Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2013
Propunător:
prof.învăţământ
preşcolar
Unitatea de învăţământ: Grădiniţa cu
Program Normal Sălcuţa
Nivelul/Grupă: Nivel II/grupa mare
Tema anuală de învăţare: ,, Când/cum şi de ce se
întamplă?”
Tema proiectului: „Frumuseţile şi bogaţiile
toamnei”
Tema zilei: „Darurile toamnei!”
Tipul activităţii: Consolidare de cunoştinţe,
priceperi şi deprinderi.
Mijloace de realizare: Activitate
integratăADP+ALA1+ADE( DLC+DOS)+ALA2
Forma de realizare: Jocuri şi activităţi didactice
alese; joc didactic; elemente de activitate
casnică ,minispectacol literar ;joc de mişcare.
Scopul activităţii:
Dezvoltarea capacităţii de exprimare orala ,de
înţelegere şi utilizare corecta a semnificaţiilor
structurilor verbale orale, formarea unor deprinderi
practic-gospodăreşti .
Activităţi de învăţare:
1. ACTIVITATE DE DEZVOLTARE PERSONALĂ (ADP):
Întâlnirea de dimineaţă: Salutul, prezenţa, calendarul zilei; ştirea zilei.
Obiective operaţionale :
Săformeze grupe dupa criteriul formei prin încercuire;
Să numere elementele fiecarei grupe;
Săscrie pentru fiecare grupă formată tot atatea liniuţe cate silabe are cuvântul care o denumeşte;
Săunească printr-o linie grupele formate cu cifra corespunzătoare numarului de elemente.
Strategii didactice:
Metode şi procedee: observaţia, conversaţia, explicaţia,demonstraţia, exerciţiul.
Material didactic: fişă de lucru: „Ce ştii despre toamnă?”, creioane colorate.
Evaluare:Turul galeriei
ARTA:
Tema activităţii:„Fructele,legumele,florile toamnei”
Mijlocul de realizare: ”- colorare,pictură,modelaj
Obiective operaţionale :
Să recunoască legumele de pe suportul de lucru;
Să lucreze în grup, folosind tehnica amprentării palmelor pentru obţinerea unor crizanteme.
Să pregătească materialul de modelat prin frământare, rupere
Să modeleze prin mişcarea translatorie a palmelor faţă de planşetă
Să spună ce culoare au părţile componente ;
Să coloreze,să picteze şi să modeleze respectând culorile toamnei;
Să coloreze, picteze, modeleze cu atenţie resectând indicatiile date.
Sa adopte o poziţie corecta în timpul lucrului;
Strategii didactice:
Metode şi procedee: observaţia, conversaţia, explicaţia,demonstraţia, exerciţiul.
Material didactic:fişă de lucru,creioane colorate,acuarele,apa,pensula,coli,planşetă,plastilină;
Evaluare:Turul galeriei
Evaluare:Decorarea rochiţei Zânei Toamna
Tema activităţii:„Bucheţele”
Mijlocul de realizare: Joc de mişcare
Obiective operaţionale :
Strategii didactice:
Metode şi procedee:jocul, explicaţia, demonstraţia, conversaţia;
Material didactic:ecusoane cu forma geometrică: cerc, pătrat; palete cu formele geometrice desenate: cerc şi pătrat.
Locul de desfăşurare: Sala de grupă.
Tema activităţii:,, Toamna !”
Mijlocul de realizare:Minispectacol literar
Obiective operaţionale :
să memoreze conştient şi fidel conţinutul poeziilor şi cântecelor;
să redea expresiv şi nuanţat un text liric, respectând accentul, intonaţia şi respiraţia;
să asocieze muzicii, cântecelor şi jocurilor cu text şi cânt diferite mişcări specifice;
vor manifesta entuziasm şi plăcere în redarea rolurilor şi a mişcărilor de dans;
Strategii didactice:
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exercitiul, jocul, observarea;
Material didactic: costume de zână Toamna, greiere şi furnica, coş cu frunze, coş cu fructe,căsuţa,materiale audio, CD- uri;
Locul de desfăşurare: Sala de grupă.
