UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” IASI

FACULTATEA DE FILOSOFIE SI STIINTE SOCIAL POLITICE

DEPARTAMENTUL DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA
Influența regimului politic asupra experiența școlare

CAP I. CERCETARE CALITATIVA

1.1 CERECETAREA SUCCINTA A CAZULUI

Regimul comunist a pus mare accent pe dezvoltarea învăţământului numai
după ce s-a constatat că evoluţia economică şi militară a sistemului centralizat
este strict legată de progresul intelectual până la formarea unor specialişti
capabili să resolve problemele fără să gândească la mersul general al
societăţii. Ideologia dicta însă modul în care erau organizate şcolile şi liceele.
I.2. DENUMIREA TEMEI CARE FACE OBIECTUL CERCETĂRII CALITATIVE
În perioada 1949-1958 întregul sistem educațional a fost sub controlul Partidului Comunist
Român, sprijinit de Uniunea Sovietică. Educația a fost considerată de către guvernul comunist,
ca un instrument important de a controla oamenii și de a crea "omul nou". Reformele din 1949 au
fost esențiale în distrugerea sistemului vechi și crearea unei noi versiuni. În primul rând, un
număr mare de educatori și profesori au fost arestați sau uciși, iar cei mai puțini calificați, dar
cadre ascultătoare de partid le-au luat locul. Clasică divizare între liceele tehnice, clasice și
școlile profesionale au fost eliminate complet - școlile au fost segmentate pe trei niveluri (grupuri
școlare, școli și universități de mijloc), care ofereau o educație identica la toată lumea. Cele mai
multe universități au fost retrogradate la nivelul de institute tehnice. Toate școlile private și
religioase au fost închise și au fost preluate de către stat (care le-au limitat sever). Noi materii au
fost introduse - rusa a devenit obligatorie la toate nivelurile, iar franceza a fost eliminată.
Ateismul științific a luat locul religiei, iar materia despre studiul sovietic a devenit foarte
răspândită. Cele mai multe științe sociale au fost suprimate complet, sau comasate - sociologia a
fost aproape interzisă, psihologia, dreptul și filozofia au fost reformate pe baza dogmei staliniste.
Cenzura a devenit foarte răspândită - mulți autori clasici fiind interziși pe loc, iar proletariatul
și realismul socialist au devenit normă în artă, știință și educație. Școala obligatorie a crescut la 7
ani. Partidul Comunist Român s-a implicat în procesul educațional prin crearea de organizații în
interiorul școlilor (ca de exemplu Pionierii și Uniunea de Muncă pentru Tineret). Cu toate
acestea, au existat unele realizări - unul, tipic pentru regimurile totalitare, alfabetizarea în masă,
fiind realizate campanii de educație pentru adulți (alfabetizarea a sărit la peste 90% în această
perioadă) precum și apariția (reintroducerea) educației în limbile minorităților (în special în limba
maghiară). În ultimi ani ai comunismului, s-a introdus sistemul de treapta, între clasele a 10 a și a
11 a, treapta care reprezenta un examen la materiile de bază din clasele a 9 a și a 10. Odată cu
aceasta treaptă, s-a introdus și obligativitatea celor 12 clase, obligativitate care a fost anulată
odată cu revoluția din 1989.

I.3. DESCRIEREA METODEI CALITATIVE DE CERCETARE

1.3.1. Justificarea opţiunii pentru metoda calitativă aleasă

Avand in vedere faptul că tema cercetată este o temă de interes general am considerat
nimerită o metodă calitativă de grup, in speţă focus - grupul.
Un focus grup este un interviu care durează intre 90 şi 120 minute, condus de un moderator,
şi la care participă de la şase pană la zece persoane, recrutate pe baza caracteristicilor
demografice sau de comportament comune, caracteristici rezultate din obiectivele cercetării. In acest
caz subiecţii se pot potenţa reciproc,
discuţia putand fi mai productivă. Focus - grupul oferă:
- posibilitatea producerii unor seturi de date concentrate despre tema pusă in discuţie;
- obţinerea unor detalii ale problemei de cercetat şi unor aspecte de factură
emoţională care nu pot fi obţinute prin cercetări cantitative;
UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” IASI
FACULTATEA DE FILOSOFIE SI STIINTE SOCIAL POLITICE
DEPARTAMENTUL DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA
- interacţiunea de grup contribuie la crearea unor efecte sinergice care conduc la o calitate superioară
a informaţiilor comparativ cu interviurile individuale;
- timp de colectare a datelor mult mai redus decat in cazul interviurilor individuale;
- inregistrarea video a discuţiilor permite studierea limbajului non-verbal al
subiectului.
Rezultatele unei cercetări calitative nu pot fi generalizate la intreaga populaţie ţintă, ele indicand doar
puncte de vedere, motivaţii ale subiecţilor participanţi la studiu.
1.3.2. Cine realizează cercetarea calitativă
Cercetarea calitativă se va realiza de către realizatorul acestui proiect, LEBADA RAMONA
GABRIELA , in calitate de STUDENTA a Facultăţii de FILOSOFIE SI STIINTE SOCIAL
POLITICE, specializarea SOCIOLOGIE, DIN CADRUL UNIVERSITATII ALEXANDRU IOAN
CIZA - IASI
1.3.3. Mărimea eşantionului şi constituirea lui
Cercetarea calitativă se va realiza in cadrul a trei focus – grupuri. Acestea vor fi conduse de către un
moderator şi vor fi constituite din cate trei subiecţi. Participanţii au fost selectaţi in funcţie de statutul
ocupaţional, varstă, educaţie şi nivel de venit. La studiu au participat persoane din categoriile de
studiu care sunt in acest moment active pe piaţa muncii. Domeniile de activitate din care provin
subiecţii interviurilor colective sunt diverse (intreprinderi de stat şi private) şi ramuri economice
variate.

NR. Caracteristici ale participanţilor

FIG 1 VARSTA CUPRINSA INTRE 50 SI 65 DE ANI
FIG 2 VARSTA CUPRINSA INTRE 55 SI 60
FIG 3 VARSTA CUPRINSA INTRE
Recrutarea participanţilor la studiu a avut loc in două etape:
1) interviuri faţă in faţă pe baza unui chestionar de recrutare aplicat de operatorii de interviu;
2) interviuri telefonice in care s-au verificat criteriile de recrutare şi s-a confirmat
prezenţa la sesiunile de discuţie de grup.
1.3.4. Metoda proiectiva aleasă
Cercetării calitative i s-a asociat de asemenea ca metodă proiectivă , metoda interviului prin care s-au
pus intrebari suplimentare:
- LA CELE ENUNTATE ANTERIOR , CE ATI PUTEA SA NE SPUNETI DESPRE UNIFORMA
ELEVILOR DIN ACEA PERIOADA?

- IAR IN CEEA CE PRIVESTE DESFASURAREA EXAMENELOR, CUM SE DESFASURAU SI

CE PARERE AVETI?

- IAR CU PRIVIRE LA EXAMENUL DE BACALAUREAT, CATE PROBE SE DADEAU SI IN

CE CONSTAU ACESTEA?

