Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
IMPOSIBILITATEA
APROPIERII
de Peca Ştefan
(TRIPLE BILL)
2
NOTĂ:
Distribuţia va fi alcătuită din patru actori care vor juca toate rolurile. Plus un instrumentist live.
Pentru partea de cabaret pot exista bucăţi preînregistrate de muzică – mixate cu sunet live.
Această piesă are trei părţi. Ea se poate juca întreagă (ca Triple Bill) – sau împărţită în două
părţi, în două seri. În acest caz – prima parte va fi formată din primele două părţi (notate mai
jos) – a doua parte va fi partea a III-a.
Pentru că textul funcţionează ca un Triple Bill (trei spectacole în aceeaşi noapte), el poate fi
realizat – în această formulă – inclusiv de trei regizori diferiţi, cu trei distribuţii diferite, în trei
estetici diferite.
3
UNU
INSTANTANEU
FOTOGRAFUL
Când faci o fotografie furi sufletul cuiva. Aşa credeau amerindienii. Asta cred şi eu.
FLASH
FOTOGRAFUL
Pentru că oamenii sunt neclari, prea expuşi, prea puţin expuşi. Prea monocolori, prea coloraţi.
Pur şi simplu neclari. Tulburi.
Numai că drăcia asta pe care o ţin eu acum în mână – îi poate face să pară extrem de clari.
Articulaţi. Speciali. Cu un obiectiv răcnet, totul devine extrem de focusat. Ai context, ai un
sentiment, o atitudine – îi surprinzi în ceva concret. N-au visat în viaţa lor că pot fi aşa ceva.
Atunci mă simt bine. Mă simt chiar puternic. Le ofer o şansă.
Pentru o milisecundă sufletul lor înseamnă ceva – valorează ceva. Şi atunci – eşti aproape. Eşti
aproape de ei. Pentru o milisecundă, chiar dacă ei nu sunt conştienţi de asta, sunt acolo, cu tine.
Şi după – rămân cu tine, în milisecunda aia. O moleculă din ei e a ta.
FLASH
Exact ca în milisecunda asta. O să plec cu ceva din seara asta. Cu o apropiere. Cu o posibilitate
de apropiere.
Pentru că altfel, oamenii sunt nişte fiinţe oribile. Oamenii nu se apropie între ei. Nu cu adevărat.
În momentul în care încep să se gândească la ce vor, s-a futut totul. Atunci nu îşi mai pot dărui
sufletul. Şi orice atingere, cât de mică – e falsă.
Credeţi-mă. Am văzut zeci de mii de oameni. Am furat tot atâtea suflete. Nici eu nu mă pot
apropia. Nici măcar de mine.
FOTOGRAFUL
Mda. O să fie neclară. Iar. Totul e un circ sinistru. (Râde.) Începi să te întrebi când a fost ultima
dată când te-ai bucurat de asta. Dacă aş fi sincer, aş zice 1998. Dar nu sunt sincer. (Referindu-se
la obiectiv.) Doar el e.
Intră FEMEIA CARE FUMEAZĂ. Se uită la FOTOGRAF. Îl studiază din cap până în picioare.
Aprinde o lumină. Ne dăm seama că FOTOGRAFUL era legat de un scaun. Avea doar mâinile
libere şi aparatul.
FEMEIA
Gata?
FOTOGRAFUL
Eu nu făceam decât să - -
FEMEIA
Vorbeşti. Am auzit. Deşi e inutil, înţeleg perfect. Adică dintr-un punct uman de vedere. Din alt
punct de vedere – mai puţin uman – să zicem al…
FEMEIA
FOTOGRAFUL
Eu n-am vrut să - -
FEMEIA
Să emiţi o părere? A, sau n-ai vrut să te apropii de mine? Ai vrut să te apropii sau n-ai vrut să te
apropii de mine? Nu e retoric.
FOTOGRAFUL
FEMEIA
Ai crezut că se poate.
5
FOTOGRAFUL
Da.
FEMEIA
Tăcere.
FOTOGRAFUL
Nu. Nu se poate.
FEMEIA
Evident.
FEMEIA
Îmi place mult site-ul tău. Şi contul de pe Facebook. Şi chiar şi blogul ăla cu o mie de vizitatori.
Îmi place cartea ta. S-a vândut bine. Te urmăresc de ceva vreme.
FOTOGRAFUL
Da, şi eu pe tine.
FEMEIA
Şi tu pe mine. Normal. Te simţi important. Îţi face bine să te simţi important. Să ai oameni care
te admiră – sunt acolo, cu tine, pe Twitter. “O dimineaţă obtuză” scrii – şi vin 400 de like-uri. “O
dimineaţă obtuză”. Ce înseamnă asta?
FOTOGRAFUL
Un sentiment, o stare - -
FOTOGRAFUL
Nu.
6
FEMEIA
Cinci dimineaţa. Se poate spune că suntem într-o “dimineaţă obtuză”. Hai să vedem ce părere au
prietenii noştri. (cu PUBLICUL) Vi se pare obtuză dimineaţa asta? Nu cred că gustă mica ta
metaforă. Şi sincer, nici eu. Dar vezi tu – noi şi cu tine, acum, pe scaunul ăsta – tu dând explicaţii
despre suflet, şi imagini – şi toate lucrurile alea adânci şi pline de sens – uite o apropiere! Noi
suntem cu tine acum, iubitul meu. Suntem aproape de tine. Suntem chiar lângă tine. Şi în curând,
poate vom fi chiar în tine. Glumeam. Vrei un fum?
FOTOGRAFUL
Nu am… chef.
FEMEIA
FOTOGRAFUL
Nu. Siberia?
FEMEIA
Vladivostok. E un tip acolo – unii zic că-i cel mai bogat din lume. Eu zic că e foarte bogat, dar
mai sunt vreo doi mai tari. Oricum, el adoră oamenii. Şi îi plac expoziţiile. Are una superbă –
chiar la el acasă. O să mergem împreună la el. Şi el o să facă fotografii. O să facem fotografii.
FOTOGRAFUL
FEMEIA
FOTOGRAFUL
Ce operă?
7
FEMEIA
Tuturor ne lipseşte ceva. Dar nu vrem să fim legaţi de ceea ce ne lipseşte. Uite, tu ai furat atâtea
suflete – asta spuneai mai devreme. Acum, eu îl voi fura pe-al tău. Natura va fi împăcată.
Înţelegi?
FOTOGRAFUL
Nu cred că mai suport toată porcăria asta. Uite care e faza – fă ce trebuie să faci şi gata. Mi se
rupe.
FEMEIA
Mai trebuie un pic de deshidratare. Trebuie să fiţi cu toţii un pic mai… uscaţi. Altfel, nu prea
merge criogenia. Şi nici nu o să cadă bine lumina.
FOTOGRAFUL
Criogenie?
FEMEIA
Bine, asta o să se întâmple mâine. După care – toată instalaţia merge la avion. Şi o livrăm într-o
zi.
FOTOGRAFUL
FEMEIA
Se numeşte “viaţă statică”. E de fapt un instantaneu – hai să-l numim fotografie… în stare pură.
Dar stai liniştit – va fi totul atât de rapid încât toată lumea va fi surprinsă în cea mai firească
poziţie. Nici o urmă de suferinţă – şi cel mai mişto e că va veni total pe nepregătite. Exact ce faci
tu, numai că un pic la altă scară.
FOTOGRAFUL
Asta e - -
FEMEIA
Adevărata apropiere? Sufletul în stare pură? Poate. Oricum, nu foarte mult. Pentru că se va
interveni un pic în instantaneul ăsta. Fiecăruia îi va lipsi ceva din cum e acum. Din ce e acum.
Asta este o idee superbă. De exemplu, ţie îţi lăsăm aparatul – de-aia ţi-am zis să-l ţii în mâini tot
8
timpul. Şi chiar trebuie să continui să vorbeşti despre asta şi să te simţi important. Şi după – când
vine momentul – îl decupăm.
FOTOGRAFUL
Îl decupaţi?
FEMEIA îi dă aparatul înapoi. FOTOGRAFUL îl ia. Dar îşi dă seama că nu şi-l mai poate
desprinde din mână.
FEMEIA
E foarte bună substanţa. Nu-l mai dezlipeşte nimic. Nu, nu, ai grijă – să nu ţi se lipească şi
degetul mare. Mai ai nişte poze de făcut.
FOTOGRAFUL
FEMEIA
Nu ştiu. Destinul. O forţă străină de noi. Dar care totuşi ne atinge. E aproape. Te atinge. Ştii, în
momentul ăsta suntem extrem de apropiaţi. Adică, destinul tău chiar stă în mâinile mele. Chiar la
propriu, pentru că eu apăs butonul de comandă. Ţi-ai fi imaginat vreodată că va fi aşa?
FOTOGRAFUL
Uite, îmi pare rău. N-am vrut nici o secundă să îţi fac rău în noaptea aia – băusem amândoi şi am
crezut… Am crezut că tu chiar mă placi. Altfel, niciodată n-aş fi - -
FEMEIA
Dar eu chiar te plac. Foarte mult. Altfel n-ai fi aici. M-am împotrivit un pic ca să-ţi dau impresia
că ai făcut un lucru rău. Foarte rău. Dar a fost chiar... orgasmic. Nu vreau să te flatez, dar mi se
pare că eşti chiar perfect. Şi mâinile tale sunt perfecte. E superb. (îi şopteşte) Ai încredere în
mine, da? Le vor pune într-un loc extrem de delicat? (Îl pupă pe obraz. FOTOGRAFUL se mai
linişteşte.)
FOTOGRAFUL
Mâinile…
FEMEIA
…şi aparatul. Acum sunt unul şi acelaşi lucru. Toate sufletele alea – în mâinile tale. Şi sufletul
tău – în ale mele.
9
FOTOGRAFUL
FEMEIA
FEMEIA
FOTOGRAFUL
Ai spus că mâine.
FEMEIA
A, da. Acum facem doar o probă. Nu putem să nu facem o probă. Numai că n-o să se întâmple
nimic. Acum adică. Stai liniştit.
FOTOGRAFUL
Nu te cred.
FEMEIA
Ştii ceva? Nu ai încotro. Dar hai să-ţi spun un secret: apropierea e încredere. Trebuie să înveţi
asta.
Îl sărută. Apoi îi pune un cap de cangur. Apasă pe buton. Un FLASH imens, orbitor – care parcă
nu se mai opreşte. CLICK, CLICK, CLICK, CLICK, CLICK, CLICK…
BLACKOUT.
10
DOI
LEVITAŢIE
INSTRUCTORUL ţine cursul în faţa publicului, aşezat de jur împrejur într-un pătrat. Sau cerc.
Poate fi un curs practic, un curs la facultatea de astronautică sau un team building în munţi, cu
corporatişti. Are în mână un cap de cangur.
INSTRUCTORUL
Totul ţine de încredere. Şi credinţă. Încredere şi credinţă – puteţi să vă notaţi pentru că sunt
esenţiale în meseria noastră. Cea pe care o practicăm acum, cea pentru care ne pregătim… să o
practicăm. În curând, veţi înţelege despre ce vorbesc şi de ce aceste lucruri sunt aşa de
importante.
INSTRUCTORUL
Acesta este un material didactic. Voi ajunge şi acolo. De ce un cangur, vă întrebaţi. E o bună
metaforă cu dublu sens: pe de o parte apropierea maternă a marsupiului. Pe de alta – ferocitatea
cu care cangurii îşi folosesc picioarele ca să te ţină la distanţă. Cangurul înseamnă apropiere şi
distanţă în acelaşi timp. Recenta mea vizită în Australia m-a făcut să experimentez acest lucru.
Pe propria piele şi timp de două săptămâni într-un spital din Melbourne. Dar nu asta e important.