Sarcina didactica: Recunoaşterea principalelor caracteristici specifice ale anotimpului toamna(fructe,legume,flori); Rezolvarea unor
situaţii-problemă pe teme diferite;Interpretarea unei poezii,a unei ghicitori; Relaţionarea cu ceilalţi în realizarea unei teme comune.
Regulile jocului:
-copiii trebuie să raspundă numai la solicitare;
-să raspundă în propoziţii şi limbaj potrivit fiecarui domeniu;
-să respecte cerinţele grupului din care fac parte şi ale educatoarei.
Elemente de joc: Surpriza, situaţii problema, mânuirea materialului,ghicirea,recitarea,aplauzele.
Srategii didactice:
Metode şi procedee: Observaţia, explicaţia, exerciţiul, conversaţia, problematizarea, brainstorming-ul, turul galeriei.
Material didactic:Scrisoarea Zanei Toamna,ecusoane: fructe, legume, flori; Tablou pentru afişat punctele câştigate (frunze galbene ,por-
tocalii şi roşii ); Biletele cu; biletele cu ghicitori; O fructiera, un coş pentru legume şi o vază pentru flori; panou pentru expoziţie,recom-
pense-bomboane .
Resurse:-umane: educatoarea şi grupa de copii;
-temporale: o zi.
Finalitatea zilei:amenajarea unor rafturi cu borcane de compot şi muraturi,plantarea florilor în ghivece.
Bibliografie:
- Curriculum pentru învăţământul preşcolar, D.P.H., 2009;
-Culea, Laurenţia; Sesovici,Angela;Grama,Filofteia;Pletea,Mioara;Ionescu,Daniela;Anghel,Nicoleta-Activitatea integrată din grădiniţă(ghid
pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar), Ed. Didactica Publishing House, Buc., 2008;
- Maria, Smaranda; Lazăr, Camelia; Ilie, Elena-Ziua bună începe de la întâlnirea de dimineaţă, Ed.Tehno-Art 2010;
- Breben, Silvia; Goncea, Elena; Ruiu, Georgeta; Fulga, Mihaela- Metode interactive de grup,-ghid metodic, Ed. Arves, Piteşti, 2002.;
Ziua debuteazăcu Întâlnirea de dimineaţă şi vedem că sala de grupă a albinuţelor a îmbrăcat haine de toamnă, de sarbatoare, un covor de
frunze pe jos, o multitudine de frunzuliţe, randunele şi berze, totul este asemeni unei imagini de basm ce emană foarte multă dragoste.
Copiii intră intonând cântecul „ Acum e toamna,da!”şi descoperă încă de la intrare o parte din surprizele pregătite.
SALUTUL: Educatoarea îi întâmpină cu salutul:”Dimineaţa a venit
Toţi copiii au sosit
În cerc să ne adunăm
Cu toţii să ne salutăm!
Bună dimineaţa, albinuţe mici!”.
Copiii vor primi ecusoane în piept cu flori de toamnă,fructe şi legume, fiind astfel împărţiţi în 3 grupe de la începutul activităţiilor, iar în
funcţie desimbolului primitse vor saluta:”Bună dimineaţa,flori!, Bună dimineaţa, fructe!”.Bună dimineaţa,legume!”
PREZENŢA:Pe rând,copiii merg la copacul prezenţei şi îşi aşează frunza cu poza pe ea în copac.
CALENDARUL NATURII: Se stabileşte: În ce anotimp suntem acum? Care este imaginea ce reprezinta anotimpul? În ce zi suntem? Cum
se numeşte ziua de azi? Dar următoarea zi?
ÎMPăRTĂŞIREA CU CEILALŢI: Până acum copii au vorbit foarte multe despre Zâna Toamna. Ştim că ea ne aduce multe daruri printre
care; fructe, legume şi flori.
