TESTE SCREENING PENTRU COPII

TESTUL DENVER

1
 INTRODUCERE

MOTTO:
“Face mai mult un psiholog fara este decat mai multe teste fara un psiholog”
L. SZONDY

Un domeniu particular al psihodiagnozei este fara indoiala psihodiagnoza

copilului mic. Independenta acestui domeniu deriva dintr-o serie de aspecte legate de
particularitatile varstei la care se aplica particularitati ce solicita psihologul in a-si
adapta el insusi tehnicile de comunicare cu subiectii precum si pe cele de prelucrare si
interpretare a rezultatelor.
Rezultatele testelor impun luarea unor decizii ce implica o mare
responsabilitate socio – morala si umana si care pot afecta evolutia ulterioara a
copilului, dezvoltarea sa in plan psihic, integrarea sa sociala si intr-un sistem de
invatamant si nu in ultimul rand viata intregii sale familii.
Pentru copiii prescolari (varsta prescolara fiind intinsa de la nastere pana la 6-
7 ani) exista o serie de particularitati distincte din punct de vedere al evolutiei si
dezvoltarii psihice. Esential la copii mici este ca ei achizitioneaza cunostinte si
abilitati ce pot fi studiate si analizate multiaxial. Dupa N. Mitrofan principalele axe
intalnite in structura celor mai multe scale de dezvoltare construite sunt:
1.dezvoltarea in plan cognitiv;
2.achizitii in planul limbajului;
3.dezvoltarea in plan psihomotor;
4.achizitii pe linie relational – sociala si adaptativa.

2
 Ele constitue “scheletul – structura de rezistenta” a profilului psiho –
comportamental al copilului si ii ofera acestuia posibilitatile specifice de adaptare la
mediu.
Instrumentele psihodiagnostice intentioneaza sa descopere diferentele de la un
copil la altul si abaterile de la un “etalon” fie abaterile globale , fie partiale, fie intr-un
sens pozitiv (copii supradotati) fie intr-unul negativ cu implicatii asupra tratamentului
educativ-formativ ulterior, abaterile globale sau partiale.
Testele create pentru masurarea particularitatilor varstei prescolare au fost
denumite de unii autori “scale de dezvoltare” sau “scale pentru masurarea abilitatilor”.
Testarea abilitatilor la varste mici presupune folosirea unor instrumente de masurare
de tip “screening”(din care face parte si testul DENVER) si mijloace de masurare a
dezvoltarii.
Testele screening (screen lb.engleza = ciur, sita) au drept scop principal acela
de a depista copiii ce prezinta riscuri in dezvoltarea psihocomportamentala sau care
prezinta chiar intr-un grad mai mare sau mai mic anumite handicapuri. Ele se
efectueaza in general la nivel de comunitate pentru a selecta copii ce au nevoie de
evaluari intensive suplimentare in vederea precizarii mai exacte a serviciilor
educationale si terapeutice necesare si sunt considerate “fotografii la minut” ale
copiilor sau sitele prin care se cern copiii si in care raman cei care nu pot trece si deci
trebuie investigati suplimentar.
Caracteristicile specifice ale testelor tip screening din punct de vedere
psihometric:
1. etalonarea lor in baza unui esantion reprezentativ conform cu datele
furnizate de ultimul recensamant al populatiei.
2. Au de regula caracter multidimensional;
3. Usurinta si rapiditate de administrare;
4. Instructiuni de aplicare clare;
5. Fidelitate si validitate inalta;
6. Nu necesita pregatire deosebita a persoanelor ce le aplica;
7. Sistem relativ simplu de scorare.

3
Lichtenstein sustine ca un instrument de masurare tip “screening” este valid
daca indeplineste doua criterii:
1. de a trimite spre evaluare copii care trebuie trimisi;
2. de a nu trimite copii care nu trebuie trimisi
Testul Denver face parte din testele screening si deci subscrie si el la
concluziile de mai sus.

4
 TESTUL DENVER

Testul Denver (DENVER DEVELOPMENTAL SCREENING TEST –

REVISED /DDST-R) reprezinta un test screening de evidentiere a achizitiilor in
planul dezvoltarii care se aplica la copiii cu varste intre 0 – 6 ani.
Diagnosticul de dezvoltare neuropsihica a copilului este foarte important
pentru depistarea cat mai timpurie a abaterilor de la normal si indrumarea la specialist
pentru interventie precoce.