- IAR IN CEEA CE PRIVESTE DESFASURAREA EXAMENELOR, CUM SE DESFASURAU SI

CE PARERE AVETI?

- CE PUTETI SA NE SPUNETI DESPRE DIFERENTA DINTRE SEXE FACUTA IN ACEA

PERIOADA?

- IAR IN CEEA CE PRIVESTE LIMBILE OBLIGATORII STUDIATE IN VREMEA

COMUNISMULUI, ATI PUTEA SA MI EXPLICATI CATE CEVA?

- DESPRE ACTIVITATILE DE SFARSIT DE AN CE NE PUTETI SPUNE?

UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” IASI
FACULTATEA DE FILOSOFIE SI STIINTE SOCIAL POLITICE
DEPARTAMENTUL DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA

1.3.5. Formularea ipotezelor şi obiectivelor cercetării calitative

Analiza rezultatelor obţinute in urma aplicării acestei metode proiective este prezentată in următorul
tabel:
CATEGORII DE Subiectul 1 Subiectul 2 Subiectul 3
TEME
Explicatii despre Un regim bun Un regim dur Un regim ce era
regimul politic cu multe ce punea strict si se
avantaje bariere in punea foarte
profesionale dezvoltarea putin accent pe
profesionala inteligenta
Punerea in vedere Un lucru bun Un lucru Duritate totala
a unor reguli de in scoli absurd
disciplina scolara
Obligativitatea Un lucru Ceva absurd si Inutil total
invatarii limbii ruse important inutil
intrucat eram
sub regim
sovietic
Obligativitatea Ceva ce tine de Ceva frunmos Era un lucru bun
invatarii imnului si un adevarat
intonarii acestuia patriot
Lucrul in fabrica Formarea Total absurd si Ceva inutil
obligatoriu profesionala era barbar
buna
Importanta scolilor Se punea accent O prostie totala Nu era normal
profesionale pe invatarea unei sa ne oblige
meserii si
calificarea in
acel domeniu
In urma analizei s-a constatat faptul că subiecţii in totalitate consideră condiţia regimului ca fiind
barbar si strict in Romania anilor 1960-1989
Cu toţii sunt de acord cu faptul că imnul tarii era bun , iar intonarea acestuia facea parte din viata unui
adevarat patriot. Există un consens in randul
subiecţilor cu privire la faptul că lucrul obligatoriu in fabrica era ceva absurd intrucat erai obligat sa
lucrezi intr-un domeniu greu si neplacut.
Implementarea unei limbi straine (rusa)este considerată in randul subiecţilor cafiind o măsură hilara,
dar in ceea ce priveşte obligativitatea tinerilor cu varsta cuprinsa inte 10 si 18 ani sa invete aceasta
limba grea si asupritoare era o metoda de tortura intelectuala si inutila, datorita influientei sovietice.
Majoritatea subiecţilor nu sunt de acord cu punerea in vedere a unor reguli de disciplina scolara
, deşi unii consideră acest lucru util. Toţi subiecţii doresc o schimbare in sistemul de invatamant si
punerea accentului pe intelectualism nu pe muncitorime, totodata majoritatea subiecţilor consideră ca
sistemul democratic a ,,deschis” oportunitati in cariera.
1.3.5. Formularea ipotezelor şi obiectivelor cercetării calitative
Pornind de la tema generala a cercetării „ INFLUIENTA REGIMULUI POLITIC ASUPRA
EXPERIENTEI SCOLARE”, cercetarea calitativă va avea ca obiective investigarea urmatoarelor
direcţii:

 Identificarea cunoştinţelor, informaţiilor pe care le au cetăţenii romani despre sistemul de

invatamant din Republica Socialista Romania (1960-1989);
 Determinarea atitudinilor cetăţenilor faţa de acest sistem de conducere;
 Identificarea cunoştinţelor persoanelor intervievate referitoare la sistemul de invatamant si sistemul
comunist:
 Evaluarea schimbarilor propuse de noua conducere democratica;
 perspectiva si punctele tari ale sistemului de invatamant din comunism.
Ipotezele cercetării vor fi următoarele:
 Majoritatea cetăţenilor sunt preocupaţi de perioada scolii si invatamantului comunist
 Majoritatea cetăţenilor nu sunt satisfăcuţi de sistemul din acea vreme
 Populaţia Romaniei este interesată in reformarea sistemului de conducere
UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” IASI
FACULTATEA DE FILOSOFIE SI STIINTE SOCIAL POLITICE
DEPARTAMENTUL DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA
 Lucrul in fabrica (obligatoriu ) a adus multe nemultumiri in randul cetatenilor ce au trecut prin acea
perioada
.
I.4. PROIECTAREA ÎN DETALIU A GHIDULUI MODERATORULUI

TRANSCRIERE INTERVIUL NR.1:

BUNA ZIUA1 MA NUMESC LEBADA RAMONA GABRIELA SI SUNT STUDENTA LA

SPECIALIZAREA SOCIOLOGIE , FACULTATEA DE FILOSOFIE SI STIINTE SOCIAL
POLITICE DIN CADRUL UNIVERSITATII ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IASI, ACEST
INTERVIU FACE PARTE DINTR-UN PROIECT DE CERCETARE, REFERITOR LA
EXPERIENTA SCOLARA DIN DIFERITE GENERATII. VA ROG SA MI RASPUNDETI LA
URMATOARELE INTREBARI, ASIGURANDU VA CA INFORMATIILE VOR FI TRATATE
ANONIM SI CONFIDENTIAL, IAR DATELE FIIND COLECTATE URMARIND SA FIE
ANALIZATE STRICT IN SCOPUL CERCETARII.

POVESTITI-MI CAT MAI DETALIAT DESPRE ACRIVITATEA DUMNEAVOASTRA

SCOLARA , DIN PRIMA ZI DE SCOALA PANA IN ULTIMA ZI , A ULTIMEI CLASE
ABSOLVITE.

,, NOI CEI DIN GENERATIA MAI VECHE DIN PERIOADA COMUNISMULUI, DIN
GENERATIA ANILOR 60’…65’ , MERGEAM CU DRAG LA SCOALA, ERAM DUSI DE
PARINTII NOSTRI, CU PREPONDERENTA MAMELE NOASTRE, TATII FIIND DUSI LA
MUNCA DESEORI MAMELE ERAU CASNICE , AVEAU MARE GRIJA DE COPIII LOR , SE
OCUPAU FOARTE MULT DE EI , DUCANDU-I CHIAR LA CRESA , IN PRINCIPIU ACEI
PARINTI CARE NU AVEAU CU CINE SA-I LASE , DECI… PARINTII CARE MAI AVEAU
RUDE MAI LASAU COPIII LA ACESTIA.

GRADINITA ERA PRIMUL PAS AL ELEVULUI , IMBRACAT IN UNIFORMA DE GRADINITA

. GRADINITA ERA OBLIGATORIE. CLASA 0 DE PE TIMPUL NOSTRU , DE ACUMA, ERA
PERIOADA 5-6 ANI, DECI ELEVII , DECI COPIII DE 5 SAU 6 ANI , OBLIGATORIU
TREBUIAU SA AIBA UN AN DE GRADINITA, DEOARECE PE TIMPUL COMUNISMULUI ,
GREU SE INSCRIAU COPIII IN CLASA a-I-a .