NOUTATEA ZILEI : Voi prezenta „Leguma,fructa şi floarea supărată” în jurul carora se discută puţin: -De ce credeţi voi că sunt supăra-
te? (pentru ca sunt singure, nu au prieteni)-Doriţi să le înveselim şi să ne jucăm astazi cu ele?Astăzi vom avea un concurs între cele 3 grupe.
Vom vorbi despre fructe,legume, flori şi vom vedea ce echipa ştie mai bine despre unul din darurile toamnei. Dar am o surpriză!
Surpriza: Se aud bătăi în uşă. Uşa se deschide şi un copil mai mare de la şcoală aduce un coş mare cu multe surprize(fructe,legume, flori şi
plicuri). Copilul este trimis de Zâna Toamnă, să anunţe Grupa Albinuţelor, că ea a auzit că ei sunt foarte isteţi şi ştiu multe lucruri despre
bogăţiile şi frumuseţiileei. Prin intermediul unei scrisori, Zâna Toamna îi roagă pe copii să folosească materialul surpriză trimis de eaşi să
pregătească compotul de struguri, muraturile la borcane şi să planteze florile în ghivece. Se anunţă copiii că, vor avea de descoperit foarte
multe surprizedin pachet şi totodată vor trebui să rezolve mai multe sarcini:
ACTIVITĂŢI
LIBER ALESE
ACTIVITĂŢI (ALA 1)
RECREATIVE
(ALA 2) Ştiinţă: „Ce ştii despretoamna”(fişă
de lucru);
„Toamna”
-minispectacol literar;
„Bucheţele”
-joc de mişcare
ACTIVITĂŢI LIBER
ALESE (ALA 1)
ACTIVITĂŢI PE
DOMENII EXPERENŢIALE
„Darurile toamnei”
DLC-joc didactic
DOS-elemente de activitate
casnică
II. Captarea Acest moment se realizează prin Povestirea; Colegul cel mare; Frontal; Observarea
atenţiei apariţia unui copil trimis cu surprize de comportamentului
la Zăna Toamna care-i roagă pe copiii Explicaţia; Coşul;surpriza; copiilor;
să se pregătească de activităţi. Copilul Frontal;
aduce un coş mare spunând: Conversaţia; Stimularea
„ Dragi prieteni, mari şi mici, interesului pentru
Bine v-am găsit aici! activitate;
Am aici surprize multe, Surpriza
Vă rog să luaţi aminte!
Scisoarea să o citiţi
Şi să fiţi foarte cuminţi!
Pe invitaţi să nu-i supăraţi,
Pe doamna voastra să o ascultaţi
Vă rog să mă ajutaţi,
Bunătăţi să pregătiţi
Pentru a fi rasplătiţi”.
ScenetA: „ Toamna”
Educatoare
Grădiniţa
Personaje : Greieraş
Furnică
Toamna
Copii
Costumaţii : Greieraşul va fi îmbrăcat cu frac negru, iar pe cap va avea antene confecţionate din sârmă.
Furnica va fi îmbrăcată cu bluză albă, fustă neagră,
şorţuleţ negru, iar pe cap va avea antene.
Toamna va fi îmbrăcată cu rochiţă lungă de culoare maro, pe care se vor prinde frunze din hârtie glasată
de diferite forme, mărimi şi culori. Pe cap va avea o coroniţă confecţionată din hârtie glasată iar în mână un coş cu
frunze uscate.
Decor : Peisaj de toamnă într-o pădure (livadă). Într-un colţ al clasei se va „ construi” din carton căsuţa furnicuţei,
iar în apropierea ei căsuţa greieraşului, care va fi mai mică şi mai dărăpănată. În faţa celor două căsuţe se va
amenaja „pădurea” din crengi de copaci fixate în suporturi. Podeaua va fi acoperită cu un covor de frunze.
Pregătirea scenetei :
Furnica şi greieraşul se vor ascunde în căsuţele lor, iar „Toamna” se va ascunde după un „copac”. Ceilalţi
copii vor intra în ordine în sala amenajată, se vor plimba prin „pădure”, cântând : ,,Mergem la plimbare”şi
în acelaşi timp imită culesul frunzelor.
