5/6/2022

Universitatea de Medicina şi Farmacie "Grigore T. Popa "Iași

Facultatea de Medicină Dentară
Disciplina – PROTEZA FIXĂ

Conf. Dr. Oana Țănculescu

Forma unui dinte preparat destinat să primească o

restaurare rigidă trebuie să îndeplinească
următoarele cerințe:

1. Axa de inserție
2. Retenția, stabilizarea și susținerea protezei
3. Rezistența E
-> dintelui - economie de substanță dentară S
T
-> restaurării – durabilitate E
T
4. Precizia limitelor preparației I
-> menţinerea sănătății parodontale C
A

1
 5/6/2022

Principiile de tratament al leziunilor coronare

1. Principiul PROFILACTIC
2. Principiul CURATIV
3. Principiul BIOLOGIC
4. Principiul BIOMECANIC
5. Principiul HOMEOSTAZIC
6. Principiul ERGONOMIC

2
 5/6/2022

Principiile de tratament al leziunilor coronare

1. Principiul PROFILACTIC
2. Principiul CURATIV
3. Principiul BIOLOGIC
4. Principiul BIOMECANIC
5. Principiul HOMEOSTAZIC
6. Principiul ERGONOMIC

4. Principiul BIOMECANIC

1. Resistenţa câmpului protetic

2. Caracteristicile restaurărilor – grosimea lor –

pentru a asigura:
• rezistenţa la tracţiune
• rezistenţa la presiune
• rezistenţa la abrazie

3. Rezistenţa mecanică a complexului:

restauraţie – câmp protetic

3
 5/6/2022

4. Principiul BIOMECANIC

1. Rezistenta mecanica
1. Rezistenta substructurilor dentare
• Vitalitatea dintilor
• Preparatii conservative
2. Rezistenta protezelor unitare
• fractura
• abrazie

2. Raporturile intre micro-proteze si dinti

1. Axa de insertie
2. Agregarea
3. Retentia
4. Stabilitatea
5. Deformarea temporara sau permanenta

Leziuni odontale coronare

• scade suprafața de contact cu dinții opuși

• scade rezistența coronară
• desfiinteaza punctul de contact
• schimba poligonul de susținere a coroanei dentare
• fractură
• complicații pulpare și parapulare

In timpul prepararii, medicul trebuie sa aiba in vedere :

• Derentetivizare
• Suprafata desfasurata a prepararii

4
 5/6/2022

4. Principiul BIOMECANIC
Rezistența mecanică – Rezistența substructurilor odontale

• Îndepărtarea țesuturilor ar trebui să fie limitată, dar

suficientă.
• Îndepărtarea țesuturilor trebuie ghidata de axul de insertie
și de cerințele mecanice stricte impuse de materialele de
restaurare.
• Suprafețele intacte care pot fi păstrate in vederea asigurării
retentiei și stabilizarii coroanei trebuie conservate.
• Eliminarea țesutului este ghidată de volumul pulpar și
trebuie să limiteze riscurile de hipersensibilitate, inflamație
și necroză pulpară.

4. Principiul BIOMECANIC
Rezistența mecanică – Rezistența substructurilor odontale

• Reducerea țesuturilor trebuie să fie suficientă:

• Realizarea elementului protetic
• Insertia restaurarii
• Grosime suficientă a materialelor (rezistență la
solicitări și forțe)
• Integrare în contextul ocluzal

5
 5/6/2022

4. Principiul BIOMECANIC
Rezistența mecanică – Rezistența substructurilor odontale

• D.p.d.v. mecanic, cu cât volumul rezidual al dintelui este

mai mare, cu atât mai bună este retenția și stabilizarea.