PARINTII PREZENTAU UN DOSAREL , AL MICULUI ELEV , CU ANALIZELE DE LA

MEDICUL DE FAMILIE, CUM ESTE ACUMA , CARE CONTINEA SI VACCINURILE FACUTE
, OBLIGATORIU,

INSCRIEREA IN CLASA a-I-a , CONSTA INTR-UN EXAMEN DE EVALUARE A

CUNOSTINTELOR, PENTRU A VEDEA CAPACITATEA COPILULUI, FORMANDU-SE
CLASELE IN FUNCTIE DE MODUL LOR DE PREGATIRE , IN ACEA CLASA
PREGATITOARE. IN FUNCTIE DE CALIFICATIV SAU MEDIA PE CARE O OBTINEA
ELEVUL, ACESTA ERA REPARTIZAT INTR-O CALA MAI BUNA SAU MAI PUTIN BUNA.
UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” IASI
FACULTATEA DE FILOSOFIE SI STIINTE SOCIAL POLITICE
DEPARTAMENTUL DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA
LA SFARSITUL CLASEI A 4- A SE DADEA O TESTARE DE TIP TREAPTA , PENTRU A
VERIFICA NIVELUL DE CUNOSTINTE AL ELEVULUI, ASTFEL CA SI CELE SPUSE
ANTERIOR , SE FORMAU CLASELE IN FUNCTIE DE CUNOSTINTELE ELEVULUI.’’

LA CELE ENUNTATE ANTERIOR , CE ATI PUTEA SA NE SPUNETI DESPRE UNIFORMA

ELEVILOR DIN ACEA PERIOADA?

,,IN CLASELE 1-4, FETITELE PURTAU O UNIFORMA , FORMATA DINTR O ROCHITA TIP
TUNICA, CU SORT ALBASTRU SI GULER BRODAT, IAR BAIETEII PURTAU O UNIFORMA
BLEUMARIN , FORMATA DIN PANTALONI SI SACOU , IAR CAMASA ERA ALBA.

CLASELE 5-8, SAU GIMNAZIUL, SE DEPUNEA UN DOSAR CU ANALIZELE COPILULUI, SI

CU CALIFICATIVUL OBTINUT LA ACEA TESTARE SUPA INCHEIEREA GIMNAZIULUI, SI
AICI UNIFORMA ERA OBLIGATORIE, FETELE PURTAND UN SARAFAN BLEUMARIN ,
ALBASTRU DESCHIS, CU CAMASA BLEU, SAU ALBA, IAR BAIETII AVEAU CLASICUL
COSTUM BLEUMARIN SI CAMASA ALBA.

EXAMENUL LA FINALUL CLASEI A 8 A , ERA UN EXAMEN , O TESTARE MI BINE ZIS CE

URMAREA SA VERIFICE CUNOSTINTELE ELEVILOR DUPA TERMINAREA CICLULUI
GIMNAZIAL, IAR CU ACEL DOSAR CU FOAIA MATRICOLA , CU DIPLOMELE SI CU NOTA
OBTINUTA LA EXAMEN, MERGEAI LA LICEUL DIN ORAS SAU IN ALTA PARTE, DE FEL
IN JUDET UNDE ERAU LICEELE DE SPECIALITATE .

IN ACEA PERIOADA S.AU DESFIINTAT MULTE LICEE TEORETICE TRANSFORMANDU SE

IL LICEE INDUSTRIALE , CU PROFIL MECANIC, COFECTII-TEXTILE , UNDE SE FORMAU
ACELE CLASE PENTRU TREAPTA I , , CLASA A 9 A SI CLASA A 10A , , MATEMATICA-
FIZICA, MECANICA, ELECTROMECANICA.

LICEELE TEORETICE AU RAMAS SI ACESTEA , DAR FOARTE PUTINE, IN PRINCIPIU CU 2

PROFILE , ACESTEA FIIND REAL SI UMAN.

TREAPTA I SI A II A ERAU OBLIGATORII, UNDE RAMANEA LA LATITUDINEA

ELEVULUI DACA DA TREAPTA 2 SI MERGE MAI DEPARTE CU STUDIILE , DE CELE MAI
MULTE ORI IN CLASA A XI A TRECEAU DOAR COPIII BUNI.

CEI CARE TERMINAU CLASA A X A , MERGEAU LA SCOLILE PROFESIONALE UNDE II

FORMA PENTRU ANUMITE MESERII SI DOMENII DE ACTIVITATE, CA DE EXEMPLU
LACATUS MECANIC , MECANIC AUTO, TINICHIGIU ETC.

IAR CEI CARE URMAU CLASA A 11 SI A 12 A , LA SFARSIT OBTINEAU DIPLOMA DE

BACALAUREAT , IAR ACESTIA MERGEAU MAI DEPARTE LA FACULTATE .’’

IAR IN CEEA CE PRIVESTE DESFASURAREA EXAMENELOR, CUM SE DESFASURAU SI

CE PARERE AVETI?
UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” IASI
FACULTATEA DE FILOSOFIE SI STIINTE SOCIAL POLITICE
DEPARTAMENTUL DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA
SE DESFASURAU NORMA, FARA SUPRAVEGHERE VIDEO, ERAU 2 DOMNI PROFESORI
SUPRAVEGETORI, FIECARE SCRIA CE STIA , REZULTATELE SE AFISAU PE GEAMUL
SCOLII.’’

IAR IN CEEA CE PRIVESTE LIMBILE OBLIGATORII STUDIATE IN VREMEA

COMUNISMULUI, ATI PUTEA SA MI EXPLICATI CATE CEVA?

,,DIN CLASA A 2 A ERA BAGATA LIMBA FRANCEZA OBLIGATORIE , IAR DIN CLASA A
5A LIMBA RUSA , IAR MAI TARZIU LA LICEU LIMBA ENGLEZA. ‘’

IAR CU PRIVIRE LA EXAMENUL DE BACALAUREAT, CATE PROBE SE DADEAU SI IN CE

CONSTAU ACESTEA?

,,EU AM PRINS 2 PROBE SCRISE SI O PROBA PRACTICA, LIMBA ROMANA SI

MATEMATICA IAR A 3 A PROBA A CONSTAT IN REALIZAREA UNEI CHEI
SEMIREGLABILE CU MELCATA.”

IAR CU PRIVIRE LA PRACTICA AGRICOLA , CUM SE DESFASURA?

,,PRACTICA AGRICOLA ERA OBLIGATORIE PE VREMEA ACEEA, MERGEAM LA SCOS

DE CARTOFI , LA ADUNAT CEAPA, IAR LICEUL PRIMEA ALIMENTE CE LE GATEAU
PENTRU CANTINA LICEULUI”

CE PUTETI SA NE SPUNETI DESPRE DIFERENTA DINTRE SEXE FACUTA IN ACEA

PERIOADA?

