Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuvânt înainte..................................................................................... 5
Introducere...................................................................................... 7
Rezultate și discuții....................................................................... 14
Concluzii....................................................................................... 22
Bibliografie ....................................................................................... 24
ANEXE ............................................................................................ 58
Bibliografie ....................................................................................... 74
Cuvânt înainte
5
școlari următori stau rezultatele studiului vizând distanța socială față
de grupurile vulnerabile, realizat în cadrul programului Săptămâna
Toleranței la CJAP, derulat în 20 de școli în anul 2016. Modul în
care se poziționează elevii din județul Suceava față de problematica
discriminării ne invită să reflectăm asupra propriilor noastre norme
culturale, pentru a face raporturile noastre cu cei marginalizați mai
echitabile, în favoarea accesului egal la oportunități de dezvoltare
personală și formare profesională.
6
Distanța socială față de grupurile vulnerabile.
Percepții ale elevilor din județul Suceava
Introducere
7
Cadrul teoretic al problemei cercetate
8
Într-o anchetă1 realizată pe populația în vârstă de 18 ani și
peste din România (1406 respondenți), 2 din 3 români consideră că
problema discriminării este una actuală și se manifestă destul de des
în România. Conform percepției dominante, grupurile discriminate
cel mai des sunt constituite din persoane cu HIV/SIDA (65%),
persoane dependente de droguri (57%), persoane cu disabilități fizice
sau psihice (55%). Aproape jumătate din respondenți au indicat pe
palierul următor: persoanele de etnie rromă (49%), persoane cu o
altă orientare sexuală (49%), copiii instituționalizați. În ceea ce
privește factorii care favorizează nivelul de discriminare,
participanții au invocat ca principale motive, lipsa informării, a unei
educații în raport cu discriminarea, dar și nepăsarea sau indiferența
unor oameni în raportul cu semenii lor.
1
Percepții și atitudini ale populației României față de Strategia națională de
prevenire și combatere a discriminării - raport de cercetare realizat pentru
Consiliul National pentru combaterea discriminării,
http://nediscriminare.ro/uploads_ro/112/106/Sondaj_TNS_CNCD_2015.pdf
2
UNICEF, Studiu privind respectarea drepturilor copilului, 2007,
București,
http://www.agenda21.org.ro/resurseAE/Studiu%20privind%20respectarea%
20drepturilor%20copilului%20in%20scoli%20(2).pdf
9
În contextul analizei manifestărilor de intoleranță în mediul
școlar, un loc aparte îl ocupă atitudinile profesorilor, precum și
practicile instituționale. Un studiu recent realizat de un grup de
profesori de la Universitatea Babeș-Bolyai,indică faptul că nivelul
de toleranță socială al profesorilor este scăzut. Astfel, profesorii tind
să fie mai reticenți în acceptarea în proximitate a imigranților, a
persoanelor de rasă diferită, religie diferită sau care vorbesc o limbă
diferită. Conform acestui studiu, profesorii sunt în favoarea
practicilor școlare de segregare a copiilor romi. Concluzia autorilor
este ”că o parte însemnată dintre profesori nu sunt pregătiți suficient
pentru a lucra cu elevi care poartă cu ei povara unei istorii sociale
nefavorabile și că sistemul educațional amplifică aceste dificultăți”3.
3
Studiu- Valorile profesorilor din România,
https://semneletimpului.ro/international/europa/romania/studiu-alarmant-cu-
privire-la-mentalitatea-si-preferintele-profesorilor-romani.html, accesat la
23 octombrie 2018
10
diferenţieri. Astfel, primii grupaţi în clase „forte” sau de elită au cei
mai buni profesori, cele mai bune săli de clasă şi chiar un orar
convenabil (sub aspectul plasării orelor pe zile)4. Sub presiunea
părinţilor (cu poziţii social-economice solide) li se introduc şi
anumite discipline opţionale sau limbi străine pe care să le studieze.
