Lecţia 7

Calcul vectorial.Plane şi drepte în spaţiu

Fie S spaţiul geometric tridimensional şi V3  R spaţiul vectorilor liberi din

  
S.Fixăm în spaţiul S un reper ortonormal Oxyz , de versori i , j , k ,(adică un sistem de
trei axe perpendiculare două câte două cu originea comună O şi sensul pozitiv pe Ox ,
  
Oy şi Oz dat de versorii i , j , k ).


Dacă u este un vector din spaţiu vectorial real V3 există şi sunt unice numerele
   
reale a, b şi c astfel încât u  ai  bj  ck .
Numerele reale a, b şi c se numesc coordonatele (componentele) vectorului
  

 
u .Acestea depind de reperul ales. Aşadar, mulţimea i , j , k este o bază a spaţiului
  
 
vectorial V3 şi aplicaţia f : V3  R 3 , f (u )  (a, b, c) , oricare ar fi u  ai  bj  ck
este un izomorfism de spaţii vectoriale (f este numit şi izomorfismul lui Descartes).

Deducem că, pentru orice vector u din V3 există un unic punct M din spaţiul S
astfel încât u  OM . Vom numi acest vector, vectorul de poziţie al punctului M faţă

de reperul Oxyz . Coordonatele vectorului u se mai numesc coordonatele (carteziene)
ale punctului M.
 
Vectorii nenuli u şi v sunt coliniari  există numărul real   0 astfel încât
   
u  v (adică u şi v sun liniar dependenţi în V3 ).
     
Vectorii nenuli u , v şi w sunt coplanari  u , v şi w sunt liniar dependenţi
în spaţiul vectorial real V3 .

91
 Produs scalar în V3

 
Definiţie. Pentru doi vectori nenuli u , v  V3 , vom nota unghiul dintre ei prin
  [0,  ] . Numim produsul scalar al celor doi vectori, numărul real
     
u  v  u  v  cos . Dacă unul din vectori este nul, atunci prin definiţie u  v  0 .
   
Obţinem astfel o funcţie (produs scalar) , :V3  V3  R , u , v  u  v , ale cărei
proprietăţi sunt cuprinse în următorul rezultat:
Propoziţia 1. Produsul scalar are proprietăţile:
     
a) u  v  v  u , ()u , v  V3 ;
       
b) u  v  0  u  0 sau v  0 sau   (vom spune că u este
2

perpendicular sau ortogonal pe v );
      
c) u  v  u  pru v ( pru v = proiecţia scalară a lui v pe u );
         
d) u  (v1  v2 )  u  v1  u  v2 , ()u , v1 , v2  V3 ;
     
e) u  u  0 şi u  u  0  u  0 ;
 
f) u ( v )  ( u) v   (u v ) , ()u , v  V3 , ()  R ;
g) Funcţia produs scalar , : V3  V3  R este liniară în fiecare argument.
  
  

Observaţie. Fie B  i , j , k baza spaţiului V3 ,corespunzătoare unui reper
       
ortonormal Oxyz ; atunci avem i  j  0 , i  k  0 , j  k  0 şi i  i  1 , j  j  1 ,
         
k  k  1 . Dacă u  u1i  u 2 j  u 3 k şi v  v1i  v2 j  v3 k , atunci din propoziţia
 
anterioară obţinem expresia analitică a produsului scalar u  v  u1v1  u 2 v2  u3 v3 . În
  2
particular u  u  u .
       
Exemplu. Dacă u  i  2 j  k şi v  8i  j  2k , atunci
 
u  v  1  8  (2)  1  1  2  8 .