,, BARBATII FACEAU ARMATA OBLIGATORIU… UN AN SI 6 LUNI PENTRU CEI CARE

TERMINAU LICEUL SI PROFESIONALA, IAR STUDENTII FACEAU DOAR 6 LUNI”

CE PUTETI SA NE EXPLICATI DESPRE PREDAREA RELIGIEI IN SCOALA?

,, NOI IN PERIOADA COMUNISMULUI NU FACEAM RELIGIA, ERA INTERZISA

PRACTICAREA RELIGIEI… PE CAND MAMA MEA NASCUTA IN 1945 A FACUT RELIGIA”

IN CEEA CE PRIVESTE ACTIVITATEA ARTISTICA CE SE EFECTUA IN SCOLI, CE NE

PUTETI SUBLINIA?

,,ERAU RENUMITELE ANSAMBLURI DE DANS SI MUZICA POPULARA”

DESPRE ACTIVITATILE DE SFARSIT DE AN CE NE PUTETI SPUNE?

,, SE FACEAU SERBARI IN CLASA UNDE PARTICIPAU PARINTII, SE FACEAU ACTIVITATI

CULTURALE DE SARBATORILE DE IARNA, DE 1 MARIE , DE 8 MARTIE”

CE ATI PUTEA SA NE SPUNETI DESPRE RENUMITUL NUMAR MATRICOL?

,,FIECARE ELEV AVEA UN NR MATRICOL INSCRIPTIONAT PE HAINA, ASTFEL PUTEA

INTRA IN CLASA, DACA NU IL PURTA NU PUTEA INTRA IN CLASA”
UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” IASI
FACULTATEA DE FILOSOFIE SI STIINTE SOCIAL POLITICE
DEPARTAMENTUL DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA
DESPRE DESFASURAREA ORELOR DE CURS, CE NE PUTETI INDICA?

,, IN CEEA CE PRIVESTE ORELE DE CURS, LA INCEPUTUL ORELOR SE INTONA IMNUL

REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA, SE SALUTA TOVARASUL PROFESOR , IAR IN SALA
DE CLASA ERA POZITIONAT DEASUPRA TABLEI DE SCRIS, TABLOUL CE INFAPTUIA
CHIPUL TOVARASULUI NICOLAIE CEAUSESCU”

INTERVIU CU INTREBARI:

În cadrul școlii, au existat norme/ idei impuse de către regimul politic? Dacă da, care au fost acestea?
Cum v-au influențat pe dvs.?

REGIMUL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN, UN PARTID POLITIC DIN VREMEA ACEEA ,

IAR ACEST PARTID IMPUNEA NORME DE PURTARE SI MAI ALES PREZENTA
OBLIGATORIE LA CURSURI, FARA ABSENTARE NEMOTIVATA.

ALTE NORME CE ERAU IMPUSE DE CATRE REGIMUL POLITIC ERAU ACELEA PRIN
CARE ERAI OBLIGAT SA PARTICIPI LA ACTIVITATI SPORTIVE, CULTURALE, ETC.

TOTODATA, NE OBLIGA SA STIM IMNUL TARII, SA INVATAM LIMBA RUSA SI SA

SALUTAM PE TOATA LUMEA CU EXPRESIA ,,SA TRAITI TOVARAS..”.

Cum credeți că ar fi arătat experiența dvs. școlară în absența influenței regimului politic sau într-un
regim politic diferit?

TERMINAREA UNUI LICEU SEMI-INDUSTRIAL, SI A PUS AMPRENTA ASUPRA CARIEREI

SI VIITORULUI PROFESIONAL , INTRUCAT CONDUCATORUL TARII, NICOLAIE
CEAUSESCU A PUS FOARTE MULT BAZELE PE DEZVOLTAREA MUNCITOREASCA SI A
FORTEI DE MUNCA DPDV. INDUSTRIAL.

DIN PERSPECTIVA MEA, POATE AS FI URMAT UN LICEU MAI BUN DACA ERA ALT
SISTEM DE CONDUCERE, ASTFEL AS FI REUSIT SA URMEZ STUDII DE SPECIALITATE IN
DOMENIUL ALES, DAR DIN CAUZA BARIERELOR IMPUSE DE SISTEMUL COMUNIST
DIN VREMEA ACEEA , AM URMAT O FACULTATE LA O VARSTA MAI INAINTATA,
FIINDU-MI GREU SA MA INCADREZ IN CAMPUL MUNCII IN DOMENIUL RESPECTIV.

TRANSCRIERE INTERVIUL NR.2:

BUNA ZIUA1 MA NUMESC LEBADA RAMONA GABRIELA SI SUNT STUDENTA LA

SPECIALIZAREA SOCIOLOGIE , FACULTATEA DE FILOSOFIE SI STIINTE SOCIAL
POLITICE DIN CADRUL UNIVERSITATII ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IASI, ACEST
INTERVIU FACE PARTE DINTR-UN PROIECT DE CERCETARE, REFERITOR LA
UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” IASI
FACULTATEA DE FILOSOFIE SI STIINTE SOCIAL POLITICE
DEPARTAMENTUL DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA
EXPERIENTA SCOLARA DIN DIFERITE GENERATII. VA ROG SA MI RASPUNDETI LA
URMATOARELE INTREBARI, ASIGURANDU VA CA INFORMATIILE VOR FI TRATATE
ANONIM SI CONFIDENTIAL, IAR DATELE FIIND COLECTATE URMARIND SA FIE
ANALIZATE STRICT IN SCOPUL CERCETARII.

POVESTITI-MI CAT MAI DETALIAT DESPRE ACRIVITATEA DUMNEAVOASTRA

SCOLARA , DIN PRIMA ZI DE SCOALA PANA IN ULTIMA ZI , A ULTIMEI CLASE
ABSOLVITE.

,, SCOALA ERA LOCUL UNDE SE MODELA OMUL NOU,SCOPUL ERA SA EDUCE

TINERETUL SI SA PRODUCA OAMENI AI MUNCII, UTILI SOCIETATII.

A FOST O PERIOADA GREA DUPA COLECTIVIZAREA DIN 1962 , IAR ATUNCI TREBUIA
SA NE CONTINUAM VIATA , FIIND OBLIGATI SA NE URMAM STUDIILE PROFESIONALE,
IAR PRIN PRISMA GANDIRII TMPURII , COPIII DE TARANII NU AVEAU SANSA DE A
MERGE LA LICEU, CI TREBUIAU SA INVETE O MESERIE.

ERA BATAIE MARE PE LOCURI SI IN ACEA PERIOADA, INTRUCAT PTOCESUL DE

RECRUTARE ERA LA FEL, FACANDU SE PE BAZA UEI SELECTII, IAR SE ,,LUPTAU”
CATE 4 SAU 5 PE LOC” LA LICEU IAR CATE 4 PE LOC LA PROFESIONALA,

IN 1968 SE IA DECIZIA DE A SE SCHIMBA VARSTA DE INSCRIERE LA SCOALA, VARSTA

OBLIGATORIE FIIND 6 ANI, DUPA UN AN DE GRADINITA,

INTRAI FOARTE DEVREME IN CAMPUL MUNCII, IAR LICEUL IL PUTEAI CONTINUA LA

SERAL, CU CLASA A 11 SI A 12 A , IAR AICI SE ADAUGA UN AN, CLASA A 13 A.