Toate acestea se fac într-un cadru democratic, în virtutea autonomiei
şcolare.
4
Iosifescu, V. (2004), Duplicitate şi educaţie morală, Editura Aramis,
Bucureşti, p. 85.
5
Ochoa, G. et al. (2007), „Adjustment problems in the familiy and school
context attitude”, în Adolescence, Winter 2007, Vol. 42, ProQuest Central,
p. 779.
11
& Lishner, 1987; LeBlanc, Swisher, Vitaro & Tramblay, 2008;
Welsh, 2000; Wilcox & Clayton, 2001). Elevii sunt în mod particular
sensibili la dreptatea profesorului. Studiile au explicat, de altfel, că
dorinţa oamenilor de a fi trataţi corect de către autorităţi corespunde
unor nevoi fundamentale: nevoia de a avea control asupra propriei
vieţi, nevoia de apartenenţă şi de stimă de sine (Cropanzano, Byrne,
Bobocel & Rupp, 2001). Dacă oamenii simt că sunt trataţi corect, ei
au încredere mai mare atât în propria persoană, cât şi în autorităţi.
6
Bujorean, E. (2017). Violența simbolică în școală. Editura Universității
”Al.I.Cuza”, Iași.
12
dintre mediul şcolii şi cel al comunităţii de apartenenţă şi care nu
primesc suport în şcoală pentru depăşirea unor bariere culturale şi
lingvistice.
Metodologia cercetării
13
Rezultate și discuții
14
Acord vecin
5
4.41
4.5 4.18 4.04
4
3.5
2.92 2.8
3 2.56 2.42
2.5
2
1.5
1
0.5
0
Grafic 1
15
Acord coleg
5
4.45
4.45
4.5 4.16
4.16 4.07
4.07
4
3.42
3.42
3.5
3.04
3.04
3 2.82
2.82
2.64
2.64
2.5
1.5
0.5
Grafic2
16
Acord prieten
4.5 4.26
4.07
4
3.66
3.5 3.24
3.08 3.04
3
2.53
2.5
1.5
0.5
Grafic 3
17
Dacă stereotipurile și prejudecățile ne arată cum gândim, cum
ne raportăm afectiv (apropiere-respingere) și cum evaluăm grupurile
diferite, discriminarea se referă la comportamentul propriu. Astfel,
discriminarea poate fi văzută ca un comportament de excludere sau
de reducere a accesului unor indivizi la anumite resurse.
Discriminarea se manifestă și când anumite caracteristici precum
rasa, genul, starea de sănătate, etc. ajung să genereze judecăți morale
cu privire la respectivul individ (Botoșineanu, F., 2014, p. 17).
Țintele ostilității variază de la o societate la alta, însă majoritatea
studiilor s-au focalizat pe rasă, gen, vârsta ca dimensiuni ce stau la
bază prejudecăților și discriminării (Mackie, Hamilton, Susskind şi
Rosselli, 1996).
18
40.00%
35.00% Dezacord
30.00% total
25.00%
20.00% Dezacord
15.00% parțial
10.00%
5.00% Nici acord,
0.00% nici
dezacord
Acord
parțial
Acord
total
19
Tabel nr. 1 Manifestări ale discriminarii din cauza religiei sau etniei -
victime membrii familiei
Nu
Deseori Rareori Niciodată știu/Nu
răspund
Cuiva din
familie i s-a 39,8% 28,1% 24,6% 7,6%
vorbit urât
Cineva din
familie a fost 21,7%
19,7% 35,7% 23,4%
exclus din
școală
Cineva din
familie a fost
28,1% 39,2% 27,5% 5,3%
marginalizat la
școală
Cineva din
familie a fost
33,9% 25,7% 29,8% 10,5%
sancționat pe
nedrept
35.00%
30.00%
25.00% Deseori
20.00% Rareori
15.00%
Niciodată
10.00%
Nu știu/Nu
răspund
5.00%
0.00%
Cuiva din
familie i s-a Cineva din Cineva din
vorbit urât familie a fost familie a
marginalizat
la școală fost
sancționat
pe nedrept
21
din medii dezavantajate. Însă, atunci când profesorii sunt capabili să
inspire acestor categorii încredere și susținere pentru depășirea unor
obstacole socio-culturale, elevii își vor redimensiona stima de sine și
vor avea depune efort pentru atingerea performanțelor școlare de
care sunt capabili.