92
 Aplicaţii ale produsului scalar

  
1. Calculul lungimii vectorilor prin u  u , u  u12  u 22  u 32 unde
   
u  u1i  u 2 j  u 3 k .
 
u v
2. Calculul unghiului dintre doi vectori nenuli prin cos    
u v
u1v1  u 2 v 2  u 3 v3        
 , unde u  u1i  u 2 j  u 3 k şi v  v1i  v2 j  v3 k .
u12  u 22  u 32  v12  v 22  v32
   
3. Verificarea ortogonalităţii vectorilor nenuli u şi v prin u  v  0 .
     
Exemple. Fie vectorii u  j  k şi v  i  k .
a) Să se determine măsura unghiului dintre ei;
 
Măsura unghiului vectorilor u şi v este acel unic   [0,  ] astfel încât
    
u v 
cos    , iar lungimea unui vector x  ai  bj  ck din V3 este
u v
  
x  a 2  b 2  c 2 . În cazul nostru u  1  1  2 , v  2 şi produsul scalar
  1 
u  v  0 1  1 0  11  1, deci cos  şi   .
2 3
b) Să se calculeze lungimile diagonalelor paralelogramului construit pe vectorii
 
u şi v .
     
Paralelogramul construit pe vectorii u şi v are diagonalele u + v şi u - v .
    
Lungimile diagonalelor sunt date de u  v  i  j  2k  1  1  4  6 şi
 
u  v  11  2 .

Produs vectorial în V3

   
Definiţie. Fie u , v  V3 ; vom defini produsul vectorial u  v  V3 al celor doi
vectori astfel:
    
a) Dacă u şi v sunt coliniari sau dacă unul este nul, atunci u  v  0 ,
 
b) Dacă u şi v sunt nenuli şi necoliniari, iar   [0, ] este unghiul dintre ei,
 
atunci u  v este acel vector având direcţia perpendiculară pe planul determinat de u şi
   
v , sensul dat de “regula burghiului” şi lungimea u  v  u  v  sin .

93
  
u v


v

u

 
v u

Propoziţia 2. Produsul vectorial are proprietăţile:

     
a) u  v  v  u , ()u , v  V3 ;
    
b) u  v  0  unul din vectori este nul sau u şi v sunt coliniari (liniar
dependenţi);
         
c) u  (v1  v2 )  u  v1  u  v2 , ()u , v1 , v2  V3 ;
       
d) u  (v )  (u )  v  u  v  , ()u , v  V3 , ()  R ;
     
e) u , v  V3 liniar independenţi  u , v , u  v  este o bază a lui V3 ;
f) Aplicaţia "": V3  V3  V3 este liniară în fiecare argument.
  
 
Observaţie.Fie B  i , j , k baza corespunzătoare unui reper ortonormal Oxyz ;
                 
atunci i  i  0 , j  j  0 , k  k  0 şi i  j  k , j  k  i , k  i  j .
       
Dacă u  u1i  u 2 j  u 3 k şi v  v1i  v2 j  v3 k , atunci din propoziţia
  
anterioară obţinem expresia analitică a produsului vectorial u  v  u 2 v3  u3 v2 i 
  
i j k
 
 u 3 v1  u1v3  j  u1v 2  u 2 v1 k  u1 u 2 u 3 .
v1 v 2 v3

      
Exemplu. Dacă u  i  j  k şi v  i  k , atunci
  
i j k
   
u v  1 1 1  i  k .
1 0 1

94
 Aplicaţii ale produsului vectorial

    
1. Verificarea coliniarităţii vectorilor u şi v prin u  v  0 .
 
u v
2. Calculul unghiului dintre doi vectori prin sin    .
u v
 
3. Calculul ariei unui paralelogram construit pe doi vectori necoliniari u şi v
 
prin A(aria)  u  v .

 
u v

v

u
   
A  u  v sin  u  v

4. Identitatea lui Lagrange:

2 2 2
(u.v)2  u  v  u . v
Într-adevăr u.v  u v cos  şi u  v  u v sin  ,deci
2 2 2 2 2 2 2
(u.v)2  u  v  u v cos2   u v sin 2   u v .
Exemplu.Se dau punctele A(2,1,0) , B(1,3,1) şi C(4,1,8) . Să se determine
vectorii AB , AC şi BC şi aria triunghiului ABC .
  