ISTORIC
Adaptarea si etalonarea testului Denver pe populatia de copii din Romania
reprezinta cea mai mare realizare in domeniul psihodiagnosticului in tara noastra de
dupa 1989.
Actiunea s-a desfasurat in a doua jumatate a anului universitar 1993-1994 cu
sprijinul material si, mai ales, financiar al societatii SORZ din Olanda, iar
coordonarea generala a apartinut Centrului Universitar Bucuresti (prof. Dr. Nicolae
Mitrofan si psiholog Gabriel Drilea).
Referitor la eantionul national cei 2000 de copii au fost impartiti in 34 de
grupe (clase), 7 din ele reprezentand 58 copii, iar in 27 cuprinzand 59 de copii. Din
punct de vedere geografic copii au provenit din urmatoarele centre: 903 copii din
centrul Bucuresti (Muntenia, Bucuresti, Oltenia, Dobrogea), 419 copii din centrul Iasi
(Moldova), 186 copii din centrul Timisoara (Banat), 492 copii din centrul Clue
Napoca (Transilvania, Maramures, Crisana).

5
 Partea a doua a actiunii de etalonare si anume, prelucrarea datelor si alcatuirea
normelor nationale (etalonul romanesc) s-a desfasurat in cadrul Catedrei de psihologie
a Universitatii Bucuresti, sub coordonarea prof. Dr. N. Mitrofan.
Testul isi are originea in mare masura in Tabelele de dezvoltare Gessel, care,
la randul lor, au constituit sursa de inspirare si influentare pentru cele mai multe din
testele create pentru masurarea psihologica a copiilor mici.
El este unul dintre cele mai cunoscute teste in S.U.A. si unul dintre cele mai
frecvent folosite in domeniul pediatric ( Frankeburg, W.K., Dodds J.B., Fandal A.W.,
Kazuk E., Cohrs M., 1975; Frankeburg, W.K., Fandal A.W., Sciarillo W., Burgess D.
1981)
De altfel testul a fost preluat si standardizat si in afara granitelor S.U.A., cum
ar fi de exemplu, in tari precum Anglia, Olanda, Japonia si Romania..
Astazi in Romania medicii de familie si medicii scolari folosesc pentru
evaluarea dezvoltarii psihomotorii a copiilor 0 - 6-7 ani testul Denver simplificat.

Cum, unde, cand si la cine se aplica testul Denver

Testul Denver subscrie caracteristicilor oricarui test de tip screening:

1. trebuie sa includa mai mult decat o singura sursa de informatie;
2. trebuie sa includa informatii privind auzul, vazul precum si dezvoltarea
psiho-comportamentala in general;
3. trebuie sa cuprinda informatii de la parinti sau de la cei ce au in grija
copiii;
4. tebuie sa includa informatii recoltate prin observatie directa.

Locul unde se poate desfasura activitatea de masurare tip “screening” poate fi:
1) la domiciliul copilului;
2) cu unitati mobile;
3) in cadrul unor unitati educationale (gradinita);
6
4) in centre specializate;
indiferent de locul de desfasdurare a testului examinatorul trebuie sa tna seama de o
serie de recomandari:
1. sensibilitate fata de preocuparile si grijile parintilor – parintii pot fi ingrijorati in
legatura cu rezultatele testarii, de aceea, trebuie abordati cu delicatete, atat pentru a
le reduce anxietatea, cat si pentru a-I face sa inteleaga mai bine ratunea si utilitatea
actiunii;
2. locul de examinare – trebuie sa fie ferit de orice sursa de zgomot si distragere a
atentiei.
3. familiarizarea copilului cu examinatorul – in vederea evitarii temerii si inhibitiilor,
contraindicatii pentru o cat mai corecta examinare si masurare.
4. influentele mediului inconjurator – este vorba in primul rand de relatiile de
interactiune dintre copil si cel ce-l ingrijeste. Acestea pot sprijini sau dimpotriva
pot impiedica dezvoltarea, de aceea, este bine sa fie supuse unei observatii
sistematice.
5. starea fizica – trebuie verifcata cu atentie si in cazul in care copilul este suferind,
racit sau este obosit, actiunea de evaluare se amana pentru alta data. De asemenea
trebuie sa se tina seama de faptul ca un copil mic are posibilitati limitate de
concentrare a atentiei, de aceea actiunea de masurare nu trebuie sa se bazeze pe
foarte multi itemi.
6. ariile dezvoltarii. Desi actiunea de masurare poate sa fie concentrata mai mult
asupra uneia dintre ariile comportamentale (motorii, cognitive, comunicationale)
nu trebuie sa se piarda din vedere interactiunile multiple si complexe dintre
acestea.