SCOLILE PROFESIONALE AVEAU UN AVANTAJ MAJOR, ACELA FIIND INSTRUIREA

PROFESIONALA PE O PERIOADA MAI LUNGA , DECAT CEI DE LA LICEU CARE AVEAU 2
SAU 3 SAPTAMANI DE PRACTICA IN ATELIERELE SCOALA, DIN SPATELE LICEULUI

CEI DE LA PROFESIONALA AVEAU BURSE , LI SE OFEREA CAZARE IN INTERNATE,

ETC.

MAI TARZIU SE FACEAU 10 CLASE OBLIGATORII, UNDE SE ADAUGA UN AN SI 10 LUNI

SCOALA PROFESIONALA, SI APOI ANGAJATREA IN CAMPUL MUNCII.

LA MIJLOC ERA PERSPECTIVA DEPASIRII CONDITIEI DE MEDIU RURAL, FIIND UN

EXOD PUTERNIC , UNDE MAJORITATEA NU SE INTORCEAU, OPTAND PENTRU UN LOC
DE MUNCA LA ORAS, AVAND OPORTUNITATEA DE A PRIMI LOCUINTE.

SECRETARUL DE PARTID DIN FABRICA TINEA O EVIDENTA RIGUROASA A

FAMILIILOR NEVOIASE CU O CONDITIE NEFAVORABILA DE TRAI , ASTFEL PRIMEAU
GARSONIERE.
UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” IASI
FACULTATEA DE FILOSOFIE SI STIINTE SOCIAL POLITICE
DEPARTAMENTUL DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA
DUPA TERMINREA ACELOR SCOLI PROFESIONALE, , ANGAJAREA SE FACEA IN
FABRICA, ASTFEL INCAT NU PUTEAI SA RENUNTI LA ANGAJARE INTRUCAT RISCAI SA
PLATESTI SCOLARIZAREA.

DUPA TERMINAREA SCOLII PROFESIONALE SE SUSTINEA UN EXAMEN TEORETIC SI

PRACTIC, ASTFEL PRIMEAI DIPLOMA DE CALIFICARE.

NU MI A PLACUT LUCRUL IN FABRICA , ASTFEL AM ASPIRAT DUPA LICEU CEVA MAI

BUN, DE ACEEA M-AM DUS LA O SCOALA POSTLICEALA TEHNICA CU PROFIL DE
TEHNICIAN URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI, IAR DUPA TERMINAREA
STUDIILOR M-AM ANGAJAT IN DOMENIU.

INTERVIU CU INTREBARI

În cadrul școlii, au existat norme/ idei impuse de către regimul politic? Dacă da, care au fost acestea?
Cum v-au influențat pe dvs.?

OBLIGATIVITATEA CA DUPA SCOALA SA TE ANGAJEZI IN FABRICA, DEOARECE

RISCAI SA PLATESTI SCOLARIZAREA ACEST FAPT SI A PUS AMPRENTA IN VIATA MEA
CAT SI IN CARIERA, ASTFEL AM REUSIT SA PRIVESC SI SA TRATEZ LUCRURILE SI DIN
ALTA PERSPECTIVA ACEEA FIIND PERSPECTIVA MUNCITORULUI CALIFICAT.

Cum credeți că ar fi arătat experiența dvs. școlară în absența influenței regimului politic sau într-un
regim politic diferit?

DIN PERSPECTIVA MEA, EXPERIENTA MEA SCOLARA IN ABBSENTA REGIMULUI

COMUNIST, AR FI ARATAT ALTFEL, INTRUCAT AS FI AVUT OPORTUNITATEA DE A
URMA STUDII LICEALE INTR-UN LICEU CU PROFIL TEORETIC, NU INDUSTRIAL,
ASTFEL, DUPA TERMINAREA CICLULUI LICEAL, CA SI PERSPECTIVA DE CARIERA AS
FI URMAT STUDIILE INTR UN DOMENIU FAVORABIL DEZVOLTARII MELE
PROFESIONALE.

INTERVIUL NR 3

BUNA ZIUA1 MA NUMESC LEBADA RAMONA GABRIELA SI SUNT STUDENTA LA

SPECIALIZAREA SOCIOLOGIE , FACULTATEA DE FILOSOFIE SI STIINTE SOCIAL
POLITICE DIN CADRUL UNIVERSITATII ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IASI, ACEST
INTERVIU FACE PARTE DINTR-UN PROIECT DE CERCETARE, REFERITOR LA
EXPERIENTA SCOLARA DIN DIFERITE GENERATII. VA ROG SA MI RASPUNDETI LA
UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” IASI
FACULTATEA DE FILOSOFIE SI STIINTE SOCIAL POLITICE
DEPARTAMENTUL DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA
URMATOARELE INTREBARI, ASIGURANDU VA CA INFORMATIILE VOR FI TRATATE
ANONIM SI CONFIDENTIAL, IAR DATELE FIIND COLECTATE URMARIND SA FIE
ANALIZATE STRICT IN SCOPUL CERCETARII.

POVESTITI-MI CAT MAI DETALIAT DESPRE ACRIVITATEA DUMNEAVOASTRA

SCOLARA , DIN PRIMA ZI DE SCOALA PANA IN ULTIMA ZI , A ULTIMEI CLASE
ABSOLVITE.

ÎN FIECARE AN, PRIMA ZI DE ŞCOALĂ ARE UN FARMEC APARTE. DUPĂ 1989 AU

INTERVENIT, ÎNSĂ, ATÂT DE MULTE SCHIMBĂRI ÎNCÂT PAR UNIVERSURI
DIFERITE. ÎN VREMEA REGIMULUI COMUNIST, UNIFORMELE ERAU
OBLIGATORII, MANUALELE ERAU UNICE, IAR ELEVII CARE NU AVEAU CARNETUL
DE NOTE LA EI NU PUTEAU SĂ INTRE ÎN ŞCOALĂ.

PENTRU ELEVII DIN VREMEA REGIMULUI COMUNIST, ŞCOALA NU ÎNSEMNA NUMAI

ORE DE CURS, CI ŞI ATELIER, MUNCĂ LA STRUNG, MUNCĂ PATRIOTICĂ ȘI
APARTENENŢA LA ORGANIZAŢII. „ŞOIMII PATRIEI”, „PIONIERII” ŞI „UTC-IŞTII” ERAU
EDUCAŢI, ATÂT MORAL, CÂT ŞI CIVIV, ÎN SPIRITUL UMANISMULUI, AL DRAGOSTEI ŞI
RESPECTULUI FAŢĂ DE PATRIE ŞI POPOR, FAŢĂ DE „PARTIDUL COMUNIST ROMÂN”.

ELEVI ÎN UNIFORME, SĂLI DE CLASĂ CU POZA TOVARĂŞULUI DEASUPRA CATEDREI,

MANUALE UNICE, ABECEDARE CU TEXTE PATRIOTICE, SESIUNI DE MUNCĂ PE CÂMP,
ÎNDATORIRI ŞI OBLIGAŢII PENTRU COPII, ÎNCĂ DE LA INTRAREA ÎN GRĂDINIŢĂ. AŞA
ARĂTA SISEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT ROMÂNESC ÎN VREMEA REGIMULUI COMUNIST.