• Eliminarea excesivă a substanței dinților poate avea

consecințe :
• scăderea retenției
• scăderea rezistenței
• hipersensibilitate termică
• inflamație
• necroza pulpei

4. Principiul BIOMECANIC
Rezistența mecanică – Rezistența substructurilor odontale

• Reducerea tisulara este de 0,5 - 2,5 mm, in functie de:

• tipul dintelui (cuspidat sau nu, Mx sau Md)
• tipul coroanei (metalica, ceramo-metalica…)
• exigenta estetica

6
5/6/2022

7
 5/6/2022

A B&C D
COROANA INCISIVI 1 mm 0.3-0.5 / 0.8-1 mm
INTEGRAL 2 mm
CERAMICA CANINI 1 mm 0.5 / 1 mm

A B&C D
INCISIVI SUP. SI
COROANA CANINI 1.5 mm 0.5 mm
METALO- 2 mm
CERAMICA INCISIVI INF. 1-1.5 mm 0.3-0.5 mm

8
 5/6/2022

A B&C D
COROANA Semi fizionomică 0.5 mm
METALO- 1.5 mm 2 mm
CERAMICA Fizionomică 1.2-1.5 mm

COROANA MOLARI SI
METALICA PREMOLARI
0.5 mm 0.5 mm 1 / 1.5 mm

VARIATII IMPUSE
DE AXUL DE INSERTIE

4. Principiul BIOMECANIC
Raporturi între restaurări şi dinţi:
1. Axa de inserţie
2. Agregarea
3. Retenţia
4. Stabilitatea și susținerea
5. Deformarea temporară sau permanentă

9
 5/6/2022

1. AXA DE INSERŢIE A RESTAURĂRII

= Traiectoria parcursă de restaurare între primul

contact cu dintele până la adaptarea perfectă la
substructura organică

• Direcția axei de inserție a coroanei trebuie fixată înainte de

prepararea dintelui.
• Realizarea acestuia trebuie să respecte principiile enunțate anterior.

• În mod ideal, ar trebui să coincidă cu forțele

masticatorii, axele dinților, să necesite o
preparare minimă a dinților stâlpi şi
menținerea integrității dinților vecini şi să
asigure retenția restaurărilor pe dinți.

10
 5/6/2022

1. AXA DE INSERŢIE A RESTAURĂRII

= Traiectoria parcursă de restaurare între primul

contact cu dintele până la adaptarea perfectă la
substructura organică

• Numărul axelor de inserție

trebuie să fie limitat.

• Cu cât este mai mare numărul

axelor de inserție, cu atât mai
ușoară va fi dezinserția
reconstrucției.

• Cu cât este mai accentuată

convergența spre occluzal (pentru
coroane), cu atât mai mare este
numărul axelor de inserție.

• Trebuie să fie adaptată morfologiei și orientării pe arcadă a

dintelui de preparat și a dinților adiacenți.
• Trebuie să respecte dinții adiacenți.

11
 5/6/2022

4. Principiul BIOMECANIC
Raporturi între restaurări şi dinţi:
Extrinsecă (extra-tisulară)
1. Axa de inserţie
Intrinsecă (intra-tisulară)
2. Agregarea
Dentinară (pivoţi dentinari)
3. Retenţia
Radiculară (pivot radicular)
4. Stabilitatea și susținerea
5. Deformarea temporară sau permanentă

12
 5/6/2022

2. AGREGAREA RESTAURĂRII

Tipuri de contact între restaurări și dinți:

1. Agregare extrinsecă = extra-tisulară - terapie de acoperire

2. Agregare intrinsecă = intra-tisulară - terapie de reconstituire

3. Agregare dentinară = pivoți dentinari

4. Agregare radiculară = pivot radicular – terapie de substituție

2. AGREGAREA RESTAURĂRII

Tip de agregare

1. PREPARAȚIE RETENTIVĂ

13
 5/6/2022

2. AGREGAREA RESTAURĂRII

Tip de agregare

2. CIMENTARE
3. COLAJ

2. AGREGAREA RESTAURĂRII

Tip de agregare

4. ELEMENTE DENTINARE

5. ÎNȘURUBARE

14
 5/6/2022

2. AGREGAREA RESTAURĂRII

Tip de agregare

6. TELESCOPARE

4. Principiul BIOMECANIC
Raporturi între restaurări şi dinţi:
1. Axa de inserţie
2. Agregarea
3. Retenţia
4. Stabilitatea și susținerea
5. Deformarea temporară sau permanentă