Concluzii
23
Bibliografie
Bodnariuc, P. (2006), ”Consilierea multiculturală” în Jigău, I. (coord.),
Consilierea carierei. Compendiu de metode și tehnici, Editura
Afir, București.
25
Program de informare și consiliere
Săptămâna toleranței
Obiective:
26
Activitatea I. Toleranță și intoleranță în relațiile interumane
1. Exerciții introductive:
A. Autoevaluare
27
2) un moment în care nu au tolerat greșelile cuiva
D) Fulgi de zăpadă
Informaţii preliminare
28
sistem de valori diferit. Din perspectiva fiecărui elev, valorile proprii
sunt cele bune.
Instruiţi participanţii:
* Îi judecăm pe oameni ca fiind buni sau răi după cum fac sau
nu lucrurile la fel ca noi? Ce exemplu aţi putea da despre astfel de
situaţii?
* În ce fel credeţi că văd oamenii din alte ţări (de alte religii,
având altă origine etnică) lumea în mod diferit?
29
* Cum ar arăta lumea dacă toţi ar vedea lucrurile în acelaşi
fel? În ce fel este lumea mai interesantă pentru că există feluri
diferite de a vedea lucrurile?
30
3. Expunere
32
Această atitudine începe, desigur, cu cei care ne sunt mai
apropiaţi, cu care comunicăm direct: părinţi, fraţii, colegii, profesorii,
prietenii, vecinii. Exersând-o putem spera s-o avem şi faţă de
concetăţenii nostri, faţă de oamenii care aparţin altor culturi şi
popoare.
4. Dezbatere
………………………………………………………………………...
......…………………………………………………………...............
...............................................................................................................
...............................................................................................
33
4. Dați câte un exemplu de situații în care toleranța este un
aspect:
a) pozitiv ……………………………………………….
b) negativ ……………………………………………...
.................................................................................................
.............................................................................................
6. Activități pe grupe
34
Grupul IV. Cum poate influența în mod pozitiv/negativ grupul
de prieteni capacitatea cuiva de a fi tolerant? Cum poți să spui NU
influenței negative a grupului?
* Pedeapsa cu moartea
* Clonarea
Argumente: Contraargumente:
35
6.3. Propuneți un slogan despre TOLERANȚĂ
Mesajul vostru:
36
6.5. Alegere forțată. Elevii vor realiza o linie a valorii-
DA….NU ȘTIU……NU. Profesorul adresează mai multe întrebări:
”Dacă aflați că prietenul vostru a furat dintr-o mașină, renunțați la
această prietenie? Dacă aflați că prietenul vostru este homosexual,
renunțați la această prietenie? Am putea tolera în societate cerșetoria?
” Elevii, după ce se gândesc la întrebare, se vor alinia într-o ordine care
să le reflecte poziția. Cei cu opinii divergente își vor argumenta poziția.
S.T.Maxim ”Toleranța
presupune reciprocitate, ca reținere de
37
a acționa împotriva a ceea ce este
blamabil, diferit sau străin din punct de
vedere cultural. Toleranța solicită
imperativ și celuilalt de a fi receptiv
față de argumente- chiar dacă ele nu-l
conving- sau față de un alt mod de
viață- chiar dacă se disociază de
acesta.”