Până la urmă un cangur poate fi şi el cu uşurinţă împuşcat, aşa cum puteţi vedea – dar…
simbolul din spatele acestui cangur este esenţial în ce urmărim cu acest training. Cangurul are
încrederea oarbă de a-şi apăra teritoriul, printre altele. Şi nu te lasă în pace până nu-şi obţine
confortul emoţional. E un animal care ştie să dozeze extrem de bine aceste două concepte –
apropiere şi distanţă. Dar, despre asta mai târziu… Acum ne vom întoarce la tema pe care am
dat-o ieri. Un act de încredere oarbă. (scoate un carneţel) Să vedem, să vedem… Trecut prin foc
– a fost Marius mai devreme şi a ieşit extrem de bine. Mers pe sârmă şi excelenta până la un
punct performanţă a Siminei. A… Am ajuns la levitaţie. În alte cuvinte – zbor. Cui îi dădusem
levitaţia? A, excelent – Daria. Daria? E aici – a venit? Daria, te rog. Ştim cu toţii că eşti mai
timidă – dar asta încercăm să facem aici. Să eliminăm timiditatea.
INSTRUCTORUL
FATA
INSTRUCTORUL
Ce s-a întâmplat, Daria? Spune. Bine, să nu-mi spui că ţi-a mâncat câinele tema – că nu te cred.
INSTRUCTORUL
Tema chiar mi-am făcut-o dar… Mi-a luat o noapte întreagă, n-am dormit deloc şi… şi mai
rău…
INSTRUCTORUL
Stai un pic – tu vrei să-mi spui că nu mai poţi să o repeţi? Nu te cred. Nu te cred.
FATA
Ba da… Poate adică… Numai că mi-ar trebui nişte ore de somn… Am şi cearcăne, arăt oribil…
INSTRUCTORUL
FATA
Am avut şi o problemă cu asta – adică, şi din cauza asta nu m-am putut odihni.
INSTRUCTORUL
Şi anume?
FATA
INSTRUCTORUL
Bine.
12
FATA
INSTRUCTORUL
Perfect.
FATA
INSTRUCTORUL
Minunat.
FATA
M-am încadrat în zona de energie sublimă – şi m-am autoconvins că sufletul meu e aproape de…
adică una cu cerul şi păsările.
INSTRUCTORUL
Extraordinar.
FATA
INSTRUCTORUL
FATA
INSTRUCTORUL
O…
FATA
INSTRUCTORUL
Ştiu asta. Bine, eu n-am reuşit niciodată să zbor. Nu eu personal. Îi ştiu pe alţii care au făcut-o –
dar uite, Daria, ce putem să învăţăm din asta e că fiecare are zona lui sau a ei de confort. Putem
să avem încredere în zone diferite de - -
FATA
INSTRUCTORUL
Pe bune?
FATA
Da, a trebuit să îmi găsesc alt spaţiu spiritual. Probabil că în camera mea nu puteam – era prea
aproape de mine.
INSTRUCTORUL
Asta este foarte posibil. Bine gândit, Daria. Puteţi să vă notaţi asta. O remarcă extrem de
pertinentă.
FATA
Aşa că m-am dus pe acoperişul blocului. Trebuia ca saltul de credinţă să fie mai… înalt, pur şi
simplu. Să zbor în aer, în cer, într-un spaţiu deschis. Mă-nţelegeţi.
INSTRUCTORUL
FATA
Da.
INSTRUCTORUL
Aaaa… uitaţi ce – şi inclusiv tu Daria – eu cu asta nu pot fi de acord. Nu asta predau aici şi sunt
anumite reguli de siguranţă pe care o să vă rog, din suflet, să le respectaţi. Adică, Daria, tu
înţelegi că ăsta e un motiv extrem de întemeiat ca să te dau afară din acest curs? Nu, lasă-mă să
termin. Înţelege toată lumea că dintr-un astfel de motiv mi se poate anula definitiv licenţa de
instructor? Şi gata. S-a terminat. Mă-ntorc şi eu în publicitate. Nu că ar fi ceva rău cu publicitatea
– dar de ce să folosim un nivel superior de existenţă şi înţelegere la aşa ceva.
14
FATA
Dar dumneavoastră vă mai trebuie bani? Aţi supravieţuit 50 de zile închis într-un sicriu la 5 metri
sub pământ.
INSTRUCTORUL
Problema e ce faci după cele 50 de zile. Dar… stai un pic. Daria… Ce s-a-ntâmplat a şasea oară?
FATA
Cum adică?
INSTRUCTORUL
Adică… ai spus că încercaseşi de 5 ori când te-ai dus pe acoperiş. Mai devreme ai spus că ai
reuşit abia la a şaptea încercare. Ce s-a întâmplat cu a şasea?
FATA
A… am căzut la a şasea.
INSTRUCTORUL
Ce???? Scuze, te rog opreşte un pic camera. Şi şterge ultimele cinci minute. Mersi. Daria… tu
eşti sigură că nu eşti… moartă?
FATA
INSTRUCTORUL
Da, adică nu. Daria – tu mă omori pe mine! De ce-mi faci asta? Tu înţelegi ce-mi faci acum?
Toată cariera mea – tot ce-am realizat până acum se duce - -
FATA
INSTRUCTORUL
Da. Aici în clasă. Să zbori aici! Unde suntem cu toţii – unde te putem vedea. Te putem ajuta dacă
se întâmplă ceva. Unde avem echipă de paramedici. Nu să mergi acasă, să te arunci de pe bloc şi
să… mori. Şi dup-aia să vii aici, moartă, şi să şi povesteşti şi ăştia să-mi ridice licenţa şi eu să
pierd totul. Nu, Daria, nu despre asta e cursul ăsta – şi există şi o responsabilitate a studentului
care - -
15
FATA
Dar mi-aţi spus să am încredere. Încrederea în mine că pot face asta. Am putut!
INSTRUCTORUL
În viaţă! În viaţa asta trebuie să-ţi foloseşti încrederea în tine! Nu după ce-ai murit! Tu înţelegi că
asta înseamnă a trişa?
Plânge.
INSTRUCTORUL
Daria… Te rog…
FATA
Nici nu ştiam c-am murit! De fapt, m-am trezit jos, pe trotuar. Nu păţisem nimic – doar căzusem.
M-am urcat la loc – am crezut şi mai mult că mă pot apropia de pasărea aia pe care mi-o fixasem
în cer. Şi a şaptea oară – da, a şaptea oară am reuşit!
Stai un pic – asta este fenomenal! Fantastic! Doamne, există o şansă să nu fi murit!
Da?
INSTRUCTORUL
Dar… normal! Cum de nu m-am gândit la asta! E chiar logic şi înseamnă că tu chiar ai avut
încredere oarbă în ce-am spus eu aici.
FATA
INSTRUCTORUL
N-o să-ţi vină să crezi câţi impostori nu dau doi bani pe ce spun. Şi mai şi chiulesc. (cu
PUBLICUL) Vorbesc despre experienţele mele cu alte traininguri – sunt foarte mândru de ce se
întâmplă în această clasă! Dar da – e chiar logic. Sufletul tău era atât de concentrat pe ideea că
16
va trebui, că va putea, că va reuşi să zboare. Încât trupul – trupul l-a ascultat orbeşte. Şi nu, nu
eşti nici un zombie, sau ceva de genul ăsta… Un spirit umblător…
O pipăie pe umeri. Îi pune o mână în dreptul nasului. Nimic. FATA e cam mirată.
INSTRUCTORUL
Vezi, nu mi-ai muşcat din mână! Şi nici nu ţi se pare carnea vie, de om, apetisantă. Deci, stai un
pic… Dă drumul la cameră – sper că n-ai oprit-o de fapt. A, n-ai oprit-o? Mersi mult că m-ai fi
lăsat să-mi pierd jobul. Avem în faţa noastră o descoperire unică – care certifică teoriile vechilor
budişti! Ale vechilor budişti, repet! Vreau să consemnăm şi că eu am făcut această descoperire.
Fata asta – Daria – a crezut atât de mult încât a evitat moartea… şi a reuşit apoi să şi zboare!
FATA (măgulită)
INSTRUCTORUL
FATA
Chiar nu trebuie… De fapt… asta încercam să spun la început că… nu mi-a reuşit exact aşa cum
discutasem…
INSTRUCTORUL
Cum… adică?
FATA
Să nu-mi spui că totul a fost un vis. Şi că inclusiv acest moment e un vis. Şi că e chiar visul tău.
O să fiu foarte dezamăgit.
17
FATA
INSTRUCTORUL
Şi de ce, mă rog?
FATA
INSTRUCTORUL (blocat)
Cum?
…doar un minut. N-am reuşit să zbor doar un minut. Adevărul e că abia am putut să mă opresc –
şi noroc că m-am lovit de un copac că altfel nu ajungeam nici la curs. Am zburat toată noaptea, şi
dimineaţa, şi după masa. Dar pot să spun că e cel mai frumos sentiment din lume – şi acolo, sus,
chiar înţelegi oamenii. Şi te simţi aşa de aproape, deşi eşti atât de departe de ei. Pot să mai adaug
că sunt convinsă că am învăţat ce înseamnă iubirea… de oameni. Când am putut să zbor – m-am
simţit mândră. Adică, uite Daria, tu eşti un om… Şi ca om… Ca fiinţă umană… Poţi şi zbura…
Înseamnă că şi ceilalţi ca tine ar putea… Nu ştiu, a fost… super…
FATA
INSTRUCTORUL
FATA
Da, ştiu.
INSTRUCTORUL (iluminat)
Tu nu eşti încă conştientă şi încrezătoare în propriile puteri. Faci lucruri extraordinare, şi încă nu-
ţi poţi controla cele mai simple puteri! Dar vom rezolva asta chiar acum!
18
FATA
Da? Cum?
INSTRUCTORUL (strigă)
Am nevoie de materialul didactic. (Nimic.) Materialul didactic, am spus! Unde e asistentul meu?
INSTRUCTORUL
INSTRUCTORUL
Daria, de multe ori trebuie să simţi că şi altcineva are încredere în tine. Înţelegi? Şi uite eu – şi
colegii tăi – vom participa acum la un act de încredere oarbă. Profund oarbă. Cu toţii vom avea
încredere absolută… în tine Daria.
FATA
INSTRUCTORUL
Se uită la PUBLIC.
INSTRUCTORUL
Bine? Vom avea cu toţii încredere în Daria? Haideţi să strigăm cu toţii, entuziaşti, “Daria! Daria!
Daria!”.
INSTRUCTORUL
Sunt mândru de voi. De voi toţi! Uite, Daria, eu o să am atât de mare încredere în tine încât o să
fac ceva ce n-am mai făcut niciodată până acum. Îţi voi încredinţa ţie acest curs.
19
FATA
Dar eu - -
INSTRUCTORUL
FATA
DA!
INSTRUCTORUL
Foarte bine. Asta vreau să aud. Aşadar, acum asistentul meu ne va pune tuturor câte o legătură la
ochi – inclusiv mie. Ne vom lăsa cu toţii încrederea în mâinile tale, Daria. Iar tu, ne vei lua de
mâini şi ne vei conduce pe acoperişul acestei clădiri. Iar acolo ne vei învăţa tu pe noi. Ne vei
învăţa să zburăm. Bine?
FATA
Bine!
INSTRUCTORUL
CANGURUL îi pune legătura. Apoi le pune celorlalţi din public. INSTRUCTORUL va mai
sublina “Linişte!” când oamenii, inevitabil, vor vorbi. Când toate legăturile sunt puse,
CANGURUL îl va atenţiona pe instructor.
INSTRUCTORUL
TREI
LEAPŞA
Beznă. Totul va fi aşa în următoarea scenă. Toate efectele sonore vor fi playate live de
MUZICIAN. Şi făcute de actori, ca în radioul din anii ’30. Publicul va rămâne legat la ochi.
Plouă. Putem simţii stropii. E umed. Undeva pâlpâie o lumină – deşi puternică, nu ne putem da
seama de la ce vine. Câteodată se apropie – alteori rămâne departe. Pe jos sunt coji de alune
americane – şi auzim paşi.
Put that out, sir. You’re not allowed to smoke here. We’re inside.
Fuckers!
Stinge ţigara. Sunet de tocuri – care se plimbă nervos – câteodată aproape, câteodată departe.
