Sfirsitul afacerii

Disney: “Eu nu fac filme pentru a face bani, eu fac bani pentru a face filme”.
Observatie: antreprenoriatul creeaza dependenta!

Ciclurile de business = curbe de evolutie economica, pe perioade de timp mai lungi sau mai
scurte , caracterizate printr-o perioada de crestere urmata de o perioada de platou/stagnare si,
la final, de o perioada de descrestere.

-exista 4 cicluri de business:

1.Ciclul Kitchin (ciclul stocurilor) – este cel mai scurt ciclu de business; dureaza intre 3 si 5 ani;

-incepe cu o crestere a cererii pe piata pentru un anumit produs care determina apoi toate
companiile din acel domeniu (si altele nou infiintate intre timp) – sa investeasca tot capitalul
disponibil pentru a mari posibilitatea de livrare a respectivelor produse.

-intr-un timp scurt (maximum 2 ani), piata este inundata de produse care ajung sa fie in exces
fata de cererea reala, ceea ce declanseaza un mecanism de corectie, mecanism ce duce in final
la reducerea productiei, sau la adaptarea furnizarii de produse la cererea reala.

-o supraproductie de bunuri poate pune antreprenorul intr-o situatie dificila.

2.Ciclul Juglar (ciclul variatiei capitalurilor fixe) – este un ciclul mai lung, de 8-10 ani;

-seamana cu ciclul Kitchin;

-pe fondul unei cereri in crestere a pietei, apar si oscilatii in investitiile care se fac in respectiva
industrie – investitii in mijloace fixe;

-pe linga antreprenorii care utilizeaza tot capitalul de care dispun pentru a spori livrarea pe
piata a produselor X, apar si investitorii financiari care considera ca investitia in produsul X este
o buna oportunitate, prin urmare sumele investite sunt mai mari;

-prin implicarea unor noi fluxuri de investitii, ciclul se autointretine mai mult, astfel incit el nu se
corecteaza in 3-5 ani, ci doar intr-o decada;

-dupa stagnare/scadere, investitorii cauta solutii de iesire din situatia dificila, prin diverse
metode.
3.Ciclul Kuznetz (coarda Kuznetz/Kuznetz swing) = ciclul investitiilor in infrastructura – este un
ciclu mai lung, cu durate intre 25 si 35 de ani;

-se bazeaza pe procese demografice la scara mare, cum ar fi cele legate de imbatrinirea
populatiei (sau, in anumite tari, de o populatie extrem de tinara si/sau educata).

Daca ne referim la emigratie, atunci vorbim de schimbarile economice pe care un val de

emigratie semnificativ le poate produce in momentul in care ajunge intr-o noua zona
economica.

Exemple: emigratia europeana spre SUA; emigratia turca spre Germania; emigratia Indiana si
araba spre Marea Britanie.

Romania?? Care sunt efectele “exodului” populatiei (tinere si educate, in special) spre tarile din
vestul Europei, SUA, Canada, etc?

4.Ciclul Kondratief (ciclul lung/superciclu/K-wave) – are o durata intre 50 si 60 de ani.

Scurt istoric

-1780-1840 – primul mare ciclu de business; incepe odata cu Revolutia industriala;

-se mai numeste “ciclul motorului cu aburi” (James Watt);

-1840-1890 – ciclul cailor ferate si al otelului;

-1890-1940 - ciclul “electricitatii”

-afecteaza dramatic afacerile: dispar companiile care au folosit “aburul” (motoare industriale,
nave propulsate de aburi, etc) si care nu au avut capacitatea de a se reorienta si reorganiza
rapid;

-1940-1990- ciclul petrolului si al automobilelor;

-1990 – prezent – ciclul tehnologiei informatiei – schimba tot: afacerile, consumatorii,

infrastructura, tendintele

Care este relevanta ciclurilor de business pentru un antreprenor?

Realizezi un exit in momentul in care ciclul de business lucreaza in favoarea ta!

