcursul primilor ani de
activitate profesională.

Radio Light a fost creat în

anul 2014 de Fundaţia Măreţie
şi Talent pentru a susţine
şi promova profesionalismul,
calitatea, creativitatea.
Radio Light este staţia de bună
dispoziţie, o gură de aer
proaspăt pentru cei care îşi
doresc să privească viaţa
dintr-o nouă perspectivă:
o perspectivă light.
Conceptul light se traduce
prin renaştere, revelaţie.

Fundaţia
MT
Măreţie şi Talent
Scopul principal al Fundaţiei Măreţie şi Talent îl constituie
organizarea de activităţi destinate identificării, încurajării
şi promovării profesioniştilor aflaţi la începutul carierei, iniţierea
de cercuri de studii, organizarea de conferinţe, colocvii, simpozioane
şi sesiuni ştiinţifice specifice, contribuind astfel la promovarea
spiritului de excelenţă şi încurajând schimbul de idei.