In concluzie din experienta mea personala de medic de familie examenul de bilant al

oricarui copil cu varsta intre 0-6-7 ani trebuie sa cuprinda:

1. date somatometrice (greutate, lungime/ inaltime, perimetru cranian, perimetru

toracic etc.)

7
2. examen clinic pe aparate si sisteme;
3. examenul organelor de simt;
4. dezvoltarea psihomotorie pe comportamente A. motor B.cognitiv C. verbal D
social – afectiv la care se preteaza foarte bine testul Denver.

Testul Denver cuprinde 105 itemi asezati in ordine crescanda a dificultatii, avand in
vedere expectatiile pe linia dezvoltarii pentru fiecare nivel de varsta. Ei sunt impartiti
in 4 grupe:
1. comportament social - afectiv – itemi ce urmaresc reactiile copilului la factori
sociali inconjuratori si modul sau de comportare; de exemplu ras, imitatie,
comportament fata de alti oameni; diferentierea reactiilor afective; imitatia si
comunicativitatea afectiva; activitatea de joc cu copiii si adultii; manifestari de
independenta (preferinte active, opozitie) si autoservirea (deprinderi de hranire,
imbracare, igiena).

2. comportament de adaptare -cognitiv – itemi ce urmaresc dezvoltarea capacitatii de

observatie si a modului de actionare; de exemplu coordonarea ochi – mana,
manuirea obiectelor, rezolvarea unor probleme practice; receptivitate generala la
stimuli; perceptia si reprezentarea; memoria verbala (recunoastere, denumire de
imagini); activitatea de constructie; activitatea de reproducere grafica;
caracteristici calitative de varsta;

3. comportament verbal – itemi ce urmaresc modul in care este folosita limba; de

exemplu ras, vorbit, vocabular activ si pasiv, combinatii de cuvinte, abstractii;
gangurit (vocale, consoane); pronuntia de silabe; limbajul pasiv; limbajul activ;
structura gramaticala a limbajului vorbit;

4. comportament motor – itemi ce se refera la controlul asupra corpului; de exemplu

pozitia dreapta a corpului, sa stea in sezut, sa stea in picioare, sa mearga, sa sara,

8
 balans, prins; motricitate in decubit dorsal (cap, trunchi, membre); motricitate in
decubit ventral; pozitie sezand, posturi de echilibru; ortostatism, mers, alergare;
control vertical, deplasare pe verticala (urcat – coborat scari); motricitatea fina a
mainii.

Pentru aplicarea testului se folosesc urmatoarele materiale:

- un mic ghem de lana rosie;
- o jucarie pentru sugari (ce face zgomot), cu un maner ingust;
- 8 cuburi colorate de 2,5x2,5x2,5 cm, respectiv 2 albastre, 2 galbene, 2 rosii si 2
verzi;
- o sticluta transparenta cu gatul de 1 cm;
- un clopotel;
- o minge de tenis;
- un creion;
- stafide;
- cateva coli de hartie (fara linii sau patratele);
In practica de zi cu ca medic de familie eu folosesc testul Denver II in forma
simplificata.

Materialele si cunostintele necesare pentru efectuarea testului Denver II sunt:

I. fisa Denver II simplificata (vezi anexa I);

II. instructiunile de folosire a fisei de examinare Denver II – simplificata;
III. indicii orientativi ai dezvoltarii neuro-psihice pentru copilul 0-3 ani;
IV. Optional eu folosesc pentru o mai buna edificare si comparare cu etalonul si
tabelul de dezvoltare in primele 18 luni elaborat de Institutul pentru Ocrotirea
Mamei si Copilului “prof. Dr. Alfred Rusescu”.