PE VREMEA LUI CEAUȘESCU ANUL ȘCOLAR ERA ÎMPĂRŢIT ÎN TREI TRIMESTRE.

ÎNVĂŢĂMÂNTUL ERA STRUCTURAT ÎN CICLU PRIMAR (CLASELE I-IV), GIMANZIU
(CLASELE V-VIII), TREAPTA I DE LICEU (IX-X) ŞI TREAPTA A DOUA DE LICEU
(CLASELE (XI-XII). DUPĂ CLASA A VIII-A ELEVII SUSŢINEAU EXAMEN DE ADMITERE
LA LICEU. PENTRU A INTRA ÎN CLASA A XI-A DE LICEU, ELEVII SUSŢINEAU UN NOU
EXAMEN: TREAPTA I. CINE NU TRECEA ”TREAPTA”, NU PUTEA CONTINUA CURSURILE
LA ZI LA LICEU. ANII DE STUDIU ÎN LICEU SE ÎNCHEIAU CU EXAMENUL DE
BACALAUREAT.

LUÂND MODEL DE LA CHINEZI ŞI COREENI, NICOLAE CEAUŞESCU A MILITARIZAT

ÎNVĂŢĂMÂNTUL. COPIII ERAU ÎNREGIMENTAŢI ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI
ORGANIZAŢIILE COMUNISTE ÎNCĂ DE LA VÂRSTA DE 4 ANI. „ŞOIMII PATRIEI”,
„PIONIERII” ŞI „UTC-IŞTII” AU FOST CREATE DE COMUNIŞTII CARE DOREAU O
SOCIETATE IDEALĂ, SUPUSĂ REGULILOR ŞI ÎNDATORIRILOR. MENIREA
ORGANIZAŢIILOR ERA DE A CREŞTE COPIII ”CROIŢI” PE MĂSURA OMULUI NOU.
UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” IASI
FACULTATEA DE FILOSOFIE SI STIINTE SOCIAL POLITICE
DEPARTAMENTUL DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA
„ŞOIMII PATRIEI” AVEAU UNIFORMĂ ŞI MULTE ÎNDATORIRI. FETIŢELE PURTAU
FUSTIŢĂ ALBASTRĂ (PANTALON ALBASTRU), BLUZĂ PORTOCALIE CU EPOLEŢI,
FUNDĂ ROŞIE CU TRICOLOR, PĂLĂRIE ALBASTRĂ, CIORAPI ALBI, ECUSON. BĂIEŢEII
DE GRĂDINIŢĂ ERAU ÎMBRĂCAŢI CU PANTALONI ALBAŞTRI (LUNGI SI SCURŢI, ÎN
FUNCŢIE DE ANOTIMP), BLUZĂ PORTOCALIE CU EPOLEŢI, FUNDĂ ROŞIE CU
TRICOLOR, ŞAPCĂ ALBASTRĂ, CIORAPI ALBI ŞI ECUSON. ÎNDATORIRILE COPIILOR ÎI
VIZAU PE MAI MARII ŢĂRII: ”CUNOAŞTEREA DRAPELULUI PCR, RECUNOAŞTEREA
PORTRETULUI TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ŞI AL TOVARĂŞEI ELENA
CEAUŞESCU”.
DUPĂ GRĂDINIŢĂ, PÂNĂ LA 14 ANI, ELEVII INTRAU ÎN ALTĂ
ORGANIZAŢIE, „PIONERII”. INTRAREA ÎN RÂNDURILE PIONIERILOR SE FĂCEA ÎN
CLASA A II-A. CEI MICI ERAU PRIMIŢI ÎN RÂNDURILE ORGANIZAŢIEI DE COLEGII LOR
MAI MARI, DIN CLASA A IV-A, IAR INTRAREA SE FĂCEA SUB JURĂMÂNT: „EU, …
(NUMELE SI PRENUMELE), INTRÂND ÎN RÂNDURILE ORGANIZAŢIEI PIONIERILOR, MĂ
ANGAJEZ SĂ-MI IUBESC PATRIA, SĂ ÎNVAŢ BINE, SĂ FIU HARNIC SI DISCIPLINAT, SĂ
CINSTESC CRAVATA ROSIE CU TRICOLOR”. PIONERII AVEAU ŞI EU UNIFORMĂ:
NELIPSITA CRAVATĂ ROŞIE CU INEL, CĂMAŞĂ ALBĂ, FUSTĂ SAU PANTALONI NEGRI.
ODATĂ CU INTRAREA LA LICEU, COPIII DEVENIŢI ADOLESCENŢI INTRAU
ÎN „UNIUNEA TINERETULUI COMUNIST”. NU ORICE ELEV DE LICEU AJUNGEA ÎNSĂ
ÎN UTC. PUTEAU DEVENI MEMBRII ELEVI DIN CLASA A VIII-A, CU MERITE DEOSEBITE
LA ÎNVĂŢĂTURĂ, IAR ÎN CLASA A IX-A ŞI A X-A PUTEAU FI PRIMIŢI ŞI CEI MAI SLABI
LA ÎNVĂŢĂTURĂ. ODATĂ ADMIS ÎN UTC, UN ELEV TREBUIA SĂ ACCEPTE REGULILE ŞI
ÎNDATORIRILE CE I SE CUVENEANU. CEI CARE NU SE COMPORTAU CONFORM
CERINŢEI DE PARTID RISCAU EXCLUDEREA. PENTRU UN LICEAN DIN VREMEA LUI
CEAUŞESCU, EXCLUDEREA DIN UTC ÎNSEMNA EXCLUDEREA DE LA VIAŢA SOCIALĂ,
MARGINALIZAREA ŞI MONITORIZAREA INTENSĂ DE CĂTRE INFORMATORI.
EXCLUDEREA DIN UTC SE FĂCEA, DE CELE MAI MULTE ORI, PRINTR-UN PROCES LA
NIVELUL ORGANIZAŢIE ŞI ERA CONSECINŢĂ A UNEI FAPTE GRAVE. ÎN TOŢI ANII DE
ŞCOALĂ, REGIMUL IMPUNEA UNIFORMA OBLIGATORIE. LA GRADINIŢĂ, COPIII
PURTAU ŞORŢULET BLEU CU FUNDIŢĂ ALBĂ, IAR ÎN CICLUL PRIMAR ŞORŢULEŢ
PEPIT ALB-ALBASTRU. LA CLASELE V-VIII UNIFORMA CONSTA ÎN SARAFAN
ALBASTRU ŞI CĂMAŞĂ BLEU PENTRU FETE, SACOU, PANTALONI NEGRI ŞI CĂMAŞĂ
BLEU PENTRU BĂIEŢI.