BĂRBATUL aprinde un radio portabil – se aude staticul. E un fel de cântec care se distinge la
un moment dat. Dar apoi se pierde. O lanternă se aprinde şi se stinge. O maşină trece. Mai mulţi
paşi.
BĂTRÂNA
BĂRBATUL
Ce?!
BĂTRÂNA
BĂRBATUL
BĂTRÂNA
Nu mi se pare.
21
BĂRBATUL
Doamnă... şterge-o.
BĂTRÂNA
Credeam că pălăria - -
BĂRBATUL
BĂTRÂNA
BĂRBATUL
BĂTRÂNA
BĂRBATUL
BĂTRÂNA
BĂRBATUL
BĂTRÂNA
BĂRBATUL
BĂTRÂNA
BĂRBATUL
Dispari. Acum!
Paşii se îndepărtează. Sunet de metal. Cineva trage de o manetă grea. Se deschide o uşă uriaşă
parcă. Intră curent de afară.
BĂRBATUL
Te-ai trezit? Uite, ia asta. (Se aude lichid.) Ce, ai uitat cum se face?
FEMEIA
Sunet de lichid într-o sticlă metalică. Cineva bea. Zippo, din nou.
FEMEIA
BĂRBATUL
Sir, I’ll have to remove you from these premises if you don’t stop this activity at once.
BĂRBATUL
You’re such a killjoy, man! 200 years ago you would’ve offered me a light.
BĂRBATUL
SECURITY GUARD
This is the last time I’m warning you. And I’m not gonna close my eyes on… this either. Do you
need any help, miss?
23
FEMEIA
I’m fine.
BĂRBATUL
Paşii se îndepărtează.
FEMEIA
BĂRBATUL
FEMEIA
BĂRBATUL
FEMEIA
Şi tu.
BĂRBATUL
E mai bine dacă bei. Energie. E o vânătaie urâtă. Dar nu vitală. Bea, eu torn.
FEMEIA
Ce faci?
BĂRBATUL
Nimic. Am nevoie de dovezi că chiar s-a întâmplat şi ai fost aici. (Pauză). O să fie bine. O să-ţi
spun o poveste. Vrei să auzi o poveste drăguţă?
FEMEIA
BĂRBATUL
N-ar fi indicat. Va trebui să te car în spate. Iar. Şi nu ştiu cum să-ţi zic asta, draga mea – dar eşti
grea rău.
FEMEIA
Şi tu eşti un cretin.
BĂRBATUL
FEMEIA
Ţi-ai meritat-o.
BĂRBATUL
FEMEIA
Ce se întâmplă?
BĂRBATUL
FEMEIA
Unde suntem?
BĂRBATUL
O să-ţi fie bine. Foarte bine. Eşti cu mine acum. Dar uite care e chestia – ca să rămâi în viaţă
trebuie să continui să joci. Orice s-ar întâmpla. Înţelegi? Trebuie să continui să joci cu mine.
FEMEIA
Mi-a luat vreo 125 de străzi să înţeleg, dar uite că acum, în sfârşit pricep. Biata de mine. Eşti atât
de mare… şi tare. Şi eu atât de pierdută fără tine.
25
BĂRBATUL (sarcastic)
Mă bucur că pricepi.
FEMEIA
Îmi place cântecul ăsta. Poţi să vii mai aproape? Vreau să-ţi spun ceva.
Paşi.
BĂRBATUL
Asta e clasică. Vreau să-ţi spun ceva şi bang – mă trezesc fără o ureche.
FEMEIA
BĂRBATUL
Nu te cred. Eşti. Încă mai am două vertebre bulite – cadou de ziua mea.
FEMEIA
Nu eu am început.
BĂRBATUL
Adică – eu am început?!
FEMEIA
BĂRBATUL
FEMEIA
Păi, uite – m-ai adus unde-ai vrut. Acum nu mai pot să fug. Nu mai sunt în stare.
BĂRBATUL
FEMEIA
BĂRBATUL
Nu se pune. Trebuie să fii în cea mai bună formă. Fizică şi psihică. Data trecută asta ai spus: Nu
sunt în cea mai bună formă. Fizică şi psihică. Deci nu s-a pus.
FEMEIA
BĂRBATUL
FEMEIA
BĂRBATUL
FEMEIA
Şi până atunci?
BĂRBATUL
Facem rost de nişte bani. Te duc la un spital. Te faci bine. O să stau lângă tine.
FEMEIA
BĂRBATUL
N-o să te las să mori. Jocul ăsta e al nostru. Nu mai are nici un sens dacă nu-l jucăm noi!
FEMEIA
BĂRBATUL
FEMEIA
FEMEIA
BĂRBATUL
Se sărută iar.
BĂRBATUL
FEMEIA
Cineva fuge.
BĂRBATUL
FEMEIA fuge printre spectatori. Le scoate legătura de la ochi. În continuare întuneric. Îi atinge
– “Eşti”. BĂRBATUL o urmăreşte. După ce ea a atins pe cineva – atinge şi el persoana
respectivă. Spune: “Nu – eu sunt”. Până la urmă – ea ajunge la o uşă. O deschide. Intră foarte
multă lumină de afară. Ea iese. El se repede după ea, şi dispare şi el în lumină.
BĂRBATUL
Vin după tine! Acum pot să te văd! Pot să te văd. Nu s-a terminat încă!
Ladies and gentlemen – I have a security request. Please remove your blindfolds and your
blindness. Now we’ll get closer to our destination. Only that we’ll take it from the not so distant
future. Approximately.
28
Îşi pune capul de cangur. E CANGURUL. Aranjează o cameră – în centrul căreia e un pat. Aici
se vor întâmpla câteva secţiuni din PARTEA A II-a şi toată PARTEA A III-a.
PARTEA II
CANGURUL
IN JAPAN
WITH TOYS
IN JAPAN
WITH BOYS
HAS BECOME
HAZY AS HELL
TO PLAN
CAST
STRAPON
HANGON
NO SOUL
CENTRAL
BABY THIS IS
METROSEXUAL
30
HI-FI
SCI-FI
REVOLUTION
PIE TIME
LOCKDOWN
ANDROID SOLUTION
NO TIME FOR
NO EVOLUTION
TOO FAST
NO TEST
SORDID
PROTEST
TICK TICK
TICK TICK
TICK TICK
NO DICK
NO TOUCH, NO PAY
AND EVERY
BODY’S
GOING
INSANE
DANCER
FENCER
ALIEN
WITH NO PLAN
SUNRISE PLATEAU
GOD DAMN!
NO COMMITMENT
NO FRUSTRATION
FOR INDICATION
STRAIGHT ROAD
SIMPLE
PRE-CUM
TINGLE
USELESS
ORGASM
IT’S NOW
IN THE PAST
TICK TICK
TICK TOCK
MANKIND
IS FUCKED
2. SISTERHOOD OF SOUL
Eu sunt Ula. Sunt un vampir. Un vampir energetic. Vin din stepele tătărăşti. Pe un cal negru.
Bine, nu neapărat eu – dar neamul meu. Am mâncat carne crudă şi sângele meu conţine încă
carne crudă. Voi pleca în Buenos Aires să fac tango. Ştiu pe cineva care a plecat în Peru o
săptămână. Nu s-a mai întors de doi ani. Deocamdată lucrez în Bucureşti să strâng bani. Nimic
special – o companie mixtă. Binaţională. Şi eu sunt bi. Binaţională. Banii se duc însă pe
evenimente culturale. Nu ratez nici unul. Sunt la toate lansările, la toate premierele, la toate
evenimentele, la toate petrecerile. Îmi place să colecţionez artişti. Îi strâng, unul după altul. Le
mănânc carnea – trec la următorul. Nimeni şi nimic nu-mi rezistă. Sângele meu îmi cere să fac
asta. Regret uneori, dar îmi trece. Odată scriam - am crezut că pot să fiu şi eu artistă. Scriam cu
propriul sânge. M-am lăsat însă şi nu e un semn bun. Trebuie să ajung mereu undeva, dar am
uitat unde. Epidemia din Japonia m-a prins în pat. A, şi îmi plac vârcolacii. Mă plictisesc la
birou, deşi îmi fac treaba foarte bine. (Face cu ochiul).
34
ANITA
Eu sunt Anita. O cunosc pe Ula. S-ar putea ca eu să o fi transformat într-un vampir. Energetic,
bineînţeles. Am exact aceleaşi pasiuni ca ale Ulei – numai că eu sunt şi misterioasă.
ULA
Hmm…
ANITA
Da. Foarte. Să zicem că, în mica noastră echipă, Ula este forţa brută… de seducţie – iar eu vin…
la învăluire.
ULA
Corect.
ANITA
ULA
ANITA
Vineri noaptea sunt incontrolabilă. Şi in love. With everyone. Îmi trece duminica. Consider
asta… un stil de viaţă. Dar şi de artă. E creaţia mea.
ULA
ANITA
Epidemia din Japonia m-a luat… pe pregătite. Ştiam că la un moment dat se va întâmpla. Cred
totuşi că există o soluţie.
ANITA şi ULA se bagă sun un cearşaf, sub care vor simula o partidă de sex.
35
ANITA
SISTERHOOD OF SOUL
ULA
SHAKING UP
STIRRING UP
THE SOUL
UPSIDE DOWN
ALL AROUND
IN LOVE
SISTERHOOD OF SOUL
SISTERHOOD OF SOUL
ULA
Parcă… nu e la fel.
ANITA
3. DICK
Orgasme.
Nu, nu, nu – chiar şi pentru bărbaţi. Credeţi că e uşor? Bam bam, badabing badabum – frecăm un
pic, dăm un pic din funduleţ… sugem un pic… şi… gata – ţâsneşte orgasmul. Oricum, oricând,
în orice fel.
Acum e clar că am pierdut cam tot publicul masculin din seara asta – îi salut dacă s-au dus să ia
ceva de la bar – hai noroc, nimic interesant aici. Şi e clar că şi o bună parte din publicul feminin
m-a pierdut pe mine. Dar, ascultaţi aici…
Orgasmele sunt în minte. Orgasmele trebuie să te dea pe spate. Trebuie să îţi zdruncine creierul,
şi stomacul, şi tot corpul. Trebuie să fii conectat la un orgasm, şi orgasmul să fie conectat la tine.
Să ajungă să-ţi fută mintea, să-ţi explodeze creierii ca o doză multiplă şi prelungită de LSD. Să te
37
arunce în altă zonă, în altă dimensiune. Şi când ajungi în zona aia să afli ceva. Să afli ce-i
iubirea.
Ştiu că poate suna absurd, dar bărbaţii pot fi nişte fiinţe complicate, şi nu doar nişte copii mari.
Poate la fel de complicaţi ca femeile. Deşi e uşor să-i subestimezi, recunosc.
Am exagerat, nu? Uite-l şi pe tipul ăla, probabil n-a mai futut de o lună, vorbeşte despre orgasme
ca despre nu ştiu ce concept metafizic când ştim cu toţii că e un… tip. Adică un fel de pulă
umblătoare. Gândeşte cu pula, iubeşte cu pula, acţionează cu pula… umblă cu pula. Toate
moleculele din corpul lui se reduc la pulă. Toate emoţiile lui au legătură cu pula. Fiinţa lui este
iremediabil o pulă. Moartea o să fie într-un fel o… tăiere de pulă. Abia atunci se va termina cu…
pula asta. Şi uite cum vorbeşte – fix ca o pulă. De ce mai stăm aici… în pula mea. Hai acasă,
vreau nişte pulă. Dar, răbdare… O să urmeze şi nişte glume imediat... cu şi fără “pulă”.
Vreau doar să subliniez că pula… pula este acţiune politică. Acţiune socială. Acţiune emoţională.
Da, prieteni… putem schimba ceva cu pulile noastre. Şi pulile noastre ne pot schimba pe noi.
Atenţie – nici măcar n-am ajuns la discuţia despre ce poate face o pizdă. Inclusiv dintr-o pulă.