Retenția: se opune dezinserției microprotezei după

axa sa de inserție sau a preparării

• Se opune forțelor axiale care au tendința de a îndepărta proteza de

pe țesuturile de susținere

15
 5/6/2022

3. RETENȚIA MICROPROTEZELOR

• Depinde de :
– gradul de deretentivizare
– suprafața desfășurată
– rezistența la forfecare a cimentului de fixare
– starea de suprafață a preparației

1. Amploarea suprafețelor de contact – F frecare

2. Poziția suprafețelor de contact raportată la axul de inserție (dezinserția
restaurării)
3. Coeficientul de rezistență la abraziune al fețelor de contact – F frecare
4. Starea de suprafață a fețelor ce vin în contact – fețele interne ale
microprotezei și suprafețele dentare
5. Paralelismul suprafețelor verticale – retenție maximă
6. Înălțimea suprafețelor verticale
7. Elemente de retenție secundară – ciment / adezivi

3. RETENȚIA MICROPROTEZELOR

Suma factorilor care se opun dezinserției:

1. RETENȚIE PRIMARĂ
2. RETENȚIE SECUNDARĂ
3. RETENȚII SPECIALE

16
 5/6/2022

3. RETENȚIA MICROPROTEZELOR – retenția primară

Retenția primară depinde de:

• întinderea suprafețelor de contact

• înălțimea suprafețelor verticale
• orientarea suprafețelor în raport cu axul de inserție
• paralelismul suprafețelor opuse
• condiția suprafețelor care vin în contact
• coeficientul de abrazie

• În teorie, preparația cea mai retentivă este cea cu pereții paraleli.

• Retenția scade când deretentivizarea / convergența pereților spre ocluzal este
accentuată (în cazul coroanelor de înveliș).

17
 5/6/2022

CU CAT INALTIMEA BONTULUI CORONAR E MAI MARE, CU ATAT MAI MARE ESTE
REISTENTA LA BASCULARE

18
 5/6/2022

CU CAT INALTIMEA BONTULUI CORONAR E MAI MICA, CU ATAT CONICIZAREA TREBUIE SA FIE
MAI MICA, PENTRU A MARI RETENTIVITATEA

19
5/6/2022

20
 5/6/2022

Retenția şi rezistența cimentului la

forfecare
Rezistența cimentului la forfecare

TRACȚIUNE FORFECARE COMPRESIUNE

• Cu cât este mai întinsă suprafața cimentului de fixare, dintre

restaurare şi preparare, cu atât mai bună este retenția.

• Riscul de eșec poate fi redus prin diminuarea

forțelor de tracțiune și de forfecare.
• Rezistența la forfecare e mai mare dacă
orientarea pereților opuși ai preparației au o
direcție:
• apropiată una de alta
• apropiată de axa de inserție
• Numărul axelor de inserție este cu atât mai
mare cu cât deretentivizarea este mai
accentuată.
• Suprafața cimentului de fixare supusă forțelor
de forfecare este cu atât mai exinsă cu cât
numărul axelor de inserție este mai mare.
• Stabilitatea cimentului este dată în esență de
digitațiile trimise în iregularitățile
suprafețelor aflate în contact =>
• Finisarea limitată a preparației

21
 5/6/2022

Mijloacele accesorii de retenție

Șanțuri Casete proximale

Mijloacele accesorii de retenție

Caneluri Puțuri

Obiective:
• Creșterea retenției
• Limitarea numărului axelor de inserție / dezinserție
• Reducerea riscului de rotație a restaurării în jurul unui ax
vertical

22
 5/6/2022

Casete proximale

Endocoroane

23
 5/6/2022

4. Principiul BIOMECANIC
Raporturi între restaurări şi dinţi:
1. Axa de inserţie
2. Agregarea
3. Retenţia
4. Stabilitatea și susținere
5. Deformarea temporară sau permanentă

Stabilitatea: se opune mobilizării reconstrucției sub

efectul forțelor masticatorii şi ocluzale, cu direcție
oblică și transversală.