Tipuri de exit

Falimentul

(1)=esec de business;

(2)=mod in care antreprenorul si afacerea sa se pot proteja de creditori (instrument legal de

protejare a intereselor, atunci cind acestea sunt in mod serios afectate).

-in Vest exista legi ale falimentului firmelor, dar si legi ale falimentului persoanelor;

-in Romania – legea falimentului a fost adoptata tirziu

-falimentul=problema culturala

Probleme generate de faliment:

-esecurile se datoreaza faptului ca antreprenorii si-au extins sau diversificat afacerea in zone in
care nu au experienta si cunostintele necesare;

-legea te protejeaza numai in fata creditorilor, NU si in fata concurentilor (concurentii tai vor
incerca sa profite si sa avanseze pe pozitiile ocupate de tine, incercind sa-ti ia din clienti,
furnizori, parteneri, etc);

-falimentul este dureros in plan uman, emotional;

Retragerea din mediul social este o greseala: problema trebuie discutata cu familia, angajatii si
partenerii si este de identificat calea prin care antreprenorul poate reveni pe piata cu o noua
afacere.

-numerosi antreprenori sunt convinsi ca afacerea lor nu are cum sa esueze si nu realizeaza ca
lucrurile merg prost decit prea tirziu;

-probleme psihologice colaterale pentru antreprenor: el nu poate separa propria persoana de

afacere si se simte obligat fata de viitorul angajatilor.

Plusuri ale falimentului

-insolventa genereaza o capacitate sporita de negociere cu creditorii, in ideea restructurarii

eficiente a companiei (unii creditori pot accepta o diminuare a sumelor datorate, anularea
dobinzilor sau penalizarilor);

-apeleaza la insolventa inainte de a ramine fara cash sau venituri in companie;

-din moment ce datele financiare sunt puse la dispozitia creditorilor, dar si a altor parti
implicate in procesul de reorganizare, este bine ca actele fianciar-contabile sa fie in ordine;

-litigiile pe rol trebuie mutate in cadrul dosarului de insolventa, deoarece, astfel, esti mai bine
protejat;

-efecte in plan fiziologic.

Succesiunea in familie

Statistica: doar 14% din afacerile de familie rezista pina la succesiunea celei de-a treia generatii,
in timp ce 50% esueaza chiar de la a doua generatie!

De ce?

Lipsa de planificare!

Daca vrei sa transferi afacerea ta copiilor, trebuie sa tii cont de urmatoarele:

1.Care va fi rolul tau in aceasta succesiune?

Lucrezi in continuare full time sau part-time? Sau nu?

Este important sa-ti precizezi pozitia, altfel se pot naste tensiuni.

2.Care vor fi veniturile pe care diversi membrii ai familiei le vor realiza in companie?

Este important de precizat nivelul recompensei materiale atribuite ca urmare a muncii depuse,
separat de numarul actiunilor purtatoare de dividende.

3.Implicatiile succesiunii asupra celorlalti angajati (care nu sunt membrii ai familiei).

4.Considerente formale care tin de familie, implicatiile de taxe acolo unde este cazul (daca
transferul se realizeaza prin mostenire, etc).

5.Va dori copilul sa preia afacerea si sa devina antreprenor?

-succesiunea ar trebui facuta pe criterii de merit!

Succesiunea in afara membrilor familiei

-selectarea unuia dintre managerii companiei considerat a fi cel mai potrivit pentru succesiune;

-elaborarea din timp a unui plan de tranzitie si succesiune.

Exitul partial sau total

Exitul prin vanzarea companiei este cel mai bun mod de a sfirsi o afacere.

Exemple: vanzarea brandului Mr. Joe (napolitane) catre firma Nestle (care a dezvoltat brandul);
vanzarea Dorna catre Coca Cola.

-avantaje: antreprenorul castiga o suma importanta de bani, iar afacerea se dezvolta daca
investitorul-cumparator este unul strategic.

Strategii teoretice de exit

a)Succesiunea in familie au succesiunea in afara familiei;

b)Vanzarea privata de actiuni (cea mai raspindita);

c)Listare publica initiala (IPO)

d)Fuziunea cu o alta companie;

e)Lichidarea companiei.