Lucrarea metodico-ştiinţifică „Problematica psihologica a stimularii creativitatii prescolarului” este structurată în cinci capitole, şi anume:
Argument
Capitolul 1– Fundamentarea teoretică a temei.
1.1. Conceptul de creativitate şi nivelurile acesteia
1.2. Natura creativităţii şi fazele de creaţie
1.3. Factorii creativităţii
1.4. Comportamentul creativ şi premise care stimulează creativitatea.
Capitolul 2– Specificul potenţialului creativ la vârsta preşcolară
2.1. Consideraţii generale asupra dezvoltării copilului de vârstă preşcolară
2.2.Particilarităţile psihofiziologice ale copilului de vârstă preşcolară
2.3.Specificul manifestărilor creative ale copilului de vârstă preşcolară
Capitolul 3- Ipoteza de lucru,obiectivele şi metodologia cercetări
3.1. Ipoteza de lucru şi obiectivele cercetării
3.2. Metodologia cercetării
3.3.Prezentarea şi interpretarea rezultatelor cercetării
3.4. Interpretarea rezultatelor experimentului
3.4.1. Rezultatele subiecţilor în etapa constatativă
3.4.2. Rezultatele subiecţilor în etapa finală
Capitolul 4-Specificul metodologic al stimularii creativităţii la varsta preşcolară
4.1. Educarea creativităţii la preşcolari/grupa pregătitoare
4.2. Posibilităţi de stimulare şi antrenament creativ la preşcolari
4.3. Metode şi tehnici de stimulare a creativităţii de grup
Capitolul 5 – Concluzii, propuneri ameliorative
Bibliografie
Anexe
În Argument, am prezentat importanţa studierii creativităţii, în general, a creativităţii preşcolarilor, în special,
motivând alegerea temei prin faptul că dezvoltarea multilaterală a personalităţii este o cerinţă obiectivă a societăţii
contemporane, în condiţiile progresului ştiinţei şi tehnicii, ale accelerării dezvoltării în toate domeniile vieţii sociale. Din
această idee a rezultat şi dorinţa de a cunoaşte şi dezvolta potenţialul creator al preşcolarilor din grupa pregătitoare, aflaţi
la vârsta achiziţiilor de bază în ceea ce priveşte dezvoltarea personalităţii acestora.
Capitolul I cuprinde partea teoretică, generală, care a stat la baza studierii temei, pornind de la conceptul de
„creativitate”, nivelurile creativităţii, fazele de creaţie şi factorii care influenţează creativitatea şi încheind cu
manifestarea comportamentului creativ la individ, în general.
Capitolul II cuprinde consideraţii generale asupra dezvoltării copilului de vârstă preşcolară ,particularităţile
psihofiziologice ale acestuia din perspectiva stimulării creativităţii sale si specificul manifestărilor creative al copilului
de vârstă preşcolară
În Capitolul III am precizat ipoteza generală şi ipotezele particulare ale cercetării şi am descris metodele de
cercetare utilizate pentru demonstrarea ipotezelor.
Ipoteza generală a cercetării este următoarea: Dacă încă din perioada preşcolarităţii încercăm să-i deprindem pe
copii cu înţelegerea corectă şi cu rezolvarea unor probleme, căutând modalităţi şi căi diferite, atunci se pot obţine
rezultate pozitive în direcţia ridicării nivelului creativităţii individuale şi de grup.
Ipoteze particulare:
Dacă vom amenaja un mediu educaţional adecvat, corespunzător intereselor şi inteligenţelor multiple ale
preşcolarilor, atunci vom contribui la dezvoltarea creativităţii şi manifestarea acesteia în diferite domenii?
Dacă utilizăm metode şi tehnici interactive de grup, atunci îi vom deprinde pe copii cu aplicarea unei gândiri
creative în activităţile desfăşurate?
În acest demers am antrenat copiii din grupele pregătitoare (2011 - 2012), constituiţi în grupa experimentală şi
grupa de control, planificând şi desfăşurând cu aceştia diferite activităţi, jocuri, exerciţii de creaţie, compunere de
probleme etc. în care am încercat să stimulez creativitatea individuală şi de grup, evaluând permanent activităţile
propuse.