Dacă i , j , k sunt versorii unui reper ortonormal Oxyz fixat, atunci:
       
AB  OB  OA  (i  3 j  k )  (2i  j )  i  2 j  k
      
AC  OC  OA  (4i  j  8k )  (2i  j )  2i  8k
        
BC  OC  OB  (4i  j  8k )  (i  3 j  k )  3i  2 j  7k .
Calculăm produsul vectorial
  
i j k
  
AB  AC   1 2 1  16i  10 j  4k şi avem aria egală cu
2 0 8

95
 1 1 1
AB  AC  256  100  16  372  93 .
2 2 2

Dublu produs vectorial

  
Definiţie. Se numeşte dublu produs vectorial al vectorilor u , v şi w  V3 ,
  
vectorul u  (v  w) .
Folosind expresiile analitice ale produselor scalar şi vectorial se verifică uşor
formula lui Gibbs:
 
         v w
u  (v  w)  (u  w)v  (u  v ) w      .
u v u w
            
Exemplu.Fie u  i  j  k , v  i  k şi w  i  j , atunci u  (v  w) se
 
   v w   
poate calcula fie folosind formula lui Gibbs,adică u  (v  w)   2w  2i  2 j ,
2 0
  
i j k
    
fie calculând mai întâi v  w  1 0  1  i  j  k
1 1 0
  
i j k
    
şi apoi produsul final u  (v  w)  1 1  1  2i  2 j .
1 1 1
Observaţie. Ordinea parantezelor este esenţială în calculul dublului produs
vectorial : produsul vectorial nu este asociativ,deci în general
  
u v w  uv  w .

Produs mixt

  
Definiţie. Se numeşte produsul mixt al vectorilor u , v şi w  V3 , numărul real
     
u  (v  w) notat şi (u , v , w) .

96
            
Fie u  u1i  u 2 j  u 3 k , v  v1i  v2 j  v3 k şi w  w1i  w2 j  w3 k , atunci
folosind expresiile analitice ale produsului vectorial şi produsului scalar avem
u1 u2 u3
  
(u , v , w) = u  (v  w)  u1  v2 w3  v3 w2   u2  v3 w1  v1w3   u3  v1w2  v2 w1   v1 v2 v3
w1 w2 w3
şi produsul mixt are proprietăţile determinanţilor.
        
Exemplu. Fie u  j  k , v  i şi w  8i  2 j  k , atunci vom avea
0 1 1
  
u  (v  w)  1 0 0  1.
8 2 1

Aplicaţii ale produsului mixt

     
1. Verificarea coplanarităţii vectorilor u , v şi w prin (u , v , w)  0 .
2. Calculul volumului V al paralelipipedului format cu cei trei vectori
     
necoplanari u , v şi w prin V  u  (v  w) .

 
vw


u

w

v
      
u  (v  w)  u  v  w  cos  A u  cos   V

     
Exemplu. Fie vectorii nenuli u , v şi w cu u  2 , v  1 , w  2 , vectorul
     
u perpendicular pe vectorii v şi w , iar unghiul dintre v şi w este . Să se calculeze
6
  
volumul paralelipipedului construit pe vectorii u , v şi w .

97
 Cum volumul paralelipipedului este modulul produsului mixt al celor trei
      
vectori, avem de calculat u  (v  w)  u  v  w (deoarece u este perpendicular pe
         1
vectorii v şi w ). Lungimea vectorului v  w este v  w  v  w sin  1  2   1 şi
6 2
     
u  (v  w)  u  v  w  2 1  2 .

Planul şi dreapta în spaţiu

  
Fie Oxyz, de versori i , j , k un reper ortonormal.
Definiţie. Fie M 0 un punct de coordonate x0 , y0 , z 0  , relativ la reperul
   
ortonormal fixat şi vectorul N  Ai  Bj  Ck , cu A, B, C  R şi nu toate nule, adică
 
N  0 . Mulţimea tuturor punctelor M astfel încât vectorul M 0 M este perpendicular pe
 
N se numeşte planul ce trece prin M 0 , normal (perpendicular) pe vectorul N .