9
 TABEL DE DEZVOLTARE IN PRIMELE 18 LUNI DE VIATA

Varsta copil in 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

luni
Priveste chipuri

Tine capul la 90grade

Surade spontan

Rade in hohote

Urmareste cu privirea(180
grd)
Se intoarce pe o parte

Isi priveste mainile

Gangureste

Apuca un obiect oferit

Intinde mana

Intinde mana si apuca un

obiect
Imita sunete

Recunoaste persoane

Se ridica in sezut

Se ridica in picioare cu
sprijin
Merge cu sprijin

Se ridica in picioare
singur
Merge singur

10
I. Fisa Denver II simplificata si tabel cu itemii urmariti pe tipuri de
comportamente; se regaseste inanexa I
II. instructiunile de folosire a fisei de examinare Denver II – simplificata:
pentru aprecierea dezvoltarii neuro-psihice a copilului, urmariti parametrii inscrisi pe
fisa Denver II si notati performantele copilului.
- in timpul examinarii copilului incercati sa intrati in relatie cu el.
- Observati-l de la primul contact cu familia (la domiciliu sau in cabinet), in timpul
pregatirii.
- Bazati-va pe informatiile obtinute de la membrii familiei/anturaj;
- Daca copilul este bolnav/ obosit se amana examinarea dezvoltarii neuro psihice;
- Se urmareste pe linia verticala a varstei copilului examinat, marcata pe marginile
orizontale ale grilei, daca manifestarile sale corespund cu performantele inscrise pe
fisa; bifati in dreptunghiul desenat pe fisa.
Atentie la o serie de particularitati legate de examinarea la diferite varste.
Cifrele de mai jos corespund cu cele notate pe fisa in unele dintre dreptunghiuri:
1. incercati sa faceti sugarul sa zambeasca zambindu-I, vorbindu-I, facand diferite
gesturi, dar fara a-l atinge.
2. Copilul trebuie sa-si priveasca mana timp de cateva secunde.
3. Parintele il poate ajuta sa manuiasca periuta de dinti si sa puna pasta pe ea.
4. Nu este obligatoriu ca el, copilul, sa-si poata lega sireturile la ghete, sa-si poata
incheia nasturii sau fermoarul la spate.
5. Pentru aprecierea motricitatii fin-adaptative, balansati usor o bila/jucarie in fata
copilului, la 20-30cm distanta de el, de o parte si de cealalta, timp de 5-10 secunde.
Se observa reactia sugarului. De exemplu, nou- nascutul urmareste cu privirea
obiectul pendulat cel putin pana in dreptul liniei mediane a corpului sau. Dupa 1
luna, sugarul urmareste jucaria leganata, chiar dincolo de linia lui mediana.
6. Pentru a stimula copilul sa apuce zornaitoarea, atingeti-I cu ea varful sau fata
dorsala a degetelor.

11
7. Proba este trecuta daca sugarul incearca sa vada unde a disparut snurul. El trebuie
lasat sa cada repede din mana examinatorului, fara a misca bratul.
8. Copilul trebuie sa mute cubul din mana, fara a se ajuta de corp, gura sau masa.
9. Testul este trecut daca sugarul apuca stafida cu orice parte a degetului mare si a
altui deget.
10.Linia poate varia cu maximum 30 grade de la desenul examinatorului.
11.Strangeti pumnul cu degetul mare indreptat in sus si miscati doar degetul mare.
Testul este trecut daca copilul imita fara a misca vreun alt deget in afara celui
mare.
12.Testul este trecut pentru orice forma inchisa. Testul este nesatisfacator cand copilul
face miscari circulare continue.
13.Care este linia mai lunga (nu “mai mare”)? Intoarceti foaia cu susul in jos si
repetati. Testul este trecutdaca reuseste in 3 din 3 incercari sau in 5 din 6.
14.Testul este trecut in cazul oricarei linii ce intersecteaza centrul.
15.Lasati copilul sa copieze mai intai forma. Daca nu reuseste aratati-i.
Pentru testele 12, 13, 14, 15, nu denumiti formele. Nu desenati 12 si 14.