Pentru verificarea ipotezei şi realizarea obiectivelor cercetării, am utilizat următoarele metode de cercetare:
observaţia, experimentul pedagogic, convorbirea, analiza produselor activităţii şi cercetarea documentelor, studiul de
caz, ancheta pedagogică, metoda statistică.
Rezultatele subiecţilor din etapele constatativă şi finală sunt prezentate în subcapitolul 3.4.1 în tabele, pentru cele
două probe – proba de desen şi proba de activităţi practice, comparativ, rezultatele grupei experimentale cu cele ale
grupei de control.
Dacă celelalte subcapitole se referă la creativitatea individuală, subcapitolul 3.4.2 este dedicat metodelor şi
tehnicilor de stimulare a creativităţii de grup, descriind câteva metode utilizate în activitatea didactică - explozia stelară,
metoda acvariului, brainstormingul (exemple concrete).
Capitolul IV este un capitol pur practic, care cumulează întreaga muncă de cercetare întreprinsă, structurată pe trei
subcapitole. Mai întâi, am descris specificul potenţialului creator pentru vârstele mică, mijlocie, mare, am continuat cu
tipurile de creativitate care se manifestă la vârsta preşcolară mare (în speţă, grupa pregătitoare), pentru fiecare categorie
de activitate – creativitate motrică, lingvistică, artistico-plastică etc., am precizat în ce măsură creativitatea este
educabilă şi am identificat posibilităţi de stimulare şi antrenament creativ (probe) pe care le-am aplicat grupului
experimental.
Capitolul V prezintă concluziile generale ale cercetării – se verifică ipotezele.
Alte concluzii:
- fetiţele sunt mai creative decât băieţii, dar există şi cazuri excepţionale;
- unii preşcolari sunt foarte creativi numai în domeniul care îi pasionează, pentru care manifestă un interes
deosebit;
- creativitatea preşcolarilor depinde în mare măsură de mediul familial în care se dezvoltă şi în care aceştia
sunt educaţi;
- creativitatea este educabilă, având ca dovadă progresul preşcolarilor din grupul experimental, faţă de
nivelul de creativitate al preşcolarilor din grupul de control;
- preşcolarii trebuie încurajaţi să identifice diferite forme de exprimare prin care să transmită idei şi
sentimente, asigurându-le condiţii propice afirmării personalităţii.
Propuneri:
Să se utilizeze în activitatea didactică metode şi tehnici interactive pentru stimularea creativităţii individuale şi de
grup, combinate cu metodele tradiţionale.
Să se elaboreze fişe de progres individual în care să se consemneze şi evoluţia creativităţii preşcolarilor într-un
domeniu sau altul.
Să se menţină un dialog real, constructiv între familie şi grădiniţă, în vederea identificării şi stimulării talentelor.
De menţionat ar fi faptul că educarea creativităţii nu înseamnă a-l forţa pe copil să devină un „mic geniu” sau un
inventator de lucruri noi. Dimpotrivă, aceasta înseamnă a veni în întâmpinarea trebuinţei de independenţă, a spiritului
său de observare şi descoperire, a curiozităţii lui nepotolite de a căuta şi de a găsi, prin elaborări personale, soluţii la
problemele mărunte ale vieţii din grădiniţă şi din familie. Bineînţeles că aceste „probleme” nu sunt nici noi, nici
originale. Dar ele, fiind personale, constituie expresia resurselor psihologice pe care el le posedă în domeniul cognitiv,
afectiv şi acţional.
Subscriu afirmaţiei lui J. Piaget, care precizează că „Societatea contemporană se concentrează tot mai mult către
inteligenţă şi creativitate, adică inteligenţă activă. Programul societăţii, integrarea reală a individului în această lume a
mutaţiilor depind, într-o mare măsură, de reuşita formării unor creatori, a unor spirite novatoare”, iar aceste cuvinte ar
trebui să călăuzească orice cadru didactic responsabil.