Susțierea: se opune înfundării restaurării pe țesuturile

de susținere, sub efectul forțelor cu direcție apicală.

24
 5/6/2022

4. Principiul BIOMECANIC
Raporturi între restaurări şi dinţi:
1. Axa de inserţie
2. Agregarea
3. Retenţia
4. Stabilitatea și susținere
5. Deformarea temporară sau permanentă

Stabilitatea: se opune mobilizării reconstrucției sub

efectul forțelor masticatorii şi ocluzale, cu direcție
oblică și transversală.
• Stabilitatea este ameliorată dacă pereții sunt perpendiculari pe direcția de
acțiune a forțelor.
• Raport optim între înălțimea şi diametrul orizontal
• Oprirea tendinței de rotație a microprotezei la solicitare

4. Principiul BIOMECANIC
Raporturi între restaurări şi dinţi:
1. Axa de inserţie
2. Agregarea
3. Retenţia
4. Stabilitatea și susținere
5. Deformarea temporară sau permanentă

1. Preparații retentive:
• Raport corespunzător între înălțime și diametrul orizontal
2. Retenții suplimentare:
• Puțuri dentinare
• Praguri bine exprimate
• Praguri cu angulație internă
3. Evitarea rotației microprotezelor

25
 5/6/2022

Stabilizarea şi derententivizarea

• Suprafața de stabilizare a unei preparații acoperă o jumătate

din suprafața axială.
• Când conicizarea spre occluzal este accentuată, suprafața de
stabilizare a protezei este redusă.

Cu cât preparația este mai conicizată, cu atât mai precară este stabilitatea

Stabilizarea şi înălțimea preparației

O restaurare scurtă pe o
O înălțime redusă a
preparație scurtă este mai
preparației duce la
stabilă decât o restaurare
compromiterea stabilității
înaltă pe o preparație
restaurării
scurtă

26
 5/6/2022

Stabilizarea şi înălțimea preparației

• Stabilizarea joacă un rol capital

• Va fi cu atât mai bună cu cât pereții preparației vor fi mai
înalți

Stabilizarea şi lățimea preparației

• Pentru aceeași înălțime și aceeași conicizare, cu cât

preparația are un diametru transversal mai mic, cu atât
restaurația este mai stabilă.

27
 5/6/2022

Stabilizarea şi brațul pârghiei

• Forțele funcționale cele mai puternice sunt oblice sau în

sens apical. Ele sunt la originea forfecării.

• Fenomenul de pârghie este la originea decimentării

restaurațiilor. Se manifestă când:
• forța de acțiune pică în afara poligonului de susținere
a dintelui stâlp
• apare flexiunea structurilor protetice

Stabilizarea şi brațul pârghiei

• Efectul nociv apare atunci când forța

acționează pe o suprafață ocluzală largă;
forțele se transmit în afara limitelor
cervicale.

• Coroana nu basculează dacă forța de

acțiune traversează reconstrucția; forța,
în acest caz, va împinge restaurarea pe
dinte.

28
 5/6/2022

Stabilizarea şi rotația microprotezei

4. PRINCIPIUL BIOMECANIC
Raporturi între restaurări şi dinţi:
1. Axa de inserţie
2. Agregarea
3. Retenţia
4. Stabilitatea și susținerea
5. Deformarea temporară sau permanentă

29
 5/6/2022

4. PRINCIPIUL BIOMECANIC
Raporturi între restaurări şi dinţi:
1. Axa de inserţie
2. Agregarea
3. Retenţia
4. Stabilitatea și susținere
5. Deformarea temporară sau permanentă
• Presupune:
- rigiditatea elementului protetic
- rezistența cimentului de fixare
- spațiu protetic suficient
- grosime suficientă a materialului
- morfologie anatomica a restaurarii
• Depinde de 3 caracteristici ale preparației:
- reducerea suprafeței ocluzale
- reducerea versantului extern al cuspului de susținere
- reducere axială.