Vectorul nenul N se numeşte vector normal planului (normala planului).
Se observă că punctul M x, y, z  aparţine planului, de mai sus dacă şi numai
dacă M 0 M  N , sau echivalent Ax  x0   B y  y0   C z  z 0   0 , numită ecuaţia
carteziană a planului care trece prin M 0 x0 , y0 , z 0  şi este perpendicular pe
   
N  Ai  Bj  Ck .


N

M0

Exemplu. Ecuaţia planului ce trece prin M 0 1,1,1 şi are vectorul normal

    
N  i  j  k este M 0 M  N  0 , adică 1x  1  1 y  1  1z  1  x  y  z  3  0
Un plan în spaţiu mai poate fi determinat de:

98
 a) Trei puncte necoliniare. Fie punctele necoliniare M 1 x1 , y1 , z1  ,
M 2 x2 , y 2 , z 2  şi M 3 x3 , y3 , z 3  . Deoarece punctul M x, y, z  aparţine planului, dacă
şi numai dacă vectorii M 1 M , M 1 M 2 , M 1 M 3 sunt coplanari, ecuaţia planului ce trece
prin punctele necoliniare M 1 , M 2 , M 3 este:
x  x1 y  y1 z  z1

M 1M . M 1M 2  M 1M 3   x2  x1 y2  y1 z2  z1  0 .
x3  x1 y3  y1 z3  z1
Exemplu. Ecuaţia planului ce trece prin punctele necoliniare M 1 1,0,1 ,
M 2 0,1,0 şi M 3 0,1,1 este:
x 1 y z 1
1 1 1  x  y 1  0.
1 1 0
   
b) Un punct M 0 x0 , y0 , z 0  conţinut în plan şi doi vectori u  u1i  u 2 j  u 3 k şi
   
v  v1i  v2 j  v3 k necoliniari ce admit reprezentanţi incluşi în plan. Fie M x, y, z  un
 
punct din acest plan, atunci vectorii M 0 M , u şi v sunt coplanari dacă şi numai dacă
x  x0 y  y0 z  z0
 
M 0 M  u  v   u1 u2 u 3  0 , ecuaţia planului.
v1 v2 v3


u M

M0 
v

Exemplu. Să se scrie ecuaţia planului ce trece prin punctul M 0 1,0,1 şi este

     
paralel cu vectorii necoliniari u  i  k şi v  2i  j .
Fie M x, y, z  un punct din acest plan, atunci ecuaţia planului este:
x 1 y z 1
1 0 1  0 , adică x  2 y  z  0 .
2 1 0

99
 Se constată că toate ecuaţiile unui plan, determinate mai sus, sunt de forma
Ax  By  Cz  D  0 , numită ecuaţia generală a unui plan.
Mai precis avem următorul rezultat:
Teorema 3. Fiind dat în spaţiu un reper ortonormal Oxyz, orice plan admite o
ecuaţie de forma Ax  By  Cz  D  0 cu A2  B 2  C 2  0 , A, B, C  R .
Reciproc, mulţimea tuturor punctelor M x, y, z  din spaţiu, care verifică o
relaţie de forma Ax  By  Cz  D  0 cu A2  B 2  C 2  0 este un plan în spaţiu.
Demonstraţie. Fie P un plan în spaţiu şi M 0  x0 , y0 , z0   P un punct fixat.
Notăm cu N  Ai  B j  Ck un vector nenul, normala la plan.Deoarece N  0 rezultă
N  A2  B 2  C 2  0. Fie M ( x, y, z)  P un punct oarecare ; atunci M 0 M  N ,adică
M 0 M N  0 ,deci A( x  x0 )  B( y  y0 )  C ( z  z0 )  0. Notând D   Ax0  By0  Cz0
se obţine Ax  By  Cz  D  0 , cu A2  B2  C 2  0 .
Reciproc , fie P  M ( x, y, z ) / Ax  By  Cz  D  0, A2  B 2  C 2  0 .
Deoarece A2  B2  C 2  0 rezultă că există un punct M 0  x0 , y0 , z0   P .Notând cu
 