Ştim cu toţii ce s-a întâmplat recent în Japonia. Nişte tipi, nişte puli umblătoare au hotărât să fie
egoişti cu pulile lor. Ce pula lor, nu? Nu ştiu – unii se gândesc deja la anti-feminism. La un
manifest al fiinţei umane de sex bărbătesc, de orientare heterosexuală. La un act eroic al unui nou
tip de călugări care au la dispoziţie cele mai evoluate jucării. Imaginaţi-vă – păpuşi
ultrarealistice, orificii ultrasenzaţional senzoriale, camere virtuale cu senzori care simulează
perfect, perfect, dar perfect o gură apetisantă, un vagin umed, o gaură de cur lubrifiată generos.
Unii se gândesc la asta, da. Sunt obsedaţi, excitaţi, se consideră chiar răzbunaţi. Deja această
epidemie a ajuns şi la noi – şi o putem resimţi peste tot. Dar în special în lumea ultra high
tehnologizată din marile oraşe. Noroc că suntem o ţară majoritar agrară.
Eu însă sunt de altă părere. Şi părerea asta spune aşa: “ce puli triste!”. Ce puli triste care şi-au
băgat pula în milioane şi milioane de ani de evoluţie umană. Ce puli triste care nu-şi merită
istoria. Ce puli triste care au uitat esenţa unui orgasm. Înţelesul lui ultim. Un orgasm nu
înseamnă egoism, în pula mea. Un orgasm e un act de apropiere sublimă. E un act de
generozitate şi comuniune maximă. Un orgasm nu înseamnă o pulă şi o pizdă, sau o pulă şi un
cur, sau o pizdă şi o pizdă, sau o jucărie şi o pulă sau un cur sau o pizdă – un orgasm înseamnă
doi oameni care în momentul ăla sunt unul. Fără nici o urmă de egoism. Şi dacă n-ai avut
niciodată aşa ceva, nu eşti nici cool, nici mai deştept, nici mai liber, nici mai independent. Eşti
doar o pulă proastă, inclusiv dacă eşti o pizdă. Şi cu asta am spus tot – şi cred că voi încheia aici,
fără scuzele de rigoare dacă am ofensat pe cineva. Viaţa e dură, şi oarbă, şi i se rupe complet…
pula… de noi.
4. ARMY OF MAN
Apare un CANGUR – dar îmbrăcat în portjartieră şi lenjerie intimă – imaginea cea mai
kitchoasă de FRANK’N’FURTER. Cântă ca TOM WAITS.
CANGURUL
COMPLETELY… FAIL
STANDUP COMEDIANUL este abordat de ULA şi ANITA. În timpul ăsta CANGURUL face
striptease, după care pune un halat pe el. Are poate o beretă de revoluţionar.
ULA
ANITA
ULA
Ce-ai spus…
STANDUP COMEDIAN
Mersi mult… Eu - -
39
ANITA
Ne gândeam că poate - -
ULA
Ai timp - -
ANITA
Să mergem undeva.
STANDUP COMEDIAN
ULA
ANITA
Fato!
ULA
Nu fii o zuză!
STANDUP COMEDIAN
ANITA
A fost genial. Şi - -
ULA
ANITA
STANDUP COMEDIAN
Să vin unde?
40
ULA
ANITA
Să ascultăm muzică.
STANDUP COMEDIAN
ULA
Acasă?
ANITA
Ce înseamnă asta?
STANDUP COMEDIAN
ANITA
Aaa… Acasă!
STANDUP COMEDIAN
ULA
Nu tot timpul.
ANITA
E doar un job.
STANDUP COMEDIAN
ULA
ANITA
STANDUP COMEDIAN
Deformaţie profesională.
ANITA
STANDUP COMEDIAN
Nu cred nimic.
ANITA
ULA
Scriitoare.
ANITA
STANDUP COMEDIAN
ULA
Hai mă…
ANITA
STANDUP COMEDIAN
ULA (pufneşte)
Nevasta. So pasee.
42
STANDUP COMEDIAN
Pasee?
ANITA
STANDUP COMEDIAN
ANITA
Mă tem că nu te pot lăsa să pleci, dragul meu. Ai fost un pic prea obraznic.
STANDUP COMEDIAN
ULA îl muşcă de gât. STANDUP COMEDIANUL se zbate. ANITA îl muşcă şi ea. STANDUP
COMEDIANUL e pus la pământ. CANGURUL cântă, cu mai multă pasiune.
CANGURUL
WE NEED A SUPERHERO
CANGURUL
ARMY OF MAN
COME GET UP
COME RISE UP
ARMY OF FAITH
COME UP STRONG
ARMY OF MAN
ARMY OF MAN
ARMY OF MAN
(RISE UP)
CANGURUL scoate portavocea. Vorbeşte în ea. ULA, ANITA şi STANDUP VAMPIRUL stau
aliniaţi, ca un escadron.
CANGURUL
Copiii mei… Dragii mei… Iubiţii mei… Armata mea, escadronul meu, trupa mea de elită…
spirituală. Ce plăcere să vă văd aici pe toţi cu mine, aproape de mine, împreună cu mine. Ce
extremă plăcere să simt că nu ne-am uitat unul pe altul – că ceva ne motivează să mergem
înainte, să mărşăluim împreună spre viitor, spre necunoscut, spre ceea ce va putea să fie. Şi doar
imaginaţi-vă ce ar putea să fie. Ceea ce nimeni până acum nu a reuşit niciodată – nimeni din rasa
44
CANGURUL face un fel de HEIL – dar mult mai complicat, ca un şoim. ESCADRONUL fac şi ei
la fel.
ESCADRONUL
BU-CU-RI-E!
CANGURUL
Trăim timpuri teribile, copiii mei. Luptătorii mei. Armata mea. Timpuri teribile în care e atât de
uşor să te pierzi. Să-ţi pierzi direcţia, sensul, ochelarii. Când de fapt îi aveai la gât tot timpul ăsta.
E uşor să te laşi purtat în derivă, să te îndepărtezi, să te scufunzi în torenţii tulburi ai depresiei.
Viaţa modernă e confuză. Şi confuzia este întipărită în sufletele voastre. Şi ale noastre. Panica,
teroarea, stresul. Viteza. Milisecunda. Sentimentul ăla profund că suntem peste tot şi parcă
nicăieri. Că nu e niciodată timp – deşi mereu timpul trece atât de repede. Până la următorul
weekend e doar o secundă – până la următoarea secundă e doar o răsuflare, mai puţin de o
răsuflare. Până la următorul răsărit e numai o inhalare. Până la următoarea inhalare e mai puţin
de o visare. Şi visarea are viteza gândului. Viteza gândului orb, inconştient, liber. Am uitat să
fim liberi, copiii mei. În ţara asta, şi în seara asta, am uitat să fim liberi pentru că libertatea e prea
liberă. Şi eu sunt aici pentru a vă călăuzi paşii înspre adevărata libertate.
ESCADRONUL
LI-BER-TA-TE! LI-BER-TA-TE!
CANGURUL
Însă copiii mei, libertatea – reala libertate cere sacrificii. De fapt, cel mai mare sacrificiu – şi cel
mai mare sacrificiu este propriul eu. Vom fi adevărat liberi atunci când nu va mai exista “eu”!
ESCADRONUL
CANGURUL
Nu – repet. Vom fi cu adevărat liberi atunci când nu va mai exista individualitate. Abia atunci
vom reuşi să fim “noi”… să ne contopim unii cu ceilalţi şi… unii cu ceilalţi, contopiţi perfect, să
ajungem să însemnăm… să atingem… să devenim… să fim… absolutul!
45
ANITA
ULA
Sună bine!
STANDUP VAMPIRUL
ULA
ANITA
CANGURUL
ULA
Dar, stăpâne…
ULA face câţiva paşi. CANGURUL scoate un pistol şi o împuşcă în cap. ULA cade.
CANGURUL
ANITA
STANDUP VAMPIRUL
CANGURUL
CANGURUL
Singurătatea e adevărata realitate. Până la urmă, murim singuri. Şi după toate evidenţele – nici nu
ne-ntreabă nimeni dacă vrem să ne naştem.
Cei trei se ridică de la pământ. Sunt zombie. CANGURUL îi împuşcă, pe rând, absent. Cei trei
cad iar.
CANGURUL
Cei trei se ridică din nou. CANGURUL îi împuşcă din nou. Cei trei cad din nou.
CANGURUL
Există oare o soluţie la problema existenţei umane? Toată imperfecţiunea umană - - Toată
imperfecţiunea - -
CANGURUL
Cei trei s-au ridicat iar – se ridică din ce în ce mai repede. CANGURUL trage – nu mai are
gloanţe.
CANGURUL
E chiar - -
CANGURUL
…frustrant.
CANGURUL scoate o mitralieră şi începe să tragă în ei, la întâmplare. Cei trei cad, se ridică,
cad se ridică. CANGURUL ajunge în pat. Cei trei îl încolţesc. CANGURUL se uită la ei.
47
CANGURUL
CANGURUL
Bine.
CANGURUL
IN JAPAN
IN JAPAN
WITH NOISE
AS HELL
TO PLAN
CANGURUL ŞI CEILALŢI
Cei trei se reped la el. Îl muşcă, îl omoară. Îl aruncă în spatele patului. Luminile se schimbă.
5. HAPPY END
ANITA
ULA
De ce?
49
ANITA
STANDUP VAMPIRUL
ANITA
ANITA
ANITA pocneşte din degete. Luminile se diminuează. ULA şi STANDUP VAMPIRUL se uită
unul la altul.
ULA
STANDUP VAMPIRUL
Da…
ULA
STANDUP VAMPIRUL
Aş spune…
O sărută.
ULA
STANDUP VAMPIRUL
ULA
Îl sărută iar.
Aplaudă.
Luminile încep să intre într-un fade out lent – care va duce la heblu. ULA îl ia pe STANDUP
VAMPIR de mână.
ULA
UNU
EL şi EA sunt în pat.
Amândoi sunt tineri, dar ar putea exista o diferenţă de vârstă semnificativă între ei. Sunt
semidezbrăcaţi. Oricum ar fi cei doi actori distribuiţi, trebuie să existe la un anumit punct o
anume doză fină de incompatibilitate – deşi la început neobservată, evoluează şi erodează
relaţia în timpul scenei.
Lumină difuză, creşte încet. O lumină suspendată în contre-jour. E târziu. Poate fi o melodie
discretă în fundal, rămasă pe repeat-ul unui playlist abandonat.
EL o mângâie pe mână pe EA. Îşi încleştează palmele, îşi întrepătrund degetele. E o inocenţă şi
o magie a momentului de care cred că Hallmark ar fi mândri. EL continuă să o mângâie – a
ajuns la păr. O dezmiardă. Îi mângâie obrazul. Apoi, încet, mâna lui coboară înspre sâni, în
timp ce el se apropie şi încearcă, uşor, să o sărute. EA se întoarce dintr-o dată în partea
cealaltă. EL continuă să o mângâie pe umăr, dar, după câteva secunde, are o revelaţie…
EL
Cum?
EA
EL
EA
EL
Da. E OK. Nu trebuie să-mi explici nimic. Am crezut doar - - Mai devreme - -
EA
Îmi pare rău. Nu vreau să înţelegi greşit. Îmi place foarte mult să fiu cu tine.
[Pauză scurtă. În mintea lui îşi permite o mică ironie: “Sigur”. O regretă, dar nu se
poate opri.]
EL
Nu trebuie să zici nimic. A fost foarte mişto ce s-a întâmplat. Aşa, pur. Inocent.
EL
Am ascultat muzică toată noaptea. Nu m-am mai simţit aşa, cred, din liceu. Mulţumesc.
[EL aprinde lampa, cu ţigara în gură. Realizează că poate ce a spus nu e deloc adevărat.
Deşi, simte că totuşi - - În tăcere, începe să se îmbrace. EA calculează dacă merită să-l
oprească. Merită.]
EA
Ce faci?
EL
Ce să fac?!