12 13 14 15

16.la numarare, fiecare pereche (2 brate, 2 picioare etc.) se considera o parte.

17.Puneti un cub intr-o ceasca si agitati-o usor langa urechea copilului, fara ca el s-o
poata vedea. Repetati pentru cealalta ureche.
18.Indicati desenul si cereti copilului sa- l denumeasca; nu se iau in considerare
sunetele dezarticulate. Daca sunt corect denumite mai putin de 4 imagini, cereti
copilului sa indice imaginea cand aceasta este numita.
Desene cu : Pisica cal pasare caine om (vezi anexa 2)

12
19.folosind o papusa, cereti copilului: arata-mi nasul, ochii, gura, urechile, mainile,
picioarele, burta, parul. tEstul este trecut daca arata 6 din 8 elemente.
20.Folosind imagini, intrebati-l pe copil: Cine zboara, miauna, latra, vorbeste,
galopeaza. Testul este trecut daca raspunde corect la cel putin 2 din 5.
21.Intrebati-l pe copil: ce faci cand ti-e frig? Cand esti obosit? Cand ti-e foame?
Testul este trecut cu minim 2 din 3.
22.Intrebati copilul: “ce faci cu o cana? La ce foloseste un scaun? Ce se face cu un
creion? In raspunsuri trebuie neaparat sa existe verbe (cuvinte ce exprima
actiunea).
23.Testul este trecut daca aseaza cuburile si spune corect cate cuburi sunt (1, 5)
24.Spuneti copilului: pune cubul pe masa, sub masa, in fata mea, in spatele meu.
Testul este trecut cu 4 din 4. Nu ajutati copilul aratand cu degetul, miscand capul
sau ochii.
25.Intrebati copilul: ce este o minge, un lac, o banca, o casa, o banana, o perdea, un
gard, un tavan. Testul e trecut daca le defineste referindu-se la domeniul de
folosire, forma, materialul din care sunt facute, categoria generala din care fac
parte (banana este un fruct, nu doar “galbena”).
26.Intrebati copilul: daca un cal este mare un soarece este…..? daca focul frige,
gheata este…? Daca soarele straluceste ziua, luna straluceste…? Testul este trecut
cu 2 din 3 raspunsuri.
27. Copilul poate folosi, ca sprijin doar peretele sau balustrada, nu o persoana; trebuie
sa mearga in picioare, nu in 4 labe.
28.Copilul trebuie sa arunce mingea la 1 metru in fata lui, astfel incat examinatorul sa
o poata prinde in mana (deci trebuie aruncata inainte si in sus).
29.Copilul trebuie sa sara din pozitia “in picioare” peste latimea foii de test
(aproximativ 22cm).
30.Spuneti copilului sa mearga inainte, punand un picior inaintea celuilalt, cu 2-3 cm
intre calcaiul asezat inainte fata de varfurile degetelor piciorului dinapoi. Cel ce
testeaza poate arata. Copilul trebuie sa mearga 4 pasi la rand.

13
!!!! tineti seama de faptul ca in al doilea an de viata, jumatate din copiii normali
sunt neascultatori (nesupusi) !!!!!!

III. Caracteristicile de dezvoltare mentionate in testul Denver sunt inscrise foarte

prescurtat in dreptunghiurile figurate. Pentru mai multa claritate se pot folosi
indicii orientativi ai dezvoltarii neuro psihice pentru copilul 0-3 ani
INDICI ORIENTATIVI AI DEZVOLTARII NEURO-PSIHICE