4. STABILITATE BIOMECANICĂ A MICROPROTEZEI

Substructura organică

STRUCTURĂ
ECHILIBRU
CONJUNCTĂ

Suprastructura protetică

30
 5/6/2022

4. DEFORMAREA DEFINITIVĂ SAU TEMPORARĂ

• rezistenţă la forţele de solicitare

• nedeformabilitatea microprotezelor (deformarea
elastică)
• stabilitatea mecanică

SELECTAREA BIOMECANICĂ
A MATERIALELOR PROTETICE

4. DEFORMAREA DEFINITIVĂ SAU TEMPORARĂ

SELECTAREA BIOMECANICĂ
A MATERIALELOR PROTETICE

IMPORTANT!
• intensitatea forţelor ce acţionează asupra microprotezelor
• rezistenţa materialelor la forţele de îndoire, rupere, torsiune,
forfecare, abraziune
• coeficientul de dilatare
• coeficientul de contracţie termică
TIPURI DE MATERIALE:
• lemn, fildeş (domeniu istoric)
• răşini acrilice, mase plastice, mase compozite
• mase ceramice
• aliaje nobile, seminobile, nenobile (stelite)

31
 5/6/2022

4. DEFORMAREA DEFINITIVĂ SAU TEMPORARĂ

SELECTAREA BIOMECANICĂ
A MATERIALELOR PROTETICE

CONFIGURAŢIE
MORFOLOGICĂ şi DIMENSIONALĂ
Profunzimile preparațiilor adaptate la tipul
microprotezei și materialelor folosite

32
 5/6/2022

Principiile de tratament al leziunilor coronare

1. Principiul PROFILACTIC
2. Principiul CURATIV
3. Principiul BIOLOGIC
4. Principiul BIOMECANIC
5. Principiul HOMEOSTAZIC
6. Principiul ERGONOMIC

5. PRINCIPIUL HOMEOSTATIC

Presupune:
• reechilibrarea tulburărilor generale prin pregătirea generală
a organismului (asigurarea homeostaziei nespecifice)
• redresarea homeostaziei specifice

1. REDRESAREA
HOMEOSTAZIEI NESPECIFICE
2. CONSERVAREA / REDRESAREA
HOMEOSTAZIEI SPECIFICE
• echilibrul geometric şi biomecanic
• echilibrul biologic

33
 5/6/2022

5. PRINCIPIUL HOMEOSTATIC

CONSERVAREA HOMEOSTAZIEI
MORFOLOGICE SI FUNCŢIONALE
MUŞCHI

OCLUZIE
PROTECŢIE ATM
RECIPROCĂ

ECHILIBRU = NIVEL DE NORMALITATE

Principiile de tratament al leziunilor coronare

1. Principiul PROFILACTIC
2. Principiul CURATIV
3. Principiul BIOLOGIC
4. Principiul BIOMECANIC
5. Principiul HOMEOSTAZIC
6. Principiul ERGONOMIC