N  Ai  B j  Ck  0 , vom arăta că P  T  M ( x, y, z ) / M 0 M  N , adică planul ce
trece prin M 0 , normal pe vectorul N .
Fie M  P ,deci Ax  By  Cz  D  0 .Cum M 0  P avem
Ax0  By0  Cz0  D  0 şi scăzând cele doua relaţii obţinem
A( x  x0 )  B( y  y0 )  C ( z  z0 )  D  0 ,adică M 0 M N  0 ,deci M 0 M  N şi M T .
Fie M T ; atunci M 0 M N  0 ,adică A( x  x0 )  B( y  y0 )  C ( z  z0 )  D  0 şi cum
M 0  P ( deci D   Ax0  By0  Cz0 ) avem Ax  By  Cz  D  0 şi M  P .
Observaţii. 1) Coeficienţii A, B, C, D din ecuaţia planului
Ax  By  Cz  D  0 , sunt unici până la înmulţirea cu o constantă nenulă.
2) În general, dacă F  R 3 este o figură geometrică, se numeşte ecuaţie a lui
F, legătura între coordonatele carteziene x, y, z ale punctului M care descrie condiţia
geometrică ca punctul M să aparţină figurii F.
3) Planul xOy are ecuaţia z  0 ; planul yOz are ecuaţia x  0 ; planul zOx are
ecuaţia y  0 ; un plan paralel cu xOy are ecuaţia z  a , a  R , etc.
4) Dacă în ecuaţia planului lipseşte o variabilă, atunci planul este paralel cu axa
respectivă (de exemplu planul de ecuaţie 8x  10 y  19  0 este paralel cu axa Oz).
  
Să considerăm în spaţiu un reper ortonormal Oxyz de versori i , j , k .
Definiţie. Fie M 0 un punct de coordonate x0 , y0 , z 0  , relativ la reperul
   
ortonormal fixat şi direcţia dată de vectorul nenul v  li  mj  nk . Mulţimea tuturor

100
 
punctelor M astfel încât vectorul M 0 M este coliniar cu v se numeşte dreapta d ce

trece prin M 0 şi de direcţie v .

 (d)
v

M  x, y , z 

M 0 x0 , y0 , z0 


Vectorul nenul v se numeşte vector director al dreptei d.
Se observă că punctul M x, y, z  aparţine dreptei dacă şi numai dacă vectorii
M 0 M şi v sunt coliniari, deci M 0 M  v  0 (această ecuaţie în V3 se numeşte ecuaţia
x  x0 y  y 0 z  z 0
vectorială a dreptei d), adică   (ecuaţiile canonice
l m n
(carteziene) ale dreptei d).
Dacă notăm valoarea comună a rapoartelor de mai sus cu t, obţinem ecuaţiile
parametrice ale dreptei d:
 x  x0  lt

 y  y 0  mt , t  R .
 z  z  nt
 0

Exemplu. Ecuaţiile dreptei care trece prin punctul M 0 1,0,1 şi este paralelă cu
   x 1 y  0 z 1
vectorul v  2i  3k sunt   ,
2 0 3
 x  1  2t

respectiv ecuaţiile parametrice:  y  0 , tR .
 z  1  3t

Fie acum două puncte M 1 x1 , y1 , z1  , M 2 x2 , y 2 , z 2  şi M x, y, z  un punct
oarecare al dreptei ce trece prin punctele M 1 şi M 2 . Atunci M 1 M M 1 M 2 , deci

101
 x  x1 y  y1 z  z1
obţinem   (ecuaţiile canonice (carteziene) ale dreptei
x2  x1 y 2  y1 z 2  z1
determinată de două puncte).
Exemplu. Fie punctele distincte M 1 1,2,1, M 2 2,1,0 . Ecuaţiile canonice ale
x 1 y  2 z 1
dreptei ce trece prin M 1 şi M 2 sunt:   ,
1 1 1
x  1  t

