Activitatea diaconului Coresi

Activitatea tipografică

 Braşov:1556-1557; 1560-1583
 Târgovişte:1557-1558
– Triod-Penticostar

 Sebeş- Alba:1580
Începuturile

 Pentru întâia oară este amintit ca ajutor al lui

Oprea logofătul, în epilogul Octoihului
slavon, Braşov, 1557
– din porunca lui Johannes Benkner, jude al
Braşovului
 Coresi revine la Târgovişte
– Triodul-Penticotar -1558
Coresi –Brașov

 Întrebare creştinească- 1560

– traducerea „cu ştirea” principelui Ioan Sigismund
şi a episcopului Sava, numit de Coresi „episcopul
Ţărei Ungureşti”.
 epilogul Evangheliarului românesc
(Braşov, 1561-1562)
– originar "ot Târgovişte"
– cu porunca lui Johannes Benkner
Caracterul reformat al tipăriturilor lui
Coresi

 Catheismul-1559
 Tetraevangheliarul – 1561
– nu pot fi disociate de propaganda protestantă
– „În sfânta biserică mai bine e a grăi cinci cuvinte
cu înţeles decăt 10 mie de cuvinte neînţelease în
limbi străine”.
 lucrări care trebuie puse în legătură cu
activitatea de convertire la reformă a saşilor
braşoveni
Caracterul reformat al tipăriturilor lui
Coresi

 Cazania I (Tâlcul evangheliilor;

Molitvenicului -1564)
 Liturghierul (1570)
 Psaltirea românească (1570)
– patronate de către calvini
– „dacă văzui că mai toate limbile [popoarele] au
cuvăntul lui Dumnezeu în limba lor, numai noi
români n-vem…începutu-s-au a se scrie [tipărit]
aceste sfinte Psaltiri”
Cazania I-1564

 o carte plină cu învăţături calvine

 tipărită la cererea conducătorilor mişcării calvine
româneşti din Transilvania
 finanţată de un nobil maghiar
 Prefaţa
– ideea naţionalizării serviciului religios:
 "Acolo în biserică să se spuie... Sfânta Evanghelie în
limba pe care grăescu oamenii, să putem înţelege
noi mişelane"
Cazania a II-a

 1581
 tălmăcită „den carte
sârbească pre limbă
rumânească”
 „ca să fie mai lesne şi mai
uşor a ceti şi a înţelege
oamenii cei proşti"
Cele mai vechi scrieri tipărite în limba
română

 Catehismul românesc -1544-Sibiu

– nu s-a păstrat
 putem să socotim textele tipărite de Coresi
la Braşov ca cele mai vechi scrieri tipărite în
limba română
 Braşovul oferea condiţii optime exercitării
acestei profesiuni
Profesiunea de credință
 Psaltirea slavo-română (1577)
 „Cu mila lui Dumnezeu, eu diaconul Coresi, deacă văzui că mai toate
limbile au cuvântul lui Dumnezeu în limba [lor] numai noi rumânii n-
avem — şi Hristos zise, Matei 109: «Cine citeşte să înţeleagă»; şi
Pavel apostol încă scrie la Corint. 155: «Că întru biserică mai vârtos
cinci cuvinte cu înţelesul mieu să grăesc, ca şi alalţi să învăţ, decât
întunerec de cuvinte neînţelese într-alte limbi», — direpi aceia, fraţii
mei, preoţilor, scrisu-v-am aceste Psaltiri cu otveat (=răspuns,
traducere, n.n.) de-ain scos Psaltirea srăbească (slavonească, n.n.)
pre limba rumânească".
Contribuţia lui Coresi la dezvoltarea
limbii române literare

 N. Iorga
– prin cărţile sale s-a format „ceva nepreţuit pentru
orice popor, căci cuprinde în sine ceea ce va da
formă gândului şi simţirii generaţiilor care se vor
urma: limba literară”.
 S. Puşcariu
– vede în limba lui Coresi un compromis între graiul
maramureşean (nord- ardelean) şi cel muntean.
Contribuţia lui Coresi la dezvoltarea
limbii române literare

 Al. Rosetti
– „limba noastră este la origine limba vorbită pe la
mijlocul secolului al XVI-lea în regiunea
Târgovişte- Braşov”.
 Ion Coteanu
– „manuscrisele maramureşene au intrat cu
particularităţile lor în tipografia lui Coresi şi au
ieşit cu înfăţişare muntenească”
Concluzii

 a fost nu numai tipograf, ci şi editor

 „prima înteprindere tipografic-editorială
condusă de un român”
 „formează începutul literaturii noastre
naţionale, aşezând formele limbei literare a
neamului…Limba vorbită în Ţară, între cele
două oraşe de scaun –Târgovişte şi
Bucureşti- s-a făcut limba cărţii, limba literară
a neamului românesc întreg.” (I. Bianu)