53
EA
[EL e deja sarcastic în gândurile lui. Din nou, nu-şi poate stăpâni un zâmbet care ar
putea fi considerat nepotrivit. Dar ar vrea să o rănească – i-ar plăcea să o rănească şi să
ştie că suferă din cauza lui. Ar fi plăcut. Trage, defensiv, un fum, parcă trăgând, de fapt,
de timp. EA încă calculează. O mulţime de sentimente difuze. Se aştepta, după ultimele
zile şi conversaţii, la altceva din partea lui. E un joc? EL stinge ţigara într-un pahar de
vin.]
EA (jucăuş)
EL (vrea să spună ceva inteligent, apoi renunţă, apoi vrea să spună din nou ceva inteligent)
Tu nu mă placi, de fapt.
EA (are un şoc real. Dar îşi aminteşte din nou la cine se gândea mai devreme)
Cum poţi să zici aşa ceva? De două zile vorbim în continuu. Crezi că - -
EL
Uite, eşti o tipă de care m-aş îndrăgosti fără nici o problemă, s-ar putea să o fi făcut deja - - (A
spus prea mult. S-a descoperit prea mult. Nu era cazul.) O să fie rău. Pentru că tu nu mă placi.
Stai un pic. Tu tragi o concluzie după ce m-am întors cu spatele la tine o secundă?! Poate vroiam
să continui! Poate era un joc?!
EL
EA
EL
E prima dată când… facem asta. Pentru prima dată, e cam devreme.
[EL se gândeşte simultan că, de fapt, nu au făcut nimic. Apoi se uită la ea şi cât de
frumoasă e când s-a enervat.]
54
EA
Hotărăşti tu?
EL
[EL îşi dă seama că a spus ceva prea melodramatic. EA îşi dă seama că el şi-a dat seama
şi renunţă la o ironie pe tema asta.]
EA
EL
Nu a fost… devreme. Dar am simţit - - (Pauză. Apoi foarte rapid, prea rapid.) Ţi-a venit să te
întorci, pur şi simplu. Să te aperi. Să te refugiezi. Pentru că nu vibrăm la fel. Şi cred că aşa ai
simţit şi tu în momentul ăla. Aşa că, dacă tot am început chestia asta dintre noi aşa de mişto, hai
să şi o terminăm nedureros.
EA (întrerupându-i debitul)
EL
Exact. Nedureros. Putem să rămânem amici, cred. Deşi, pe de altă parte, eu mă simt foarte atras
de tine. Nu, de fapt, nici asta nu e o idee bună.
EA (enervată)
EL
Nimic. Plec.
EA
EA
Ştii ceva – acum îmi dau seama că ai dreptate. Chiar nu eşti tipul super mişto de care credeam că
m-am îndrăgostit.
EL
Vezi!
[EL dă să plece. Are o mică ezitare atunci când procesează: “m-am îndrăgostit”-ul ei. Se
gândeşte că poate, totuşi, dacă o ia acum în braţe, şi o sărută – chiar s-ar putea să facă
sex cu ea în noaptea asta. Şi tipa, dincolo de frumuseţe, e foarte bună. Adică, să facă
dragoste. EL e amuzat de gândurile astea murdare. Îşi imaginează totuşi o poziţie. Ei
doi, în bucătărie – Se scutură, îşi scutură gândurile dubioase. Deschide uşa şi dintr-o
dată luminile se schimbă. Totul e perfect luminat acum, perfect clar. La vedere. Vedem
că patul e pe o scenă, scena e într-un teatru, într-o piesă care se joacă. Nimic special dar
--]
De sub pat iese un CANGUR gigantic (cu un cap mai înalt decât el) îmbrăcat la costum, cu un
rânjet natural care îi dezveleşte dinţii şi pe care nu poate să îl ascundă. EL e luat prin
surprindere de mirarea provocată de apariţia acestui nou personaj ridicol.
CANGURUL
Gata?
[În faţa cangurului EL nu prea ştie ce să zică pentru că e foarte amuzant. Îi aminteşte de
o carte de când era copil şi de câteva desene animate.]
EL
Cum… adică?
CANGURUL
Ai terminat?
EL
Ce?
CANGURUL
EL
CANGURUL
EL
Diana? Tu îl ştii pe - -?
Da.
EL
Da?!!
EA
Am treabă acum.
CANGURUL
Sergiu, Sergiu… Ştii ce îmi place la tine? Cantitatea impresionantă de căcaturi pe care poţi să le
emiţi la fiecare 5 secunde…
CANGURUL
Ţi-am captat atenţia?! Ce surpriză. Fii atent. Tu nu o meriţi, şi ştim amândoi lucrul ăsta. Corect?
EL
Diana!?
CANGURUL
Blank. EL îl împinge pe CANGUR. Iese. CANGURUL fuge după el. După câteva secunde, EL e
aruncat în cameră, ca urmare a unui pumn.
CANGURUL
EL (se scutură)
Băga-mi-aş - -
Nu termină înjurătura – ceea ce pentru mulţi e ciudat, având în vedere autorul piesei - pentru că
s-a şi repezit la gâtul CANGURULUI. Graţios-spectaculos, acesta îi mai dă un picior – în plină
figură – printr-o săritură coregrafiată. EL ajunge din nou la pământ.
CANGURUL (cântat, pe o melodie din anii 40, într-un improvizat număr de vodevil)
EŞTI UN VIERME
CĂCĂNAR ŞI LAŞ
AI FI PE FĂRAŞ
EL
CANGURUL (cântă)
GREŞEALĂ
CANGURUL îşi bate tălpile una de alta. Reverenţă. EL se repede la CANGUR şi îl loveşte în
cap cu un scaun. CANGURUL cade pe jos. EL continuă să-l lovească în cap, cu sete. Îl tot
loveşte până când camera se umple de sânge. Într-un final, CANGURUL îşi dă obştescul sfârşit.
EL îşi trage sufletul - după o secvenţă atât de trasă de păr şi prost executată scenic încât l-ar
face mândru pe Ed Wood - şi se şterge pe mâini cu un prosop.
Din fericire, luminile s-au diminuat din nou. EL se uită din nou la EA, care a privit toată scena
impasibilă. Ar vrea să spună ceva, dar alege să iasă din cameră.
EA
Vezi?!
EL iese. EA se gândeşte dacă ar putea să doarmă cu nişte somnifere. Nu mai are timp să-şi
termine gândul pentru că el s-a întors. Se aşază pe pat, lângă EA. O mângâie pe faţă.
EL
EA îl sărută. Lung.
59
EA
Da?
EL
EA
Iluzia asta?
EL
Ştiu despre ce vorbesc. Am mai trecut prin aşa ceva şi - - (EA îl sărută din nou.) De ce îmi faci
asta? Ştii foarte bine că - -
EA
EL
EA
EL
Nu.
EA
M-am întrebat mereu cum ar fi fost. Stăteam aşa, uneori, şi mă gândeam. La tine.
EL
EA
EL
Sunt sigur.
EA
Nu pleca.
EL
O să mă răneşti?
EA
EA
Îţi place?
EL
Da.
EA
EL
Da.
EA
EL tace, nedumerit.
EA
EL
Da.
EA
EL
Da.
EA
Aveai dreptate.
Lumină puternică, iar, care distruge tot misterul!!! CANGURUL, vechiul lui prieten, se ridică de
pe jos. Întoarce patul, cu EL legat deja, care devine acum un fel de canapea – maşină de tortură
medievală. CANGURUL se aşază lângă EL şi îl ia de după umeri, nu după ce i-a pus un căluş în
gură. O priveşte un timp pe EA care scoate o trusă de undeva din spatele patului şi începe să-şi
pregătească câteva instrumente medicale luate din trusă pe o măsuţă populată înainte cu o
scrumieră şi câteva cutii de bere goale. Scoate, printre altele, o seringă lungă şi o umple dintr-o
fiolă.
CANGURUL
Uită-te la ea… Nu e mişto tipa? Asta pe lângă curul divin şi ţâţele fremătătoare. (îl bate
prieteneşte pe umăr). Ţâţe fremătătoare… mda, ştiu. Prea poetic. Dar trebuie să recunoşti că
arată foarte bine. Şi mă bucur. Chiar mă bucur mult pentru tine. Pentru voi doi. Pentru mine.
Imaginaţia, conştiinţa ta… Ăsta e un proces sănătos! Şi da, prietene, ai făcut lucrul cel bun. Ai
schimbat ceva. Te-ai schimbat. Bravo! Bravo! Chiar… poţi să-mi spui şi mie ce e dragostea?
EL se zbate degeaba.
CANGURUL
CANGURUL
Mai tare! Ah, fir-ar să fie, ţi-o fi mâncat pisica limba! Sau limba pisica! (râde) Dar… destinul?
Destinul, dragostea… Apropierea! Ce cuvinte mari. Ce înduioşător. Pentru prima dată, ţi-ai
deschis inima şi te-ai îndrăgostit. Pentru prima data, ai îngăduit să devii vulnerabil. (solemn, cu
62
mâna la inimă) Asta e ceva imens, Sergiu! Şi intens! Şi eu te felicit. Îţi trebuie mult, mult curaj.
Ar fi foarte înfricoşător chiar şi pentru mine. Ţi-aş strânge şi mâna dacă nu ai fi legat!
EA scoate din trusă un fierăstrău. Ceea ce pentru EL e înfricoşător, pentru CANGUR amuzant.
CANGURUL
EA
CANGURUL
CANGURUL
Vrea să păstreze momentul. Pentru totdeauna. O să-şi amintească de tine toată viaţa. Fără durere,
fără regretul ăla nenorocit care te bântuie tot timpul. Câţi au norocul ăsta, Sergiu? Să găsească
iubirea adevărată?
CANGURUL
EA
EA începe să se mişte în ritmul muzicii, e un dans – ritual care îi va ghida mişcările. CANGURUL
dansează şi el în timp ce EA, meticulos, îi desenează iubitului ei pe burtă un traseu de tăiere. În timp
ce lumina scade uşor, mai apucăm să vedem, prin lumina sângerie, cum pune mâna pe ferăstrău şi
începe să taie… Muzica devine din ce în ce mai tare şi la un momet dat… BLACKOUT!
DOI
E foarte cald totuşi – ceva s-a întâmplat cu aerul condiţionat. Huruie undeva, aproape
neobservat. BĂTRÂNUL e leoarcă. Pare foarte agitat.
Pe jos sunt o grămadă de lucruri, care în mod normal n-ar avea ce să caute într-o cameră de
hotel. Cărţi vechi, discuri, câteva statuete, nişte tabachere – multe vechituri.
BÂTRÂNUL se ridică şi aduce o valiză uriaşă, goală. Începe să-şi pună nişte lucruri în valiza
deschisă. Se răzgândeşte, scoate câteva. Apoi le pune la loc. BĂTRÂNA este la polul opus –
calmă, impasibilă, cu un surâs pacific pe buze. Ascultă muzică clasică.
Într-un sfârşit, după ce mai ia o gură de whisky şi un fum, aproape enervat de muzică –
BĂTRÂNUL ia telecomanda, să închidă televizorul.
BĂTRÂNA
Nici să nu te gândeşti.
BĂTRÂNA
BĂTRÂNUL
Da…
Stinge ţigara. Încearcă să reaprindă trabucul, nu-i reuşeşte. Ia scrumiera şi o aruncă în coşul de
gunoi. Scoate un costum de pe un umeraş, din dulap. Începe să-şi pună cămaşa.
BĂTRÂNA
BĂTRÂNUL
Acum?
BĂTRÂNA
BĂTRÂNUL
This is 313. Me and the misses don’t want to be disturbed today. OK. Thank you. (Închide.)
Gata.
BĂTRÂNUL îşi pune cămaşa. Apoi pantalonii. Butoni. E un costum elegant. Îşi ia tot timpul din
lume.
BĂTRÂNA
Ai mânuşile?
BĂTRÂNUL
Da. Sunt - -
Le caută în folia costumului. Nu sunt acolo. Deşi pare nemulţumit, se gândeşte că poate există
un Dumnezeu.