VARST COORDONAREA LIMBAJ

A POSTURA SI MISCARILOR COMPORTAMENT
LOCOMOTIE ADAPTATIV
1 luna - Usoara -reflexul de apucare tipa de foame si se emite mici sunete
prezent calmeaza laringiene
hipertoniemusculara a cand este luat in brate
flexorilor
- in decubit dorsal, pozitie
laterala a capului
2 luni - tinut vertical, isi ridica - reflexul de agatare se fixeaza cu privirea gangureste
pentru cateva momente capul mentine persoanele straine
in decubit ventral
- isi ridica umerii si capul
cateva momente
3 luni - se sprijina pe antebrat cand - isi tine mana - zambeste - reactioneaza la
e deschisa in somn -intoarce capul la oameni sau
culcat pe abdomen - se agata de haine , zgomote obiacte cunoscute
- isi tine sus capul cand e obiecte - rade sau emite sunete
culcat pe abdomen voioase
44 luni - sade sprijinit pentru scurt - tine jucaria cu patru - zambeste persoanelor - tendinta la o
timp degete si familiale modelare a vocii
palma o scutura - priveste activ in jur
- schiteaza miscarea de
apucare
5 luni Sade sprijinit mai mult timp - in decubit ventral isi deosebeste persoanele emite grupe de sunete
ridica toracele straine cu ritm rapid
- tine mana pe cana de cele familiare
6 luni Isi ridica , din decubit dorsal, - muta jucaria dintr-o intinde mainile pentru a - gangureste
capul; mana in alta; fi ridicat
- se intoarce de pe spate pe - strange in pumn -isi manifesta simpatia si
abdomen obiecte mici antipatia
9 luni - poate sta in sezut fara apuca obiecte cu 2 isi tine singur cana - intelege “nu” si
sprijin degete se joaca “bau-bau” sau “papa”
- se tine de mobila se poate hrani cu “papa” - cauta sa imite sunete
degetele repetate
( pentru unele
alimente)
12 luni merge singur sau tinut de o arunca jucariile- da vine cand este strigat - intelege si altceva
mana jucaria (obiecte) cand - ajuta cand este decat”mama” “da”
- se rasuceste cand e asezat I se cere imbracat - misca din cap ca
“nu”
18 luni - merge pe scari cu ajutor poate intoarce 2-3 are un lexic de 6 cuvinte imita unele actiuni ale
- poate arunca o jucarie din pagini dintr-o carte, ii plac jocurile cu alti adultului
picioare fara sa cada deodata- copii
incepe (incearca) sa se
hraneasca
singur cu lingurita
2 ani - fuge fara sa cada intoarce cate o singura se joaca cu alti copii - vorbeste in propozitii
- urca si coboara scarile pagina - cere olita mici
singur la carte - utilizeaza” mie” ,
isi scoate pantofii “tie” , “el”,
singur “ al meu” , “ al tau”
2 ani si sare cu ambele picioare de pe - deschide nasturii isi spune numele intreg utilizeaza “ eu” corect
14
6 luni podea - tine un creion ca - in majoritatea
- arunca o minge din mana adultul - merge sa bea
singur fara ajutor cazurilor foloseste
pluralul si trecutul
3 ani poate pedala un triciclu isi tine mainile daca I - se joaca cu alti - povesteste pe scurt
merge pe scari alternand se spune copii, bine , se experiente
Picioarele - se imbraca si se invarteste - proprii isi
dezbraca - - imparte cu cineva cunoaste sexul
incheind si descheind propriile jucarii
nasturii din fata

INTERPRETARE

Desi in urma aplicarii, nu se ajunge la un scor ce reprezinta un coeficient al

dezvoltarii, pentru fiecare nivel de varsta, rezultatele la cei 23-30 de itemi favorizeaza
conturarea unui scor care la randul lui poate fi evaluat ca fiind: normal, suspect,
anormal, instabil.
Avand in vedere faptul ca la varstele mici, achizitiile si modificarile
psihocomportamentale sunt adesea imprevizibile si, pe de alta parte, faptul ca riscul
aplicarii si interpretarii eronate a testului este foarte mare, unii autori recomanda
repetarea testarii in felul urmator: LA INTERVALE DE APROXIMATIV 6 LUNI PANA LA
VARSTA DE 2 ANI SI LA INTERVAL DE 1 AN PANA LA VARSTA DE 5 ANI.
Privitor la caracteristicile psihometrice, este evidentiata valoarea destul de
mare a coeficientului de fidelitate. Astfel, valoarea fidelitatii test-retest este 96 iar
valoarea fidelitatii interevaluatorii este 90 (Frankenburg W.K. 1975). In ceea ce
priveste insa validitatea, mai ales validitatea predictiva, nu exista un acord intre
autorii care au efectuat cercetari in aceasta directie. Astfel, unii autori isi manifesta
optimismul privind posibilitatile DDST-R de a identifica din timp subiectii ce prezinta
un risc privind evolutia normala a dezvoltatarii lor, chiar daca sunt uneori unele
esecuri in iodentificare (Salvia J., Ysseldike S.S. 1988)