38
8. (Auto) Evaluare
a)
Tolerez Nu tolerez
b) Pagină de jurnal
………………………………………………………………………
………………………………………………………………………
………………………………………………………………………
………………………………………………………………………
………………………………………………………………………
………………………………………………………………………
39
Activitatea II. Acceptarea și valorizarea diferențelor
Obiective
Informaţii preliminare
1. Exercițiu introductiv
Reflectaţi asupra următorului afiş, care poate fi citit într-
un restaurant turcesc din Paris:
40
Democraţia pe care o practici este grecească. Cafeaua ta este
braziliană. Ceasul îţi este elveţian . Cămaşa este indiană.
Radioul tău este coreean.
Vacanţele tale sunt turceşti,
Tunisiene sau marocane.
Cifrele tale sunt arabe
Scriitura îţi este latină,
Şi…îi reproşezi vecinului tău că este străin.
Exerciţiu de completare
Sunt diferit de toată lumea pentru că…………………
Sunt la fel ca ceilalţi pentru că……………………….
Străinul este………………………………………..
Concluzii: oamenii sunt foarte diferiţi între ei. De fapt, niciun
om nu este identic cu alt om; el poate să fie cel mult, foarte
41
asemănător. Uneori suntem tentaţi să credem că aceste diferenţe sunt
deficienţe( lipsuri). Împărţim lumea în” noi” şi „ei” (ceilalţi) şi
înclinăm să credem să considerăm că noi avem însuşiri pozitive, iar
„ei” au însuşiri negative. De aici până la formarea prejudecăţilor şi a
stereotipurilor nu e decât un pas.
3. Joc didactic - De aceeași parte a drumului (Gimnaziu)
Activitate
42
Drumul meu către celălalt (Liceu)
Resurse necesare:
Etape:
43
Descrierea următoare este orientativă, formatorul putând să
intervină cu aspecte originale.
44
A treia încăpere: insulele (spaţiile de reflectare şi
repaus)
Insulele trebuie să fie calde, confortabile, cu saltele, pernuţe.
Ele simbolizează spaţii de repaus şi de reflecţie în care participanţii
să-şi poată găsi liniştea necesară pentru a reflecta la situaţii
particulare, discuţii, activităţi, persoane etc. care le-au ajutat în
întâlnirile lor şi în afirmarea pozitivă a diferenţei.
- celula 1: prietenii
- celula 2: organizaţiile
- celula 3 : alte spaţii de reflecţie
A patra încăpere: pe drumul meu...(etape ale prizei
de conştiinţă). Pe acest „drum” se găsesc simboluri, fotografii,
întrebări etc care amintesc participanţilor aspecte care pot fi
importante în priza de conştiinţă asupra diferenţei şi pot releva modul
în care aceasta a fost favorizată sau împiedicată. Întrebările pot stârni
curiozitatea sau pot determina empatizarea, pot evidenţia atitudini şi
comportamente, obstacole şi bariere între grupuri, diferenţa dintre
real şi imaginar, nevoi identificate, experienţe de schimbare..
45
Reflecţie şi evaluare
4. Prejudecăți
………………………………………………………………………
………………………………………………………………………
………………………………………………………………………
………………………………………………………………………
46
4.4. Stabiliți corespondența:
B. Prejudecata
C. Discriminare
4. Germanii sunt reci și
punctuali.
47
4.5. Etnocentrism vs. Patriotism
Enumeră trei motive pentru care Enumeră trei motive pentru care
te percepi ca fiind român. te percepi ca fiind european.
48
5 . Povestire
Dar, de la o vreme, cei fără cozi au devenit tot mai mulţi, atât
de mulţi încât au devenit majoritari. De îndată au propus o lege
potrivit căreia cei ce au coadă trebuie socotiţi cetăţeni de rangul al
doilea şi, având cele mai multe voturi, legea lor a fost aprobată. Şi-au
continuat multă vreme dominaţia asupra celorlalţi care, între timp s-
au împuţinat, iar la urmă au dispărut cu totul. La un moment dat o
femeie fără coadă a dat naştere unui copil cu coadă. Ea a fost
denunţată comunităţii şi comunitatea a condamnat copilul la moartea
prin părăsirea lui pe un vârf pustiu de munte.