respectiv ecuaţiile parametrice:  y  2  t , t  R .
z  1  t

Observaţie. Fie P1 şi P2 două plane având ecuaţiile
P1 : A1 x  B1 y  C1 z  D1  0
P2 : A2 x  B2 y  C 2 z  D2  0
Distingem cazurile:
a) Planele sunt paralele, dacă normalele corespunzătoare sunt paralele, adică
A1 B1 C1
  .
A2 B2 C 2
 
b) Planele sunt distincte şi neparalele (deci vectorii lor normali N 1 şi N 2 sunt
  
necoliniari, N1  N 2  0 ). Atunci intersecţia lor este o dreaptă d ale cărei puncte
 A1 x  B1 y  C1 z  D1  0
M x, y, z  satisfac sistemul liniar:  .
 A2 x  B2 y  C 2 z  D2  0

(d)

 
N2 N1

P1
 
N1  N 2 P2

102
 Exemplu. Fie planele P1 şi P2 de ecuaţii x  y  4 z  3  0 şi 3x  y  1  0 , cu
      
normalele N1  i  j  4k , respectiv N 2  3i  j . Dreapta de intersecţie a acestor
x  y  4z  3  0
plane are ecuaţiile:  .
3x  y  1  0
  
i j k
     
Vectorul director al dreptei este v  N 1  N 2  1  1 4  4i  12 j  4k , iar (0,1,1)
3 1 0
este un punct al dreptei. Ecuaţiile canonice ale dreptei sunt:
x y 1 z 1 x y 1 z 1
  sau   .
4 12 4 1 3 1
Definiţie. Fie dat în spaţiu un reper ortonormal Oxyz şi d o dreaptă fixată.
Mulţimea planelor care conţin această dreaptă se numeşte fascicul de plane, iar d se
numeşte axa fasciculului.
Se consideră două plane neparalele de ecuaţii:
P1 : A1 x  B1 y  C1 z  D1  0
P2 : A2 x  B2 y  C 2 z  D2  0
 A1 B1 C1 
unde rang   2 şi fie d dreapta lor de intersecţie.
 2
A B 2 C 2

Propoziţia 4. Fie planele P1 şi P2 de mai sus şi d dreapta lor de interseţie.

Atunci ecuaţia oricărui plan din fasciculul de axă d este de forma:
a A1 x  B1 y  C1 z  D1   b A2 x  B2 y  C2 z  D2   0 , cu a 2  b 2  0 .
Observaţie. Cum a şi b nu se anulează simultan să presupunem a  0 .
Împărţind prin a se obţine ecuaţia fasciculului redus de forma:
A1 x  B1 y  C1 z  D1   A2 x  B2 y  C2 z  D2   0 ,   R .
2 x  y  2  0
Exemplu. Planul care conţine dreapta (d ) şi trece prin
3x  y  z  2  0
origine va face parte din fasciculul de plane de axă d. Cum ecuaţia fascicului de axă d
este 2 x  y  2  3x  y  z  2  0 , adică 2  3 x   1   y  z  2  2  0 ,
punând condiţia ca planul să treacă prin origine, obţinem 2  2  0 , adică   1 şi
ecuaţia planului este 5x  z  0 .

103
 Unghiuri şi distanţe în spaţiu

  
Fie Oxyz un reper ortonormal de versori i , j , k ; dreptele d 1 şi d 2 de ecuaţii:
x  x0 y  y 0 z  z 0
d1 :   ,
l1 m1 n1
xa y b z c
d2 :  
l2 m2 n2
şi planele P1 şi P2 de ecuaţii:
P1 : A1 x  B1 y  C1 z  D1  0,
P2 : A2 x  B2 y  C 2 z  D2  0.
Definiţie. Unghiul dintre dreptele d 1 şi d 2 este unghiul cel mai mic format de
vectorii directori ai acestora.
Aşadar, dacă notăm cu  , unghiul dintre dreptele d 1 şi d 2 , avem:
l1l 2  m1 m2  n1 n 2
cos   .
l12  m12  n12 l 22  m22  n22
Definiţie. Unghiul dintre dreapta d 1 şi planul P1 este unghiul dintre dreapta
d 1 şi proiecţia ei pe planul P1 .