15
 Intr-o cercetare efectuata pe copii de 6 ani s-a evidentiat faptul ca 89% din
copiii cu diagnosticul “anormal”, rezultat in urma aplicarii testului atrag atentia ca
testul sufera in planul validitatii predictive, deoarece el nu reuseste sa detecteze, pana
in procent de 80, copiii care ulterior, in special in scoala, obtin rezultate slabe
(Gregory J. R. 1996).

INTERPRETARE PENTRU TESTUL DENVER II SIMPLIFICAT - fisa

prezinta dreptunghiuri pentru fiecare item. Partea hasurata a fiecarui
dreptunghi indica vartsa la care majoritatea copiilor au achizitia marcata pe
dreptunghi. Intregul dreptunghi arata limitele de varsta intre care se situeaza
normalitatea. Devierea la dreapta semnifica intarzierea in dobandirea unor
elemente de dezvoltare si este de natura sa atraga atentia asupra nevoii de
consultare a specialistului si de stimulare mai ia dezvoltarii psiho-afectivo-
motorie; poate fi expresia debutului unei disabilitati, a unei tulburari de
dezvoltare.
Copilul testat se considera ca a trecut testul si se noteaza cu T (trecut) la
fiecare item in parte al varstei la care este testat. Pe formularul de testare, fiecare
item este reprezentat printr-un dreptunghi (o bara) care arata varstele la care
25%, 50%, 75%, respectiv 90% din copiii normali au realizat actiunea descrisa
de item. Latura stanga a dretunghiului reprezinta marca pentru 25%, linia
verticala de deasupra dreptunghiului reprezinta 50%, latura stanga a portiunii
hasurate reprezita 75% iar latura dreapta 90%.

CAZ
Pacientul: D.M.R. a fost urmarit de la nastere pana in prezent cu testul denver
II simplificat. S-a aplicat testul Denver la domiciliu si la cabinet de la nastere
(24.01.2005) pana la implinirea varstei de 15 luni (24.04 2006)cand a implinit 15 luni.
Examinarea s-a efectuat cu ocazia examenelor de bilant la medicul de familie. Copilul
nu este in evidenta cu boli cronice, are dezvoltare somatometrica corespunzatoare,
fara afectiuni ale organelor de simt si cu conditii de viata corespunzatoare.
16
 Protocol de examinare:
Copilul a fost examinat respectand conditiile de aplicare a testului Denver,
dupa examinarea starii de sanatate clinic sanatos, fara surse de distragere a atentiei, in
prezenta mamei.
La 1 luna - normal
La 2 luni - normal
La 4 luni - normal
La 6 luni - normal
La 9 luni - normal
La 12 luni - normal
La 15 luni - normal
S-au marcat cu T probele pe care pacientul le-a trecut pe fisa Denver, pe
tabelul cu dezvoltarea in primele 18 luni de viata si pe indicii orientativi ai dezvoltarii
neuropsihice.
I.FISA DE EXAMINARE DENVER - ANEXA 3

17
 II.TABEL DE DEZVOLTARE IN PRIMELE 18 LUNI DE VIATA

Varsta copil in 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

luni
Priveste chipuri Tt
T
Tine capul la 90grade T T

Surade spontan T T T
T
Rade in hohote T T

Urmareste cu privirea(180 T
grd)
T
Se intoarce pe o parte T
T
Isi priveste mainile T

Gangureste T

Apuca un obiect oferit T

Intinde mana T

Intinde mana si apuca un T

obiect
Imita sunete T

Recunoaste persoane T

Se ridica in sezut T T H
T
Se ridica in picioare cu T T
sprijin
Merge cu sprijin T T