BĂTRÂNUL
BĂTRÂNUL începe să caute, pe pat. Pe sub pat. Abia se apleacă. Dispare la un moment dat
jumătate sub pat.
BĂTRÂNA
BĂTRÂNUL se ridică. Deschide dulapul. Răscoleşte. Scoate rochii afară, una câte una, le
aruncă pe jos. Nimic.
BĂTRÂNA
Mai caută.
66
BĂTRÂNUL
BĂTRÂNA
BĂTRÂNUL se întoarce. Se uită la BĂTRÂNĂ, îşi dă seama că ea ştie mai multe. Deschide
sertarul. Mânuşile sunt acolo. Sunt nişte mânuşi albe, elegante. BĂTRÂNA râde.
BĂTRÂNUL
Foarte amuzant.
BĂTRÂNA
Să-ţi fie învăţătură de minte. Ce ţi-am zis eu, de o sută de ori? Începi cu mânuşile. Mânuşile sunt
cele mai importante.
BĂTRÂNUL
Da. Ştiu.
Începe să şi le pună. Încet. Prima. A doua parcă nu vrea să intre. La un moment dat, nu se mai
abţine şi dă într-un plâns. E un plâns un pic ciudat, aproape mecanic, deşi sincer.
BĂTRÂNA
Ce faci?
BĂTRÂNUL
Iartă-mă.
BĂTRÂNA
BĂTRÂNUL
BĂTRÂNA
BĂTRÂNUL
E ultima, nu pot să - -
BĂTRÂNA
BĂTRÂNUL
BĂTRÂNA
BĂTRÂNUL îşi pune sacoul, ţinând ţigara în dinţi. Acum lăcrimează de la fum, dar cu toate
astea nu se grăbeşte.
BĂTRÂNA
BĂTRÂNUL
BĂTRÂNA
BĂTRÂNUL
BĂTRÂNUL
Nu pot să fac asta. Îmi pare rău, Lidia. Nu pot. Tremur tot.
BĂTRÂNA
Mi-ai promis ceva. Atunci, de ziua mea - - mi-ai promis. Ai spus că încă mă mai iubeşti.
68
BĂTRÂNUL
BĂTRÂNA
Deci preferi să sufăr. Aşa o să dormi liniştit? Nu mai e mult timp. Încă pot să te recunosc. Hai.
Mi-ai promis.
BĂTRÂNUL
BĂTRÂNA
BĂTRÂNUL
BĂTRÂNA
BĂTRÂNUL pune ţigara într-o scrumieră improvizată. Scoate din noptieră o cameră digitală. O
pune pe un mic stativ, în faţa patului.
BĂTRÂNA
Dă-i drumul.
BĂTRÂNUL
BĂTRÂNA
BĂTRÂNUL
Pentru că n-am avut copii. Uite, ştiu că despre asta e vorba. Ştiu că de-aia îmi faci asta.
BĂTRÂNA
BĂTRÂNUL
N-are casetă.
BĂTRÂNA
Nu mai trage de timp. Ştiu şi unde-ai pus-o. Dintre noi doi, tu ai memoria mai bună.
BĂTRÂNA
Vezi că ne-nţelegem?
BĂTRÂNUL
BĂTRÂNA
BĂTRÂNUL
BĂTRÂNA
Ştiu deja ce-ai făcut sau n-ai făcut tu cu ea. Dă-i drumul odată.
BĂTRÂNUL
BĂTRÂNA
Măcar o dată în viaţa ta speram să mă-nţelegi. Din nou: nu e vorba despre tine, Emil. Şi acum
vreau să apeşi butonul ăla şi să mă laşi să vorbesc. Asta ca să nu ajungi la închisoare. Mă laşi?
BĂTRÂNA
Dragul meu Emil. Ţi-am spus că mă simt rău şi nu pot veni cu tine la petrecerea de la Ambasadă.
Ai vrut să rămâi cu mine, dar eu am insistat să te duci. Am minţit. Asta e ultima dată când mă
vezi – Pentru că… pentru că am hotărât să dispar. Nu mai pot să te chinui aşa. Nu meriţi asta. Te
iubesc şi… Vreau să ştii că numai eu am… Numai eu am… Eu…
BĂTRÂNA încearcă să-şi găsească cuvintele, dar nu mai poate. Se uită în jur. Nu recunoaşte
camera. Stă un pic, pe marginea patului, uitându-se în gol. Luminile se schimbă – e parcă alt
spaţiu, mult mai difuz, mai neclar.
BĂTRÂNA
BĂTRÂNUL se uită la ea, pentru o secundă nu ştie ce să facă. Apoi îşi dă seama că Dumnezeu e
cu el în seara asta.
BĂTRÂNUL
BĂTRÂNA
Aeroport?
BĂTRÂNUL
BĂTRÂNA
BĂTRÂNUL
BĂTRÂNA
Unde suntem?
BĂTRÂNUL
BĂTRÂNA
BĂTRÂNUL
BĂTRÂNA
Am căzut?!
BĂTRÂNUL
BĂTRÂNA
BĂTRÂNUL
BĂTRÂNA
BĂTRÂNUL
BĂTRÂNA
Asta e…
BĂTRÂNUL
BĂTRÂNA
BĂTRÂNUL
BĂTRÂNA
Actriţă?
BĂTRÂNUL
BĂTRÂNA se uită la ea. Observă ceva în oglindă. Prin geam hopăie un CANGUR, care se duce
glonţ lângă pat şi scoate de sub el un sac imens, albastru, de plastic. I-l aduce BĂTRÂNEI, şi i-l
lasă în mână. Zâmbeşte. Apoi se aruncă, într-un flic-flac, pe geam.
BĂTRÂNA
Uitai ceva…
BĂTRÂNUL
BĂTRÂNA
BĂTRÂNUL
Ce faci? Ce faceţi! (Încearcă să o scoată pe BĂTRÂNĂ din sac. Dar nu poate) Vă rog, n-avem
timp de - -
BĂTRÂNA
BĂTRÂNUL
BĂTRÂNA
BĂTRÂNUL
O să vină - -
BĂTRÂNA
BĂTRÂNUL
Am chemat-o deja.
BĂTRÂNA
BĂTRÂNUL
Doamnă…
BĂTRÂNA
BĂTRÂNA
Trusa.
BĂTRÂNUL nu vroia să audă asta. Încet, merge şi scoate o trusă, din alt sertar al noptierei. I-o
dă BĂTRÂNEI. BĂTRÂNA scoate o seringă de ea. Străpunge cu seringa un flacon.
BĂTRÂNUL
BĂTRÂNA
BĂTRÂNA îi ia mâna.
BĂTRÂNA
BĂTRÂNUL
Eu nu mai - -
BĂTRÂNA
A fost bine, înţelegi? Cu tot ce s-a-ntâmplat. Aşa cum s-a-ntâmplat. Bine. Chiar dacă n-am avut
un copil, am avut altceva. Numai noi doi. Nu mulţi au - - Să ai grijă de tine, da? Te-am iubit.
BĂTRÂNUL ar vrea să-i spună c-o iubeşte. Dar nu poate. BĂTRÂNA îşi dă seama.
BĂTRÂNA
BĂTRÂNUL ar vrea să zică ceva. BĂTRÂNA îl sărută. Apoi se pune jos. BĂTRÂNUL încearcă să
o susţină, cu braţele, dar ea a fost mai rapidă.
BĂTRÂNA
BĂTRÂNUL se duce şi apasă un buton, pe telecomandă. Începe SMALL METAL GODS de David
Sylvian.
BĂTRÂNA
BĂTRÂNUL vine şi închide gura sacului. Încet, în timp ce luminile scad. Nu plânge. Ia de
undeva, de pe jos, o panglică. Sacul începe să trepideze, cu mişcări neregulate, smucite, bruşte.
BĂTRÂNUL aşteaptă, nemişcat cu panglica în mână. Sacul se opreşte. Îngheaţă, ca şi timpul.
BĂTRÂNUL leagă cu panglica gura sacului. Face o fundiţă. Nu plânge.
Începe să tragă de sac. Îi e greu, dar reuşeşte în cele din urmă să-l ducă la intrare. Deschide
uşa. În cadrul uşii îl aşteaptă CANGURUL, zâmbitor. BĂTRÂNUL îl priveşte.
75
Se duce la măsuţa unde a stat odată BĂTRÂNA. Pe măsuţă sunt două figurine, de metal – parcă
de pe un tort de nuntă mayaş. Nu ştie cum au ajuns acolo. Se joacă câteva secunde cu figurinele.
Apoi aprinde bricheta. O stinge. Pauză. O aprinde. O stinge. Pauză. O aprinde. O stinge.
Heblu brusc, o dată cu muzica. Câteva secunde de tăcere. Apoi, Zippo-ul se aprinde din nou. Şi
se stinge. Se aprinde din nou. La lumina brichetei descoperim un BĂRBAT, la vreo 35 de ani, cu
o cicatrice imensă pe obrazul drept. Am intrat în următoarea scenă.
76
TREI
“HEROES”
În fundal – melodia “FLY ME TO THE MOON” – varianta Frank Sinatra. Oarecum înfundată.
Va deveni din ce în ce mai clară.
BĂRBATUL începe să numere. Sunt mii şi mii de euro. Suntem în ceea ce ar putea fi un birou,
din spate, cu pat. Un mini depozit. BĂRBATUL îşi pune nişte whisky. Bea – dintr-o suflare – un
pahar. Se uită la ceas. Se uită la telefonul rămas din scena precedentă. Ridică receptorul. Dă să
formeze un număr. Se răzgândeşte.
Vede pe pat o curea. Începe să şi-o pună. Vedem că are un pistol. Îl deranjează când îşi pune
cureaua. Scoate pistolul – trage – e o brichetă! BĂRBATUL se amuză – se amuză de fiecare dată
când face asta. Aruncă pistolul la gunoi. Scoate un cuţit. Se uită la el. Şi-l bagă în inimă. E din
plastic. BĂRBATUL se amuză. Pune cuţitul pe măsuţă. Îşi mai aprinde o ţigară cu Zippo-ul.
Scoate din spatele canapelei o bâtă de baseball. Dansează senzual cu ea. “You are all I long for,
all I worship and adore”. Pe finalul melodiei – “I LOVE YOU” – sărută bâta de baseball.
Intră PUŞTIUL, surprins total de ce vede. PUŞTIUL va fi jucată de o femeie în travesti. Poate
BĂTRÂNA din scena precedentă.
PUŞTIUL
Să vă las singuri?
BĂRBATUL
PUŞTIUL
Văd asta.
BĂRBATUL se repede la el şi începe să-i fută bâte de baseball în cap. E plastic umflat cu aer.
77
BĂRBATUL
PUŞTIUL
BĂRBATUL
Dă, din ce în ce mai cu sete. PUŞTIUL scoate un pistol. Îl şi armează. BĂRBATUL se opreşte.
PUŞTIUL
BĂRBATUL
PUŞTIUL
BĂRBATUL
PUŞTIUL
Acum.
BĂRBATUL
Era o glumă.
PUŞTIUL
PUŞTIUL
Încă una.
78
PUŞTIUL
Încă una.
PUŞTIUL
BĂRBATUL
Doare.
PUŞTIUL
PUŞTIUL
Stai!
PUŞTIUL
Hai!
Inima mea freamătă… de bucurie. Arăţi bine. Ca un idiot perfect, dar… bine.
BĂRBATUL
Mersi mult.
PUŞTIUL
BĂRBATUL
PUŞTIUL
Alergi în parc.
BĂRBATUL
PUŞTIUL
BĂRBATUL
PUŞTIUL
Văd.
PUŞTIUL
De data asta m-ai luat şi pe mine prin surprindere. Chiar eşti în formă.
BĂRBATUL
PUŞTIUL
Ştii cum zicea tata – lucrurile bune nu cad din cer, doar căcatul de cioară.
BĂRBATUL
PUŞTIUL
BĂRBATUL
PUŞTIUL
OK, Puştiule… N-am venit aici să discutăm recuzită. Am venit aici să discutăm bani adevăraţi.