N1

(d1)


v1

P1

   
Cum N1  A1i  B1 j  C1k este vectorul normal al planului P1 şi
   
v  l1i  m1 j  n1k este vectorul director al dreptei d 1 , unghiul  dintre dreapta d 1 şi
A1l1  B1 m1  C1 n1
planul P1 se obţine din: sin   .
A12  B12  C12 l12  m12  n12

104
 Definiţie. La intersecţia planelor P1 şi P2 se formează patru unghiuri diedre
egale două câte două. Cel mai mic dintre aceste unghiuri îl vom numi unghiul dintre
planele P1 şi P2 , notat cu  .
Deci, unghiul celor două plane sau unghiul său suplimentar este egal cu unghiul
dintre vectorii normali ai planelor, adică:
A1 A2  B1 B2  C1C 2
cos   .
A12  B12  C12 A22  B22  C 22

Fie puntele M 1 x1 , y1 , z1  şi M 2 x2 , y 2 , z 2  . Definim distanţa dintre ele ca

fiind:
d M 1 , M 2   M 1 M 2  x2  x1 2   y2  y1 2  z2  z1 2 .

Fie un punct M 0 x0 , y0 , z 0  , planul P de ecuaţie Ax  By  Cz  D  0 şi M 1

proiecţia lui M 0 pe planul P.Pentru a calcula distanţa de la punctul M 0 la planul P,se
scrie ecuaţia dreptei d1 ce trece prin punctul M 0 şi este perpendiculară pe planul P.Deci
x  x0 y  y0 z  z0
d1 :   şi intersectând planul P cu dreapta d1 , se obţine
A B C
M 1 = proiecţia lui M 0 pe planul P.Distanţa de la M 0 la planul P este:
d  M 0 , P   d  M 0 , M1  .

Ax0  By0  Cz0  D

Prin calcul se obţine d  M 0 , P   .
A2  B 2  C 2

Fie,acum un punct M 0 x0 , y0 , z 0  şi dreapta d de ecuaţie

x  x1 y  y1 z  z1
  . Pentru a calcula distanţa de la punctul M 0 la dreapta d, cînd
l m n
punctul nu se găseşte pe dreaptă, se determină mai întâi ecuaţia planului P care trece
prin puntul M 0 şi este perpendicular pe drepata d.
Deci: P : l x  x0   m y  y0   nz  z 0   0 .
Notând cu M 1 punctul care se găseşte la intersecţia planului P cu dreapta d,
avem că distanţa de la puntul M 0 la dreapta d este egală cu distanţa dintre punctele M 0
şi M 1 .

105
 x  y  z  2  0
Exemple.1.Fie dreapta d :  şi punctul A(2,1,3) . Să se
x  2 y  z  1  0
găsească proiecţia punctului A, pe dreapta d şi să se determine distanţa de la punctul A
la dreapta d.
Ecuaţia planului ce trece prin A şi are ca vector normal, vectorul director
  
i j k
   
v  1  1 1  3i  2 j  k al dreptei d,este 3( x  2)  2( y  1)  ( z  3)  0 .
1  2 1
Intersectând acest plan cu dreapta d obţinem coordonatele proiecţiei punctului A pe
dreapta d. Ele sunt B(1,1,-2). Distanţa de la punctul A la dreapta d este egală cu
d ( A, B)  AB  1  22  1  12   2  32  6.

2. Se consideră planul P: x  y  8  0 . Să se scrie ecuaţia planului paralel cu P,

trecând prin punctul A(2,-1,0) şi să se afle măsura unghiului dintre planul P şi planul
P1: 2 x  y  5z  10  0 .
Orice plan paralel cu P are ecuaţia de forma x  y   cu   R şi punând
  
condiţia să treacă prin A, obţinem 1  2  1   1   , adică   1 . Fie N  i  j
   
normala la planul P şi N1  2i  j  5k normala la planul P1, dacă  este măsura
 
N  N1 1 1
unghiului celor două plane atunci, cos       .
N  N1 2  30 60

106