Se ridica in picioare T T
singur
Merge singur T T

18
III.

VARST COORDONAREA LIMBAJ

A POSTURA SI MISCARILOR COMPORTAMENT
LOCOMOTIE ADAPTATIV
1 luna - Usoara hipertoniemusculara a -reflexul de apucare tipa de foame si se emite mici sunete
prezent T calmeaza laringiene
flexorilor T cand este luat in brate T
- in decubit dorsal, pozitie T
laterala a capului T
2 luni - tinut vertical, isi ridica reflexul de agatare se fixeaza cu privirea Gangureste
pentru cateva momente capul mentine persoanele straine T
in decubit ventral T T T
- isi ridica umerii si capul
cateva momente T
3 luni - se sprijina pe antebrat cand - isi tine mana - zambeste - reactioneaza la
e culcat pe abdomen deschisa in somn -intoarce capul la oameni sau
- isi tine sus capul cand e - se agata de haine , zgomote obiacte cunoscute
culcat pe abdomen obiecte - rade sau emite sunete
voioase
4 luni - sade sprijinit pentru scurt - tine jucaria cu patru - zambeste persoanelor - tendinta la o
timp T degete si familiale T modelare a vocii T
palma o scutura T - priveste activ in jur T
- schiteaza miscarea de
apucare T
5 luni Sade sprijinit mai mult timp - in decubit ventral isi deosebeste persoanele emite grupe de sunete
ridica toracele straine cu ritm rapid
- tine mana pe cana de cele familiare
6 luni Isi ridica , din decubit dorsal, - muta jucaria dintr-o intinde mainile pentru a - gangureste T
capul; T mana in alta; T fi ridicat T
- se intoarce de pe spate pe - strange in pumn -isi manifesta simpatia si
abdomen T obiecte mici T antipatia T
9 luni - poate sta in sezut fara apuca obiecte cu 2 - isi tine singur cana T - intelege “nu” si
sprijin T degete T se joaca “bau-bau” sau “papa” T
- se tine de mobila T se poate hrani cu “papa” T - cauta sa imite sunete
degetele repetate T
( pentru unele
alimente) T
12 luni merge singur sau tinut de o arunca jucariile- T vine cand este strigat T - intelege si altceva
mana T da jucaria (obiecte) - ajuta cand este decat”mama” “da” T
- se rasuceste cand e asezat T cand I se cereT imbracat T - misca din cap ca
“nu” T
18 luni - merge pe scari cu ajutor poate intoarce 2-3 are un lexic de 6 cuvinte imita unele actiuni ale
- poate arunca o jucarie din pagini dintr-o carte, ii plac jocurile cu alti adultului
picioare fara sa cada deodata- copii
incepe (incearca) sa se
hraneasca
singur cu lingurita
2 ani - fuge fara sa cada intoarce cate o singura se joaca cu alti copii - vorbeste in propozitii
- urca si coboara scarile pagina - cere olita mici
singur la carte - utilizeaza” mie” ,
isi scoate pantofii “tie” , “el”,

19
 singur “ al meu” , “ al tau”
2 ani si sare cu ambele picioare de pe - deschide nasturii isi spune numele intreg utilizeaza “ eu” corect
6 luni podea - tine un creion ca - in majoritatea
- arunca o minge din mana adultul - merge sa bea
singur fara ajutor cazurilor foloseste
pluralul si trecutul
3 ani poate pedala un triciclu isi tine mainile daca I - se joaca cu alti - povesteste pe scurt
merge pe scari alternand se spune copii, bine , se experiente
Picioarele - se imbraca si se invarteste - proprii isi
dezbraca - - imparte cu cineva cunoaste sexul
incheind si descheind propriile jucarii
nasturii din fata

BIBLIOGRAFIE

1. Minulescu M. – “Teorie Si Practica In Psihodiagnoza” – ed. Fundatiei

romania de maine, bucuresti 2003
2 Mitrofan N. – “Testarea Psihologica A Copilului Mic” – Ed. Press Mihaela
Srl Bucuresti 1997
3. Ministerul Sanatatii si Familiei - Institutul Pentru Ocrotirea copiilor Alfred
Rusescu – Bucuresti material pentru uzul mediclor de familie
4. Pillitteri A. –“Child Health Nursing” – Ed.Little Brown Boston
5. INTERNET – DENVER TEST

20