FETELE PURTAU OBLIGATORIU BENTIŢĂ ALBĂ, IAR BĂIEŢII ŞAPCĂ. NIMENI NU

INTRA ÎN ŞCOALĂ FĂRĂ MATRICOLĂ, O BUCATĂ DE PÂNZĂ PE CARE ERAU TRECUTE
ŞCOALA LA CARE ERA ÎNSCRIS ELEVUL SI NUMARUL DE ÎNMATRICULARE AL
ACESTUIA. CRAVATA ROŞIE ŞI INELUL DE PLASTIC ERAU ALTE ELEMENTE FĂRĂ DE
CARE ELEVII NU INTRAU LA ORE.
UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” IASI
FACULTATEA DE FILOSOFIE SI STIINTE SOCIAL POLITICE
DEPARTAMENTUL DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA
CARNETUL DE ELEV, ÎN CARE ERAU TRECUTE NOTELE DE LA ŞCOALĂ, CONŢINEA ŞI
ÎNDATORIRILE FUNDAMENTALE ALE ELEVULUI. CARNETUL DE ELEV TREBUIA
SEMNAT DE PĂRINŢI ŞI PĂSTRAT CU MARE GRIJĂ.

ABECEDARELE ŞI MANUALELE DIN VREMEA COMUNISTĂ AVEAU FORMAT UNIC.

MANUALELE ERAU GRATUITE PE TOATA DURATA STUDIILOR SI ERAU PUBLICATE ÎN
TIRAJE MARI. PRIMA CARTE PE CARE O PRIMEAU ELEVII INTRAŢI ÎN SISTEMUL DE
ÎNVĂŢĂMÂNT SE DESCHIDEA CU FOTOGRAFIA MULT IUBITULUI CONDUCĂTOR,
NICOLAE CEAUŞESCU.

PENTRU ELEVII DIN VREMEA LUI CEAUŞESCU, ŞCOALA NU ÎNSEMNA DOAR ORELE DE
CURS, CI ŞI ATELIERE SAU MUNCA PATRIOTICĂ. LA ORELE DE ATELIER CARE NU
LIPSEAU DIN PROGRAMA ŞCOLARĂ, ELEVII ÎNVĂŢAU SĂ LUCREZE LA STRUNG ŞI
TRAFORAJ. TOŢI ELEVII FĂCEAU MUNCĂ PATRIOTICĂ. „LA MUNCI” ERA TERMENUL
CONSACRAT ÎN ŞCOLI PENTRU ZILELE DE SÂMBĂTĂ ÎN CARE, ÎNCĂRCAŢI ÎN
AUTOBUZE, ELEVII DE ŞCOALĂ GENERALĂ ERAU DUŞI LA CULES DE STRUGURI,
FRUCTE, CARTOFI, PORUMB SAU BUMBAC.

INTERVIU CU INTREBARI

În cadrul școlii, au existat norme/ idei impuse de către regimul politic? Dacă da, care au fost acestea?
Cum v-au influențat pe dvs.?

AU EXISTAT NORME IMPUSE, IN PRIMUL RAND LUCRUL IN FABRICA , CE ERA

OBLIGATORIU, PE MINE M-A SCHIMBAT RADICAL CEST FAPT, INTRUCAT EU VISAM
LA O CARIERA IN DOMENIUL INGINERIEI , NU SA FAC SURUBURI SI CHEI.

Cum credeți că ar fi arătat experiența dvs. școlară în absența influenței regimului politic sau într-un
regim politic diferit?

IN PRIMUL RAND AS FI URMAT O FACULTATE , CEVA IN DOMENIUL INGINERIEI …AS

FI PLECAT LA STUDII IN STRAINATATE , NU AS FI STAT IN FABRICA CU VASELINA
PANA LA COATE

I.5. OBŢINEREA DATELOR PRIMARE CALITATIVE

După definirea problemei, stabilirea scopului cercetării, a obiectivelor şi eşantionului se trece la
obţinerea efectivă a datelor primare necesare avand in vedere următoarele etape:
o Am realizat recrutarea participanţilor, fără ca participanţii să cunoască dinainte cu precizie tema
studiului, motiv pentru care am anunţat o temă generală “despre comunism”
o Am stabilit locul, data precum şi ora intalnirii. Am anunţat subiecţii participanţi de durata efectivă a
interviului, şi , in plus, faptul că vor fi remuneraţi, fără, insă, a
menţiona numele societăţii care va beneficia de cercetarea pe care o realizăm.
o Am trimis invitaţii scrise tuturor subiecţilor.
UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” IASI
FACULTATEA DE FILOSOFIE SI STIINTE SOCIAL POLITICE
DEPARTAMENTUL DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA
o Am stabilit materialele care ne vor fi necesare in desfăşurarea interviului: camera video cu care se
va realiza inregistrarea (deoarece oferă un material de analizat mult mai bogat comparativ cu
reportofonul; fiind acceptată de subiect cu condiţiile garantării anonimatului acestuia şi distrugerii
benzii casetei inregistrate imediat după finalizarea analizei informaţiilor conţinute ), carnetul
operatorului (il vom folosi la adnotarea unor cuvinte sau teme pe care le vom putea ulterior aborda sau
pentru aprofundare) şi protocolul adecvat situaţiei (care va cuprinde: apă minerală, cafea, fursecuri,
sucuri naturale şi băuturi răcoritoare).
o Desfăşurarea efectivă a interviului: am demarat interviul, care s-a derulat in
conformitate ghidului operatorului (prezentat anterior in proiect).
Operatorului i s-a interzis intervenţia intr-o manieră directă, adică: orientarea discuţiei prin impunerea
unei anumite structuri, inducerea răspunsurilor, interpretarea, aprobarea sau dezaprobarea, realizarea
de aprecieri sau intreruperi ale persoanei intervievate. Operatorul are posibilitatea de a interveni in
discuţie urmărind: uşurarea discursului, aprofundarea temelor abordate, indicarea ascultării cu atenţie
al subiectului intervievat, indicarea că acesta este
inţeles, precum şi realizarea unei sinteze a afirmaţiilor subiectului intervievat cu respectarea logicii
acestuia.
o Am transcris in intregime interviurile realizare, inclusiv menţionand pauzele,
intreruperile, frazele trunchiate şi altele asemenea.

I.6. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR OBŢINUTE

Faza completa Subiectul 1 Subiectul 2 Subiectul 3

Conditia scolilor din Erau niste scoli Scoli barbare Scoli comuniste unde
regimul comunist sumbre erai abuzat si
maltratat fizic si psihic
Respectarea unor Faceau parte din viata Erau barbare si Erau iesite din comun
conduite morale si de elev absurde
disciplinare
Respectarea unor Erau importante Total absurde Tipic regimuli
reguli de invatamant comunist
Integrarea in Facea parte din ciclul O absurditate si o Un mod barbar de a fi
sistemmul de munca vietii comuniste sclavie sclavi
din RSR
Obligativitatea ca si Era o varsta normala O varsta frageda Varsta era mult prea
copiii de 6 ani sa mica
merga la scoala
Obligativitatea unui an Ceva normal absurd Barbar
de gradinita
Scderea varstei de Ceva normal, dar Dur si barbar Absurd
inscriere la scoala si putin cam dur
scadere avarstei de
incadrare in campul
muncii