34
 5/6/2022

6. PRINCIPIUL ERGONOMIC

• organizare ergonomică a cabinetului

• organizare ergonomică a muncii proteticianului

PRACTICIAN

Boli profesionale

MUNCĂ

6. PRINCIPIUL ERGONOMIC

35
 5/6/2022

6. PRINCIPIUL ERGONOMIC

6. PRINCIPIUL ERGONOMIC

36
 5/6/2022

6. PRINCIPE ERGONOMIQUE

37
 5/6/2022

Burrs according to the rotary instrumentation

Burrs for TURBINE (High Rotation) or FG (Friction Grip):
These are the smaller ones and are for use with high
speed dental turbines. They have a shank diameter of
1.6mm and a free end. The shank length is defined by
these ISOs, always starting with 3XX (the final length may
vary depending on the type and shape of the actual cut).
Burrs for CONTRA ANGLE (CA) o RA (Right Angle):
Intermediate size for use with low/medium speed dental contra-angle handpieces. With a
handle diameter of 2.35mm and a notch at the end of the handle that fixes them to the
instrument head and easily distinguishes them from the rest.
The length of the handle is defined by these ISO always starting with 2XX (the final length
may vary according to the type and cutting method).
Hand Piece burrs for HAND PIECE or HP (Hand Piece):
These are larger ones for use with handpieces in both the clinic and laboratory, and with a
shank diameter of 2.35mm.
The shank length is defined by these ISO starting with 1XX (the final length may vary
according to the type and form of cutting).

38
 5/6/2022

Burrs according to the material type

Tungsten carbide burs (ISO 500):

A substitute to the previously all-steel burs, the heads of these

burs are made of alloy which improves and reinforces their
physical properties. Tungsten carbide burs according to ISO
standard are distinguished by the ISO 500 numbering.

Diamond Burrs (ISO 806):

This variant provides high quality and precise burs thanks to the
incorporation of multiple layers of carbon powder (diamond) in
its working part by means of galvanizing techniques. Diamond
burs, according to the ISO standard, are distinguished by the ISO
806 numbering.

https://www.dentaltix.com/en/blog/guide-different-types-dental-burs

Burrs according to their shape

This is probably the most defining and unique classification for each type of burr. In the
beginning, they were simply called by the name of their silhouette, such as the well-known
"spear", "rugby ball" or "inverted cone", among others that we have tried to maintain.

Shapes of the most commonly used dental burs:

• Ball Mill: perfect for caries removal, cavity openings in surgery and for creating orientation
grooves in prosthetics.
• Cylindrical burs, right angle head: ideal for providing flat surfaces.
• Cylindrical burs, curved head: suitable for creating occlusal orientation grooves.
• Cylindrical burs, round-headed: suitable for setting, orientation grooves and bevels in
prosthetic pre-treatments.
• Cone drill, right angle head: perfect for making steps and defining the end line of
prosthetic preparations.
• Inverted Cone Drill: ideal for preparing retentive cavities.
• Flame drill: indicated for wear in the lingual region of incisors and canines.
• Wheel Bit: designed to obtain mechanical retentions and extensive and heavy wear.
• Torpedo Bit: designed to make terminal lines in fixed prostheses.

https://www.dentaltix.com/en/blog/guide-different-types-dental-burs

39
 5/6/2022

https://www.dentaltix.com/en/blog/guide-different-types-dental-burs

https://www.dentaltix.com/en/blog/guide-different-types-dental-burs

40
 5/6/2022

The same bur, with the same shape, can have different grain thicknesses depending on
the treatment requirements. They can be distinguished, in addition to the ISO numbering,
by the specific colouring found on the coloured ring on the neck of the bur.
Thus, from coarser to finer grain we find:

You can see an example of the different colors for the same ball dental bur, which is possible
to use for the cleaning of caries with its coarsest grit or for the polishing of contours with its
finest one.

https://www.dentaltix.com/en/blog/guide-different-types-dental-burs

Burrs according to the maximum diameter of

the active part

This classification specifies the size of the tip or active part of the cutter, so that within
the same shape model we can find different sizes.

Taking as an example the ball bur (ISO.001 shape), we may find the smallest ISO.009 size,
ideal for detailed work such as cleaning incipient caries points, as well as much larger
diameters for use in prostheses or surgery.

https://www.dentaltix.com/en/blog/guide-different-types-dental-burs

41
 5/6/2022

After reviewing these standardized regulations we can get a good idea of the way this
functions using the typical ball end mill as an example; which today, at the expense of
other brands, should actually be named: 806,314,001,524,016.

https://www.dentaltix.com/en/blog/guide-different-types-dental-burs

42