50
mecanismele prin care anumiți oameni sunt marginalizați sau la
mediul educațional din perspectiva incluziunii sociale.
51
Activitatea III. Acceptarea și valorizarea diferențelor
Obiective :
52
Elevii sunt anunţaţi că, în prima parte a activităţii, cu condiţia
de a respecta un set de reguli stricte, vor avea libertatea să
stabilească o temă de discuţie (aceeaşi pentru toţi), legată de
un subiect preferat, din muzică, sport, film etc. Elevilor li se
explică faptul că vor avea la dispoziţie câteva minute în care
fiecare grupă pregăteşte prezentarea formaţiei de muzică sau a
echipei de fotbal, urmate de alte câteva minute în care un
reprezentant al grupei va face publică prezentarea.
53
Regulile pentru grupa cu buline galbene:
54
Cum v-aţi simţit în calitate de membri ai grupei cu
buline galbene?
55
REGULILE DE AUR PENTRU O CLASA TOLERANTĂ
Unitate, disciplina
și echilibru
Organizare si Depășește
activism la ore indiferența si
activează în
colectiv
Acceptarea si Greșeala
aprecierea tuturor recunoscută este pe
jumătate iertată
56
pasnica
Ascultarea și
respectarea opiniei
fiecărui elev
Nu este bine să
jignești pe cineva
57
ANEXE
Anexa 1
Persoane cu
dizabilități
Persoane de
altă religie
Străini/
refugiați
Rromi
Persoane cu
HIV/ SIDA
Homosexuali
Persoane
fără venituri/
șomeri
58
2. Cât de mult ai fi de acord să ai un nou coleg din următoarele
categorii de persoane:
Persoane cu
dizabilități
Persoane de
altă religie
Străini/
refugiați
Rromi
Persoane cu
HIV/SIDA
Homosexuali
Persoane
fără venituri/
șomeri
59
3. Cât de mult ai fi de acord să ai un nou prieten din
următoarele categorii de persoane:
Persoane cu
dizabilități
Persoane de
altă religie
Străini/
refugiați
Rromi
Persoane cu
HIV/ SIDA
Homosexuali
Persoane
fără venituri/
șomeri
60
4. Unii oameni sunt tratați mai bine sau mai rău în diferite
locuri. În ce măsură considerați că următoarele categorii sunt tratate
mai rău la școală?
Persoane cu
dizabilități
Persoane de
altă religie
Străini/
refugiați
Rromi
Persoane cu
HIV/ SIDA
Copii
instituționali
zați
61
5. Unii oameni sunt tratați mai bine sau mai bine rău în diferite
locuri. În ce măsură considerați că următoarele categorii sunt tratate
mai rău în locurile publice?
Persoane cu
dizabilități
Persoane de
altă religie
Străini/
refugiați
Rromi
Persoane cu
HIV/ SIDA
Copii
instituționali
zați
Persoane
fără venituri/
șomeri
Vârstnici
62
6. Ai auzit că cineva din familie sau dintre cunoscuți a fost pus
în următoarele situații, din motive legate de religie sau etnie:
Să fie exclus
din grupul
de colegi de
școală.
Marginalizat
(ignorat) la
școală.
Să i se
vorbească
urât la
școală.
Să fie
sancționat pe
nedrept.
63
7. Ai auzit că cineva din familie sau dintre cunoscuți a fost pus
în următoarele situații, din cauza dizabilității fizice sau psihice:
Să fie exclus
din grupul de
colegi de
școală.
Marginalizat
(ignorat) la
școală.
Să i se
vorbească urât
la școală.
Să fie
sancționat pe
nedrept.
64
8. Ai auzit că cineva din familie sau dintre cunoscuți a fost pus
în următoarele situații, din cauza situației socio-economice:
Să fie exclus
din grupul de
colegi de
școală.
Marginalizat
(ignorat) la
școală.
Să i se
vorbească urât
la școală.
Să fie
sancționat pe
nedrept.