Consideratii cu privire la strategiile de exit:

-o afacere specializata valoreaza mai mult si este mai usor exitabila decit una generalista sau
nespecializata;

-pentru un exit excellent, o companie trebuie sa arate profituri istorice/operationale cit mai
consistente;

-toate raportarile si proiectiile financiare trebuie structurate cit mai bine si communicate in
companie cu mult inainte de o negociere a unui exit;

-apeleaza la un consultant pe problem legale, fiscale si de taxe!

-procedeaza la delegarea semnificativa a responsabilitatilor de management catre oamenii

cheie; motiveaza-I sa-si faca bine treaba, dar si sa doreasca sa lucreze pe viitor in companie.

Care sunt cele 4 dimensiuni importante de care trebuie tinut seama pentru un exit de success?

1.Rabdarea

2.Timing-ul

Timing bun/timing prost

Exemplu: daca inainte de anul 2009 au existat antreprenori care au refuzat sa faca un exit la
acel moment, dupa declansarea crizei, acestia nu au mai gasit nici un comparator.

3.Evaluarea realista

-in orice negociere ar trebui sa existe o posibilitate rezonabila de a ajunge la un compromis

acceptabil pentru ambele parti, dar daca suma ape care tu o ceri este de 3 ori mai mare decit
suma pe care investitorul este dispus s-o ofere, atunci nu exista posibilitati de negociere
(investitorul se retrage);

-formula de evaluare realista: multiplu de 5 al profitului anual (net sau operational).

4.Un consultant cit mai bun – care sa stie sa negocieze cu investitorii si care, in acelasi timp, sa
stie sa documenteze evaluarea companiei;

-sa stie sa ofere o pozitie neutra.

Listarea publica initiala (Initial Public Offering – IPO)

-ruta de exit partial care se aplica unui numar mic de firme din Romania

Un IPO are loc atunci cind detinatorii privati ai unui business (antreprenorul/antreprenorii)
decid sa vanda parti (actiuni) din acel business catre cumparatori publici , prin mecanismele
Bursei de Valori (BVB).

Obiectivele antreprenorului pot fi:

-compania are nevoie de capital de expansiune si il poate obtine cel mai efficient de pe piata
publica de capital;

-antreprenorul doreste un exit, dar nu este interesat sa-l materializeze 100% pe termen scurt,
asa ca un IPO ii ofera o lichiditate mult mai mare si, in anumite situatii, o parte a exitului
materializabila in bani chiar de la listarea initiala (restul de actiuni putind fi vandute apoi in
transe, intr-un interval mai mare de timp);

-o pozitionare mai buna intr-o piata foarte competitiva, eventual o metoda fie de a se apara
fata de posibile atacuri ale concurentilor sau chiar o ruta pentru a putea realiza ulterior o
consolidare a industriei respective, pe baza listarii publice;

-sau o combinatie a motivelor de mai sus.

Timing-ul unui IPO

Avantajele IPO:
-posibilitatea de a obtine capital (equity) in procesul de IPO;

-posibilitati suplimentare de a atrage imprumuturi (pe baza acestui capital mai mare atras prin
IPO);

- posibilitate mai mare de a atrage capital suplimentar ulterior IPO;

-compania, dar si actionarii, se bucura de mai multa lichiditate;

-prestigiu sporit si avere personala mai mare.

Dezavantajele IPO:

-costuri relative mari in procesul de listare publica;

-risc sporit cu privire la diversele obligatii ale companiei;

-conducerea companiei este fortata sa devina mai birocratica;

-necesitatea de a divulga mult mai multe informatii despre companie comparativ cu companiile
private;

-presiunea actionarilor pentru mentinerea ritmului de crestere si a profitabilitatii (termenul

scurt prevaleaza);

-managementul companiei este inlocuit mult mai des decit in companiile private;

-riscul pierderii controlului companiei de catre antreprenorul-fondator.