CONDUCEREA ATRIOVENTRICULARA

Conducerea este capacitatea celulelor cardiace de a transmite unda de excitaţie în întreaga inimă.

Conducerea normală
Impulsul de excitație, cu origine în nodul S-A este condus cu viteză mare prin căi atriale preferențiale
până la nodul A-V
Viteza de conducere depinde de tipul fibrei:
• creste în fibrele rapide: - fibrele miocardice A şi V: 0,5-1 m/s
- fibrele Purkinje - sunt cele mai rapide: 4 m/s
• scade în fibrele lente: - NSA: 0,1 m/s
- NAV - cea mai lentă: 0,05 m/s

Secvența conducerii: Depolarizarea

Depolarizarea Atrială:
• Direcția: de la endocard → spre epicard →zona subendocardică devine prima electronegativă →vector
orientat cu vârful spre polul “+” → în aceeași direcție și sens:
− pol negativ: endocard
− pol pozitiv: epicard
• Durata: 0,06 - 0,10 s
• Evidenţiat ECG: unda P
Depolarizarea Ventriculară:
• Direcția: de la endocard → spre epicard → zona subendocardică
devine prima electronegativă → vector orientat cu vârful spre polul “+”→ în aceeași direcție și sens:
− pol negativ: endocard
− pol pozitiv: epicard
• Amplitudinea vectorului rezultant în VS >
Amplitudinea vectorului rezultant în VD (deoarece peretele VS este mai gros de 3-4x decât cel al VD →
Forțele electrice stângi sunt mai mari).

• Depolarizarea Ventriculară
• Secvența depolarizării: 1. Sept IV→ 2. Apex → 3. Pereţi Laterali→4.Baze
• durata: 0,08 - 0,10 s
• ECG: complexul QRS

• Repolarizarea Atrială:
− Direcția: de la endocard → epicard→ zona subendocardică devine prima electropozitivă → vectorul de
repolarizare va fi orientat cu vârful spre polul “+” → în sens opus depolarizării:
− pol pozitiv: endocard
− pol negativ: epicard
• Neevidenţiată ECG deoarece se suprapune cu depolarizarea
Ventriculară

Repolarizarea Ventriculară:
• Inițierea repolarizării ventriculare: datorită începerii contracției ventriculare, care va determina
compresia vaselor coronare, în zona subendocardică se generează ischemie fiziologică → repolarizarea
este mai lentă decât în zona subepicardică → inițierea repolarizării se face în zona subepicardică
• Direcția: de la epicard → endocard
→ zona subepicardică devine prima electropozitivă
→vectorul de repolarizare cu vârful spre polul “+” → concordant cu vectorul de depolarizare

• Repolarizarea Ventriculară:
• Reprezentarea pe ECG:
− segment ST = sfârşitul depolarizării şi începutul repolarizării, este
izoelectric +/- 1mm
− unda T - concordantă cu QRS, rotunjită, asimetrică, amplitudine <1/3
QRS
Particularități ale conducerii în inimă
• Conducerea impulsului cardiac este anterogradă, nu şi retrogradă, datorită PRE→ fibrele odată
stimulate, devin inactive pe durata PRE→ nu mai pot fi stimulate din noudecât după ieşirea din această
perioadă.

• Efectele SNV asupra conducerii:

-SNVS: efect dromotrop pozitiv (interval PR scazut)
-SNVP: efect dromotrop negativ (interval PR crescut)
• Conducerea patologică:
-Sindrom de preexcitaţie (interval PR<0,12 ms) = prin cale aberantă, cu ocolirea NAV (ex: fascicul Kent);
-BAV (I-III) = alterarea conducerii la nivelul NAV, prin încetinirea până
la blocare;
- Blocurile de ramură (BRD, BRS) = blocarea conducerii pe un ram al fasciculului His, cu conducere
lentă dinspre partea neblocată.

Bibliografie :
Cursul 2 conductibiltatea cardiaca.
https://www.cvphysiology.com/Arrhythmias/A016

PENESCU DARCLEEA VICTORIA,GRUPA 28.