65
9. Ai fost vreodată supus unei acțiuni de discriminare, adică ai
fost tratat mai rău, comparativ cu alte categorii de persoane?
□ Da □ Nu □ Nu știu □ Nu răspund
□ Vârsta
□ Etnia
□ Religia
□ Dizabilitatea
□ Alte motive…………………………………..
Multumim!
66
Anexa 2
Inteligențe multiple
(Test)
67
Îmi place să gasesc erori de logică în ceea ce spun sau fac
ceilalți(2)
Țin un jurnal în care consemnez evenimentele din viața mea
interioară.(7)
Îmi plac jocurile ca: Scrabble, integrame, etc.(1)
Știu multe melodii.(5)
Sunt patron sau cel puțin m-am gândit serios să încep o afacere
proprie.(7)
Prefer să-mi petrec serile cu prietenii decât sa stau singur. (6)
Pot să-mi imaginez ușor cum ar arăta ceva văzut de sus.(3)
Daca aud o melodie o dată sau de două ori, pot s-o reproduc cu
acuratețe.(5)
Fac experimente cu plante si animale.(8)
Fac sport/activități sportive în mod regulat.(4)
Îmi place să mă distrez pe mine si pe alții, cu rime sau cu
jocuri de cuvinte.(1)
Mă consider lider (alții mi-au spus că sunt lider.(6)
Sunt sensibil la culori.(3)
Mi-e greu să stau nemișcat mai mult timp.(4)
Pot să socotesc în minte cu ușurință.(2)
Când lucrez îmi place să categorisesc lucrurile după
importanța lor.(8)
Consider că am voință puternică și că sunt independent.(7)
Matematica și științele au fost materiile mele preferate în
școală.(2)
Pot sa țin ritmul cu un instrument de percuție simplu când se
cântă un cântec.(5)
Folosesc frecvent un aparat de fotografiat sau o cameră video
pentru a înregistra ceea ce văd în jur.(3)
Ceilalți îmi cer câteodată să explic sensul cuvintelor pe care le
folosesc când scriu sau când vorbesc.(1)
Îmi place să port haine din materiale naturale.(8)
Sunt realist în privința punctelor mele tari și slabe (datorită
feedback-ului primit din diverse surse.(7)
Cele mai bune idei îmi vin când mă plimb, fac jogging sau
desfașor o activitate fizică. (4)
68
Prefer să joc Monopoly sau bridge decât să fac pasiențe sau să
joc alte jocuri de unul singur. (6)
Ascult frecvent muzica la radio, casetofon, etc.(5)
Visez mult noaptea. (3)
Ca elev, am învațat mai ușor la engleză, științe sociale și
istorie decât la matematică și știine.(1)
Prefer să petrec un week-end singur la o cabană în pădure,
decât într-o stațiune modernă cu multa lume în jur.(7)
Îmi place să cos, să țes, să cioplesc, să fac tâmplărie sau alte
activitați manuale.(4)
Câteodată mă surprind mergând pe stradă fredonând.(5)
Mă orientez ușor în locuri necunoscute.(3)
Când conduc pe autostradă sunt mai atent la ce scrie pe
pancarte decât la peisaj.(1)
Mă simt bine în pădure.(8)
Îmi place sa joc jocuri care necesită gândire logică.(2)
Simt nevoia sa ating obiectele pentru a afla mai multe despre
ele.(4)
Îmi place sa desenez sau sa mazgalesc.(3)
Îmi place sa-i invat pe altii (indivizi sau grupuri) ceea ce stiu
eu sa fac.(6)
Îmi place să mă implic în activități legate de munca mea,
biserica sau comunitate care presupun prezența unui număr
mare de oameni.(6)
Îmi place să fac experimente (ex.” Ce-ar fi daca aș dubla
cantitatea de apă pe care o torn la rădacina trandafirului în
fiecare zi?”) (2)
Pot să răspund la atacuri cu argumente.(7)