Şi adevărul e că nu stai foarte bine la capitolul ăsta. Şi, dacă ţii morţiş să ştii - adevărul adevărat
e că… eu nu ştiu ce să mă mai fac cu tine.
BĂRBATUL
PUŞTIUL
BĂRBATUL
PUŞTIUL
BĂRBATUL
Aproximativ.
PUŞTIUL
BĂRBATUL
PUŞTIUL
BĂRBATUL
Aaa… Da.
81
PUŞTIUL
Ciudat. Mi-am verificat contul şi nu… n-am nici o intrare din direcţia asta.
BĂRBATUL
PUŞTIUL
Cum ar fi?
BĂRBATUL
PUŞTIUL
BĂRBATUL
PUŞTIUL
PUŞTIUL
PUŞTIUL
BĂRBATUL
PUŞTIUL
PUŞTIUL
… asta e o certitudine.
BĂRBATUL
PUŞTIUL
PUŞTIUL
BĂRBATUL
PUŞTIUL
Ce garanţie am?
BĂRBATUL
Nu ştiu… O să vând - -
PUŞTIUL
BĂRBATUL
PUŞTIUL
N-ai nimic, mă. N-ai clienţi, n-ai o viaţă, n-ai tu ce să vinzi. Poate doar şansa să te vând eu pe
tine – dar şi aia slabă.
BĂRBATUL
Soră-mea.
PUŞTIUL
Ce?
BĂRBATUL
PUŞTIUL
BĂRBATUL
PUŞTIUL
BĂRBATUL
Pot să...?!
PUŞTIUL
PUŞTIUL
Ea ţi-a făcut rost de toate căcaturile astea, inclusiv banii. Deloc creativ totuşi. O parte sunt din
colecţia mea. Adică de la mine, Puştiule! Le-a luat de la mine! Şi văd c-ai şi început să te caci pe
ele. La fel cum ai început să faci burtă. Şi riduri. Şi văd că nici cu părul nu stai mai bine.
BĂRBATUL
Lasă-mă-n pace.
PUŞTIUL
BĂRBATUL
Da.
PUŞTIUL
Te-ai supărat că te-am futut în cur cu-n dildo. Nu? Dar ştiai foarte bine că ţi-o meriţi.
BĂRBATUL
Nu merit. O să ai futuţii aia de bani. Da? O să-i ai. Pe toţi! Sfârşitul lunii!
PUŞTIUL
BĂRBATUL
PUŞTIUL
BĂRBATUL
Încă lucrează.
85
PUŞTIUL
BĂRBATUL
Da.
PUŞTIUL
BĂRBATUL
PUŞTIUL
PUŞTIUL iese din cameră. Reintră cu un sac de plastic, în care e un corp – ajutat de CANGUR.
Pune sacul jos. BĂRBATUL remarcă CANGURUL.
BĂRBATUL
El cine e?
PUŞTIUL
BĂRBATUL
Dar credeam că - -
PUŞTIUL
BĂRBATUL se duce la sac. Îl deschide. Vedem nişte picioare. BĂRBATUL se uită îngrozit la
PUŞTI.
BĂRBATUL
De… ce?
86
PUŞTIUL
De ce, de ce… Totul are un preţ… Puştiule. Operaţiunea asta a noastră… are şi ea unul. Tu ai
unul. Sora ta are unul. Odată ieşit… nu te mai poţi întoarce.
BĂRBATUL
PUŞTIUL
Unul… considerabil.
BĂRBATUL (râzând)
Considerabil…
PUŞTIUL
BĂRBATUL
Nu.
PUŞTIUL
BĂRBATUL
PUŞTIUL
BĂRBATUL
Şi ce e… cu asta?
PUŞTIUL
BĂRBATUL
Bine, n-aş vrea să te degradezi tu mai mult decât o fac eu. N-am vrea asta, nu?
PUŞTIUL
Chiar nu eşti curios să vezi cine e… înlocuitorul tău? Sau cine ştie… înlocuitoarea?
BĂRBATUL
PUŞTIUL
Nu ştiu… tu ai zis că a început să lucreze iar. Cine ar fi oprit-o să înceapă să lucreze pentru
mine? Ţi-am spus – mare parte din căcaturile astea SUNT ale mele. Nu vrei să aruncăm o
privire?
BĂRBATUL
Nu!
PUŞTIUL
BĂRBATUL
Nu.
PUŞTIUL
Nu, te rog!
88
BĂRBATUL
PUŞTIUL
Şi de ce, mă rog?
BĂRBATUL
PUŞTIUL
Greşit!
BĂRBATUL
Pleacă.
PUŞTIUL
BĂRBATUL
PUŞTIUL
BĂRBATUL
Nu e adevărat.
89
PUŞTIUL
Uită-te la mine.
PUŞTIUL
PUŞTIUL
Nu acolo. La mine.
PUŞTIUL
BĂRBATUL
PUŞTIUL
BĂRBATUL
PUŞTIUL
BĂRBATUL
PUŞTIUL
PUŞTIUL
Ar fi foarte uşor să mă fuţi acum. Sunt tot… toată numai a ta. N-am nimic de ascuns.
BĂRBATUL
Nu vreau asta. N-ai cum să fii aici. Şi n-ai cum să fii a mea. Măcar atâta ştiu.
PUŞTIUL
Vrei să spui că ai o tipă total dezbrăcată la tine în casă, care s-ar fute cu tine aici şi acum – şi tu
nu o să faci nimic?
BĂRBATUL
BĂRBATUL
Hai.
BĂRBATUL îşi aprinde o ţigară. PUŞTIUL se îmbracă în neglijeu. BĂRBATUL închide valiza cu
bani.
BĂRBATUL
Încă nu-mi vine să cred că tu chiar ai ars 100 de euro. Şi din “partea” ta.
PUŞTIUL
BĂRBATUL
Nu neapărat.
I, I WISH YOU COULD SWIM – LIKE THE DOLPHINS, THE DOLPHINS COULD SWIM
Treci în pat.
PUŞTIUL
Şi dacă nu vreau?
BĂRBATUL
Ar fi bine să vrei.
PUŞTIUL
BĂRBATUL o aruncă în pat. Se duce undeva şi scoate un CAP DE CANGUR. Şi-l pune pe cap.
Are cureaua în mână. N-o va lăsa. Se aşază. PUŞTIUL se pune cu capul pe poala lui. Strângând
ursuleţul la piept.
PUŞTIUL
BĂRBATUL
Până adormim.
PUŞTIUL
BĂRBATUL
PUŞTIUL
BĂRBATUL
Poţi să-mi spui o poveste. De fapt, aş vrea să-mi spui o poveste. Numai mie.
PUŞTIUL
Acum?
BĂRBATUL
PUŞTIUL
BĂRBATUL
OK.
PUŞTIUL
BĂRBATUL dă la maxim. Cei doi rămân aşa. Oarecum îndoindu-se în ritm. El o mângâie pe
păr. Ea îi mângâie mâna. Când se termină melodia – HEBLU BRUSC.
93
PATRU
“AFTER HOURS”
Lumina se reaprinde brusc. Este aprinsă de CANGUR. Care tocmai a intrat. Sau s-a ridicat de
jos şi a aprins lumina. CANGURUL va avea voce de bărbat.
CANGURUL
Zi grea, nu?
BĂRBATUL
Tu?
CANGURUL
Aşa şi-aşa. Ca de obicei. Ştii ce nu-nţeleg eu? Eram azi la metrou – stăteam în vagon, citeam o
carte, ascultam nişte muzică. Şi de odată mă opreşte un tip şi-mi spune – “Ştii ce eşti tu,
prietene? Un limbric. Un parazit şi nimic mai mult.” Pot să iau un pic?
BĂRBATUL încuviinţează. CANGURUL se referea la whisky. Îşi toarnă – bea prin costum, se
revarsă tot whiskyul pe bot.
CANGURUL
BĂRBATUL îi aprinde o ţigară. I-o dă. CANGURUL trage – nu se ştie cum – cu poftă.
CANGURUL
Aşa. Deci se strânge lume. Ăsta m-a făcut parazit. Încep alte voci – “De când e lumea, numai
asta ştiţi să faceţi. Nu sunteţi cu nimic mai bun decât ţiganii, decât evreii, decât şobolanii. Nişte
paraziţi nenorociţi care se hrănesc cu durerea oamenilor.” Ştii, the usual. “Futu-vă-n gură de
canguri, voi şi groparii.” Sau “Un cangur bun e un cangur împăiat. La Antipa”. Faze dintr-astea
de prost gust. Adică, până la urmă, ce făceam eu? Stăteam liniştit, citeam o carte şi ascultam
muzică? Oamenii sunt răi. Foarte răi. Plini de prejudecăţi. Şi în plus de asta se mai strâng şi în
gloate. Noroc că aveam ăsta la mine.
94
CANGURUL
Era de prost gust să încep să măcelăresc prin metrou. Îţi dai seama. Pur şi simplu nu se face.
Adică ei nu văd, nu înţeleg ce facem noi pentru ei?
BĂRBATUL
CANGURUL
Nu ştiu – cred că asta şi aia de măturător de rahat la grădina zoologică sunt cele mai neapreciate
meserii. Şi ştii ceva – mama mi-a spus. Şi nu numai o dată. Nu te băga în asta. Nu vrei să faci
asta. Cine s-o asculte – cineva care are 13 ani şi se gândeşte cum să salveze lumea?
BĂRBATUL
Ai regrete?
CANGURUL (cântă)
BĂRBATUL
CANGURUL
BĂRBATUL
Nu eu.
CANGURUL
Şi atunci… tu ce vrei?
BĂRBATUL
CANGURUL râde.
95
CANGURUL
Să te distrezi. Bună, bună asta. Îmbătrâneşti, îţi pierzi busola, dar totuşi vrei să te distrezi. Îmi
plac filosofiile optimiste. A, cred că ai nevoie de asta, totuşi.
BĂRBATUL
Tu…?!
CANGURUL
Să vezi ce faţă ai făcut!!! Nu e mă a ta. Doamne, de faze din astea mă crezi în stare?
BĂRBATUL
A cui e atunci?
CANGURUL
BĂRBATUL
Ce… proastă?
CANGURUL
Una… care se crede… noi, nu ştiu. Zilele astea e plin de wannabees. Adică fii atent la tipa asta.
Unde lucrează?
BĂRBATUL
Mediu urban?
CANGURUL
Normal, că o ţărancă nu s-ar gândi la aşa ceva. Deci corporaţie, multinaţională, birou. Sună
cunoscut?
BĂRBATUL
CANGURUL
Nu, stai. Că nu se opreşte aici. Adică tipa nu e… nu era genul care s-o ardă în weekenduri prin
cluburi, să şi-o tragă cu cine nimereşte, beată pulă. Adică, nu numai atât.
BĂRBATUL
CANGURUL
Un pic de răbdare. Deci până aici, nimic interesant. O corporatistă ca toate corporatistele, aş
putea adăuga o muistă ca toate muistele pentru că mi-a supt-o înainte să… Şi era foarte talentată.
BĂRBATUL
CANGURUL
Eu am. Meseria asta are şi ea bucuriile ei, nu? Dar oricum – nu era doar atât tipa asta. Era
pasionată de artă. Aş zice chiar mai mult decât pasionată. Pe undeva, se considera artistă.
BĂRBATUL
CANGURUL
Chiar mai mult decât o artistă. Ca să nu-ţi spun că le avea şi pe-asta cu vampirii, cu vârcolacii, cu
demonii. Cu diavolul aproape. În pula mea. Aaa, şi cu psihologia.
BĂRBATUL
O tipă pasionată de chestii mai ciudate. Şi de psihologie. Şi? Chiar nu văd de ce să ne pierdem
timpul cu - -
CANGURUL
Lucra cu un tip din Siberia. Un petromiliardar. Se combinase cu ăsta la o conferinţă aici, ăla a
futut-o, i-a băgat în cap nişte chestii cu sufletul şi cum e posibilă apropierea între oameni şi un
pic de vârcolaci şi faze şi… răpeau oamenii.