Avand in vedere caracterul didactic al lucrării am luat spre analiza rezultatele obţinute in urma
desfăşurării celui de-al doilea focus-grup. In acest sens am folosit grila de sinteză. Aceasta cuprinde
pe orizontală categoriile de teme şi subteme, iar in fiecare celulă sunt trecute aprecierile sau opiniile
fiecărui subiect de interviu pentru fiecare temă sau subtemă.
In urma analizei s-a constatat faptul că subiecţii descriu condiţia scolilor din RSR ca fiind
nesatisfăcătoare. Nemulţumirile cele mai mari vin din lipsa libertatii de a alege domeniul de studii si
domeniului de activitate ,puţini au ramas la locurile de muncă oferite de catre stat pana la Revolutie .
UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” IASI
FACULTATEA DE FILOSOFIE SI STIINTE SOCIAL POLITICE
DEPARTAMENTUL DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA
S-a evidenţiat faptul ca majoritatea respondentilor pe care i-am interveviat, au subliniat nemultumire
cu privire la incadrarea obligatorie in campul muncii din RSR.
Pe fondul acestei atitudini asupra locului de muncă, nici perspectiva asupra viitorului nu e mai puţin
in mana hazardului. Impresia generală in urma discuţiilor de grup este că majoritatea salariaţilordin
RSR sunt foarte nemultumiti din cauza conditiilor de lucru si de invatamant (liceul la seral). Cu cat
varsta de inscriere la scoala scadea , cu atat si incadrarea in csampul muncii scadea. Nici ideea cu
privirea la obligativitatea unui an de gradinita nu a fost favorabila in privintaa respondentilor.

I.7. CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Ca o concluzie a discuţiilor se desprinde faptul că cele mai importante obstacole de imagine pe care le
are scoala comunista in promovarea unui sistem de intelectuali, vin din următoarele aspecte
descoperite in timpul discuţiilor :
 nerespectarea programului de studii si a drepturilor omului
 lipsa de informare in acest domeniu;
 lipsa respectarii drepturilor si libertatilor cetatenesti (cat si a elevilor)

CAP II. PROIECTAREA ŞI TESTAREA CHESTIONARULUI

II.1. Formularea ipotezelor generale şi a ipotezelor statistice

Ipotezele generale ale cercetării
Ipotezele generale ale cercetării
 Majoritatea cetatenilor sunt indignati de perioada comunista
 Majoritatea cetăţenilor nu sunt satisfăcuţi de sistemul de invatamant din RSR
 Populaţia orasului TG FRUMOS este indignata de reformarea sistemului de invatamant din perioada
RSR

Ipotezele statistice ale cercetării

Ho: Peste 90% dintre respondenti nu sunt satisfăcuţi de sistemul de invatamant din RSR.
H1: Mai puţin de 90 % dintre respondenti nu sunt satisfăcuţi de sistemul comunist din RSR

Ho: Peste 60 % dintre respondenti sunt dezamagiti de invatamantul din perioada comunismului.
H1: Mai puţin de 60 % dintre respondenti sunt multumiti de acea perioada.

H1: Mai puţin de 20 % dintre respondenti deţin o calificare din industria grea din RSR.
Ho: Cel mult 30 % dintre respondenti au activat in domeniul in care s-au callificat

II.2. Stabilirea obiectivelor cercetării

Asapecte de baza Intrebarile cercetatorului Obiectivele cercetatorului

Masura in care scolarii au fost
influientati de regimul politic
Identificarea gradului de
satisfactie in ceea ce priveste
În cadrul școlii, au existat Determinarea subiectului sa ne
ofere explicatii despre cum a
norme/ idei impuse de către
fost influienytat de comunism
regimul politic? Dacă da, care si ce urmari a avut acest
au fost acestea? Cum v-au eveniment
influențat pe dvs.?
Cum credeți că ar fi arătat Determinarea subiectului sa ne
poata explica ce shimbari au
UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” IASI
FACULTATEA DE FILOSOFIE SI STIINTE SOCIAL POLITICE
DEPARTAMENTUL DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA
regimul politic si schimbarile experiența dvs. școlară în fost aduse dupa Revolutia din
suferite 1989, si ce amprenta si au pus
absența influenței regimului
asuupra sistemului de
politic sau într-un regim invatamant
politic diferit?

II.3. Prezentarea chestionarului

Prezentarea chestionarului in forma sa finală este efectuată in anexa 1 a prezentului proiect
II.4. Prezentarea aspectelor care au stat la baza conceperii chestionarului

Tipul de întrebări utilizate

Aranjarea in pagină şi ordinea intrebărilor este extrem de importantă deoarece aceasta influenţează
decizia subiectului de a coopera la desfăşurarea interviului şi de a răspunde la toate intrebările.
Chestionarul incepe cu cateva intrebări simple, de acomodare a subiectului cu tematica cercetării.
Urmează intrebări mai dificile, ce au fost plasate in partea de mijloc a chestionarului, intercalate cu
intrebări uşoare, cu scopul de a nu obosi subiectul şi ca să nu refuze să răspundă sau să ofere
informaţii de slabă calitate.
Am utilizat şi intrebări filtru pentru a selecta in cadrul cercetării, pe cei care nu pot răspunde la
chestionarul propriu-zis sau la anumite intrebări.
Intrebările de identificare ale respondenţilor au fost plasate la sfarşitul chestionarului.
Tipuri de scale folosite
Chestionarul cuprinde 36 de intrebări, dintre care :
Intrebări deschise : 1,18
Ca intrebări inchise s-au folosit : 16
Intrebări simple, cu răspunsuri de tipul Da sau Nu : 2, 8, 10, 19, 22, 28
Intrebări care presupun o alegere unică : 7, 11, 12, 13, 27, 31
Intrebări care presupun o alegere multiplă dintre mai multe variante propuse: 3, 9, 20, 25,
29, 30
Intrebări filtru : 2, 8, 10, 28
Intrebări de caracterizare a subiecţilor : 32, 33, 34, 35, 36
Intrebări de opinie : 4, 5, 6, 23, 24, 16, 17, 21, 26
Intrebări ierarhizate pe ranguri : 15
Intrebări factuale : 14
Tipuri de scale folosite.
Scala este folosită pentru a măsura, de obicei cantitativ, caracteristica supusă cercetării, in funcţie de
amplasarea aprecierii in limitele scalei respective.
In elaborarea chestionarului s-au utilizat următoarele tipuri de scale :
Scala nominală :
Scala nominală : 1, 3, 7, 9, 11, 12, 14, 20, 25, 27, 29, 30, 31
Scala nominală binară : 2, 8, 10, 19, 22, 28
Scala nominală de clasificare : 5, 6, 23, 24, 32, 33, 34, 35, 36
Scala ordinală :
Diferenţiala semantică : 4, 17
Scala lui Liket : 21
Scala interval :
Scala cu adjective bipolare de sens opus: 16, 26
Scală continuă : 14
Scala proporţională :
Scala proporţională cu sumă constantă : 15
Scală proporţională cu măsurare directă: 18
Legătura dintre întrebări
Legătura dintre intrebări este evidenţiată in următoarea schemă:
UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” IASI
FACULTATEA DE FILOSOFIE SI STIINTE SOCIAL POLITICE
DEPARTAMENTUL DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA
1