Cânt la un instrument muzical.(5)
La școala geometria mi s-a părut mai ușoară decat algebra.(3)
Mintea mea caută structuri, regularități, secvențe logice în
jur.(2)
Recent am scris ceva ce m-a făcut să mă simt mândru sau a
fost apreciat de ceilalți.(1)
Weekend-ul ideal este o ieșire în natură.(8)
Mă simt bine în mijlocul mulțimii.(6)
69
Cred că aproape orice are o explicație rațională. (2)
Am un hobby pe care nu-l dezvălui altora.(7)
Prefer să-mi petrec timpul liber în natură.(4)
Mă interesează progresele în știință.(2)
Sunt foarte bun bucatar.(8)
Îmi place să ma joc cu jocuri de puzzle, labirint și alte jocuri
vizuale.(3)
Folosesc frecvent gesturi sau alte forme de limbaj corporal
când vorbesc cu alții.(4)
Viata mea ar fi mai săracă dacă nu ar fi muzica.(5)
Uneori gândesc în concepte clare, abstracte, pe care nu le
formulez în cuvinte sau imagini.(2)
Conversația mea face apel frecvent la lucruri pe care le-am
citit sau le-am auzit.(1)
Am câteva scopuri importante în viață, la care mă gândesc în
mod regulat.(7)
În camera mea trebuie să fie o floare.(8)
Îmi place “Montagne russe”(roller coaster) și alte experiențe
fizice asemănătoare.(4)
Însumați de câte ori aveti fiecare număr și treceți cifra în
dreptul numărului corespunzător. Scorurile cele mai ridicate indică
inteligențele dumneavoastră predominante.
1. verbală/ lingvistică
2. matematică / logică
3. vizuală/ spațială
4. corporal/ kinestezică
5. ritmică/ muzicală
6. interpersonală
7. intrapersonală
8. naturistă
70
Anexa 3
Elevul de clasa I
De M. Durickova
1.
2.
3.
4.
- Ești în clasa I?
Pavko dadu din cap dar își dădu seama că nu are nicio dovada.
Începu să se gândească. Betka văzu scânteia unui gând în ochii lui
mari.
5.
72
- O veveriță! Ce frumoasă e! striga Betka Nu-i culegi un con?
Pavko își intinse din nou mâna. Ajunse la vârful unui brad.
Când își lăsă mâna jos, era plină de conuri.
6.
73
Bibliografie
Chirilă, M. , Viitorul începe azi. Consiliere și orientare școlară,
Editura Taida, Iași, f.a
Cucoş, C. – Educaţia.Dimensiuni culturale şi interculturale, 2000,
Polirom, Iasi
Doina Nedelcu- Educaţie democratică, incluziune şi
interculturalitate.Ghid pentru cadrele didactice, Editura
Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 2007
Guliciuc, E.- Educatia civică- note de curs , Universitatea „Stefan cel
Mare” Suceava
Mossé, C., Procesul lui Socrate, Editura Orizonturi, București, 1996
Nedelcu, A.- Învăţarea interculturală în şcoală, 2004, Humanitas
Educational
Negrea, A., Kuitunein, M.- Procesul desegregării şcolare, 2007,
E.D.P., Bucuresti
Sălăgean. D., Ținică, S., Pintilie, D. , Ora educativă. Modele de
proiecte didactice, Eurodidact, Cluj-Napoca,2004
Sarabaș, E&N.., Braghiș, M.- Proiecte didactice pentru orele de
dirigenție, partea I, 2013, Editura Interprint, Chișinău
Schipor, D.- Formarea formatorilor în perspectivă inteculturală,
2010, EDP, Bucuresti
Shapiro, D- Conflictele si comunicarea, 1998, Editura Arc
Shapiro, D., Conflictele și comunicarea, Editura Arc, Chișinău, 1998
Șoitu, L., ”Educația pentru toleranță” în Șoitu, L., Hăvârneanu, C.
(coord.), Agresivitatea în școală, Editura Institutul European,
Iași, 2001
74