BĂRBATUL
CANGURUL
Îi răpeau, îi duceau în câte o cameră dintr-asta… de fapt un pic mai mare ca asta. Făceau aşa o
instalaţie imensă cu ei, legaţi, bla bla bla. Îi ţineau la deshidratat câteva zile ca să îngheţe mai
bine…
BĂRBATUL
CANGURUL
BĂRBATUL
Aşa, de vii?
CANGURUL
Şi mai mişto. Adică – să nu crezi că n-am devenit un pic invidios. Adică labagii ăştia făceau nişte
faze din care noi ar trebui să învăţăm ceva. Să stăm cu caietul, să luăm notiţe.
BĂRBATUL
Ce, nu-ţi ajunge tortura din evul mediu? Aia era mult mai ingenioasă, crede-mă.
CANGURUL
Eu nu sunt un atât de mare specialist. Mă impresionează chestiile astea simple. Îi îngheţau, cică îi
surprindeau în instantaneul perfect – momentul în care sufletul iese – ştii? Puf! Numai că fix
momentul ăla era îngheţat. Deci sufletul rămânea încă acolo. În instantaneu! Frate, îţi stă mintea-
n loc! Şi după aia luau întreaga instalaţie şi o duceau în Siberia, la conacul lu’ pulică ăsta. Şi era
expusă acolo. Şi făceau fotografii. Au luat şi premii. Asta era ideea – oamenii se credeau
“fotografi”.
BĂRBATUL
CANGURUL
Nu, nu. Aici o dai în bară. Judeci oamenii greşit. Nu era deloc o psihopată. Se îndrăgostea de
victimele ei. Aşa s-a îndrăgostit şi de mine. Chiar ţinea la ei. Tare, nu?
CANGURUL râde.
98
BĂRBATUL
CANGURUL
S-a îndrăgostit aşa de tare încât a vrut să participe şi ea la instantaneul în care eram eu.
BĂRBATUL
Adică…
Pula mea…
BĂRBATUL
Deci era dusă rău. Dacă s-a-ndrăgostit de unul ca tine. Rău de tot.
CANGURUL
Nu, că şi eu. Şi eu – pe bune. Am stat acolo legat cu restul de proşti – săracii – nevinovaţii ăia –
îi culegea de pe stradă – îi plăcea felul în care zâmbeau, plângeau, se certau. N-aveau chiar nici o
vină. Dar am stat acolo – ne-am deshidratat. Am vorbit despre cum se fură un suflet. Am făcut
chiar o repetiţie generală. Deci tipa era topită – topită după mine. Şi eu după ea.
BĂRBATUL
Bine, şi?
CANGURUL
BĂRBATUL
Da?
CANGURUL
BĂRBATUL
CANGURUL
Asta a devenit după. De fapt, încă mai făcea psihologie – aşa part time. Wannabe – dar ţi-am
spus asta. Uite, acum mă gândesc că poate ar fi ajutat-o dacă ar fi făcut psihologie full time. Mă
înţelegea şi pe mine – poate acum încă mai trăia.
BĂRBATUL
Uite ce e – tot stăm şi vorbim, şi-mi povesteşti chestia asta de care mi se rupe, şi nu-nţeleg unde
vrei s-ajungi.
CANGURUL
BĂRBATUL
CANGURUL
Da, asta aşa e. Am fost şi eu de faţă. Ce amintire frumoasă. OK, OK. Deci vine momentul, ea
apasă pe butonul ăla roşu – începe să intre azot hidrogen – un frig de te căcai pe tine. Vine lângă
mine, îmi zâmbeşte, eu ZBAM FLEOŞC! Îi bag mâna în piept şi-i scot inima. I-o arăt, tipa
surprinsă – că murea deja. Ce mă-ntreabă, ghici? “De ce?”. Eu o întreb “De ce ce? Adică de ce
mori înainte să te tragi în poză? De ce n-o să fii cu restul de suflete, aproape de ele, bla, bla?” Ea:
“De ce n-ai vrut să fii cu mine”. La care eu: “De ce? Pentru că sunt un cangur în pula mea! Şi tu
nu eşti!”
BĂRBATUL
Şi?
CANGURUL
BĂRBATUL
CANGURUL
Culege inima de pe jos. Parcă o cântăreşte în palmă. O aruncă în aer. O prinde din nou.
100
CANGURUL
Mda. Cam atâta face un om. Şi durerea pe care o poate provoca un om.
BĂRBATUL
CANGURUL
BĂRBATUL
CANGURUL
Ştii – măcar aşa noi între noi. În timp ce proştii ăştia se rănesc, şi se tem, şi se ascund. Măcar noi
între noi să fim un pic mai… lucizi. Şi mai… corecţi. Nu? Înţelegi ce spun?
BĂRBATUL
Asta nu înseamnă că trebuie să mi se pară funny sau interesantă toată povestea asta.
CANGURUL
BĂRBATUL
Cum adică?
CANGURUL
Adică, aşa – în general. Cât de cangur poţi să fii? Adică noi putem să iubim. Asta ne diferenţiază
de oameni. Şi mai putem şi să avem încredere.
BĂRBATUL
CANGURUL
E o diferenţă în a crede că poţi iubi, sau că iubeşti. Şi chiar a iubi. Pe bune. Oamenii nu sunt în
stare să facă ce facem noi. Doar aspiră – bine, şi asta doar unii dintre ei. Care sunt tot nişte
zdrenţe – cum era muista asta. Sunt jalnici. Şi-au creat un substitut pentru asta – religia. Sau
101
credinţa în vârcolaci. Sau în India. De exemplu. Şi al doilea substitut – căsătoria. Sau, în fine,
familia. Legământul între ei. Pula mea. Cam slăbuţ, nu crezi? Ei n-au chestii care să-i lege cu
adevărat. Caută ceva care e fals – nu văd lucrurile cu adevărat importante din ei. Dar noi, pe de
altă parte, avem. Pentru că suntem canguri! Nu crezi? Tu ce crezi, chiar?
BĂRBATUL se ridică.
BĂRBATUL
Eu cred că viaţa poate fi frumoasă. Şi iubirea posibilă. Şi ţi-am zis – mai vreau să mă distrez. Cât
mai pot. Aşa cum pot.
CANGURUL
Ştii de ce sunt aici, nu? Să nu zici că nu ţi-am dat o şansă. Acum o să pun o melodie. Şi la sfârşit
- - ştii ce urmează.
CANGURUL pune JOHNNY CASH – HURT. Îşi trosneşte oasele. Face nişte mişcări de
dezmorţire. Parcă e un chirurg înainte de operaţie – sau un călău. Scoate trusa din servieta cu
care a intrat. Apoi o frânghie. Cântă. În timpul melodiei îl leagă pe BĂRBAT de un scaun.
BĂRBATUL e foarte speriat – se teme de moarte. CANGURUL încearcă să-l liniştească. Îi
dezinfectează o zonă din braţ. Apoi îi face o injecţie în mână – un tranchilizant. BĂRBATUL îşi
relaxează corpul, dar lacrimile îi curg. E laş. Când vede asta CANGURUL îşi scoate capul. E
BĂTRÂNUL. Melodia se opreşte.
BĂTRÂNUL
BĂTRÂNUL
Nici nu cred că mai ai de unde. Dar adevărul trist e că nici unul dintre noi nu e un cangur
adevărat. Uite, de exemplu, tu încă mai eşti aici.
BĂRBATUL râde.
BĂRBATUL
Păi… atunci aştept… să mă iei prin surprindere, nu? Ce-o să fie? Un cuţit, un pistol, nişte apă
fiartă…?!
102
BĂTRÂNUL
A, nu – cu tine aş fi mult mai creativ. Vroiam doar să ştii că eu te-am iubit. N-am mai iubit pe
nimeni aşa.
BĂTRÂNUL
BĂTRÂNUL
Ce mândru am fost de tine! Nu sunt doar nişte cuvinte. Tu ai fost al meu – carne din carnea mea.
La un moment dat.
Îmbrăţişarea se opreşte.
BĂTRÂNUL
Dar chiar şi pe noi ne-a despărţit ceva. Ca oameni. Carcasele – carcasele nu rezistă. Ăsta-i
adevărul.
BĂTRÂNUL
BĂRBATUL
Eşti… sigur?
BĂTRÂNUL
BĂTRÂNUL
BĂRBATUL zâmbeşte şi el. Par doi cretini. Care vorbesc printre dinţi.
BĂRBATUL
BĂTRÂNUL
BĂRBATUL
BĂTRÂNUL
Până când merge ăla - - Trebuie să-ţi spun ceva. Noi doi – eu şi cu tine. O să plecăm împreună.
BĂRBATUL
Adică - -
BĂTRÂNUL
BĂRBATUL
Dar asta e - - (realizează, zâmbind cretin) Cel mai frumos lucru din lume.
BĂTRÂNUL
Îl freacă pe cap ca pe un băieţel. FLASH! Cea mai stupidă poză din lume.
BĂRBATUL
CANGURUL 2
CANGURUL 2
CANGURUL 2 îi aşează pe nişte scaune. Le pune nişte botniţe cu fire electrice, legate de un
dispozitiv.
104
CANGURUL 2
O să funcţioneze aşa: când eu ies – şi sting lumina – ZUM! Se declanşează chestia asta. Şi nu
mai e nimic. Nici un pic de durere, dar nici un pic de iubire. (Pauză.) E OK? Putem să facem şi
altfel, dacă vreţi.
BĂTRÂNUL
BĂRBATUL
CANGURUL 2
O secundă.
Şi… Doi-zece… Doi-zece… Sunteţi aici, cu mine? Mă ascultaţi? Suntem aproape, mereu
aproape?
CANGURUL 2
Bine. Atunci ieşim pe… After Hours, un cântec de Lou Reed. E foarte drăguţ! Eu personal l-am
ales.
CANGURUL 2
Începeţi voi, bine? Iar apoi cântăm cu toţii. Va fi frumos. Hai, un – doi – un – doi…
BĂRBATUL
IF YOU CLOSE THE DOOR
THE NIGHT COULD LAST FOREVER
LEAVE THE SUNSHINE OUT
AND SAY HELLO TO NEVER
105
FEMEIA MOARTĂ
ALL THE PEOPLE ARE DANCING
AND THEY'RE HAVING SUCH FUN
I WISH IT COULD HAPPEN TO ME
BĂRBATUL
BUT IF YOU CLOSE THE DOOR
I'D NEVER HAVE TO SEE THE DAY AGAIN
BĂTRÂNUL
IF YOU CLOSE THE DOOR
THE NIGHT COULD LAST FOREVER
LEAVE THE WINE GLASS OUT
AND DRINK A TOAST TO NEVER
BĂRBATUL
OH, SOMEDAY I KNOW
SOMEONE WILL LOOK INTO MY EYES
AND SAY HELLO
YOU'RE MY VERY SPECIAL ONE
FEMEIA MOARTĂ
BUT IF YOU CLOSE THE DOOR
I'D NEVER HAVE TO SEE THE DAY AGAIN
CANGURUL 2
DARK PARTY BARS, SHINY CADILLAC CARS
AND THE PEOPLE ON SUBWAYS AND TRAINS
LOOKING GRAY IN THE RAIN, AS THEY STAND DISARRAYED
OH, BUT PEOPLE LOOK WELL IN THE DARK
TOŢI
BĂTRÂNUL ŞI BĂRBATUL
CAUSE IF YOU CLOSE THE DOOR
FEMEIA MOARTĂ
I'D NEVER HAVE TO SEE THE DAY AGAIN
TOŢI
WE'D NEVER HAVE TO SEE THE DAY AGAIN
CANGURUL
ONCE MORE
TOŢI
WE'D NEVER HAVE TO SEE THE DAY AGAIN
CANGURUL 2
SFÂRŞIT
© Peca Ştefan – 2009 (“LOVE WILL TEAR US APART, AGAIN”), 2010 (“TAG/LEAPŞA”; “SMALL
METAL GODS”), ianuarie – 1 februarie 2011