Radion Ana-Maria

Grupa 1433 BDM

Implantul mamar

Implanturile mamare sunt folosite pentru intervenții chirurgicale cu scop cosmetic sau pentru
reconstrucții în cazul pacienților ce au suferit de cancer la sân (în urma mastectomiei). Pe piață există
multe tipuri de astfel de implanturi care diferă fie prin caracteristici fizice (formă, marime, textura
suprafeței, materialul), cât și prin compoziția chimică a componentelor cum ar fi capsula din elastomer.
Selectarea tipului de implant ce urmează a se folosi depinde de preferințele personale ale cadrului medical
și ale pacientului și de rezultatul dorit din punct de vedere estetic. De asemenea, caracteristicile fizice pot
influența performanța, așadar trebuie luate în considerare în timpul procesului de selecție (ex: textura
suprafeței).
În urma introducerii în corp, implantul este considerat de către organism ca fiind un corp străin, iar
din acest motiv se inițiază un răspuns imun. Acesta are ca urmare formarea unei capsule în jurul
implantului alcatuită din fibre de colagen. Acesta este un fenomen normal care chiar ajută la fixarea
implantului, însa poate deveni problematic atunci când capsula se contractă în jurul acestuia. Apare astfel
întărirea și deformarea sânului. Se consideră că aranjarea fibrelor de colagen joacă un rol foarte important
în fenomenul de contracție a implantului, astfel perturbarea aranjamentului poate duce la reducerea
incidenței apariției contracției. Când un dispozitiv cu o suprafață texturată este implantat, formarea
țesutului în rugozitatea acestuia duce la această perturbare a aranjamentului fibrelor de colagen. S-a
înregistrat că în comparație cu implanturile mamare ce au o suprafața netedă, implanturile cu suprafața
texturată au o rată de contracție a capsulei mult mai mică [1]. Pe piața actuală există două grupe mari de
astfel de implanturi, și anume cele cu suprafața netedă și cele cu suprafața texturată. Dintre acestea, cele
mai folosite sunt cele cu suprafața netedă. [2]

Fig 1. Implanturi mamare [3].

Formarea unei capsule de țesut cicatrizat mai dur decât e normal în jurul implantului mamar
reprezintă o provocare pentru oamenii de știință, fiind cea mai frecventă complicație postoperatorie și o
Radion Ana-Maria
Grupa 1433 BDM

cauză majoră în gradul de nemulțumire a pacienților. Prevenirea sau atenuarea raspunsului corpului uman
la introducerea unui corp străin (în acest caz implantul mamar) sunt dificile mai ales din cauza existenței
multor factori care contribuie la întărirea acestei capsule (Fig 2) [2].

Fig 2. . Factori care duc la apariția fenomenului de întărire a capsulei în jurul implantului mamar [2].

Cele mai folosite implanturi sunt cele confecționate din silicon. Siliconul medical poate fi
prelucrat în diferite moduri, rezultând diferite materiale cum ar fi cauciucuri, geluri sau uleiuri. Această
clasă mare de implanturi poate fi împărțită în urmatoarele categorii: capsule din silicon cauciucat umplute
cu soluție salină, capsule din silicon cauciucat umplute cu silicon sub formă de gel, capsule din silicon
cauciucat acoperite cu un strat spumos de poliester poliuretan, sau capsule duale din silicon cauciucat,
capsula interioară conținând silicon sub formă de gel, iar cea exterioară conținănd soluție salină [7].

Tehnicile de introducere a implantului mamar folosind planul submuscular și subglandular sunt

bine cunoscute și foarte folosite, însa din anul 1998 s-a folosit o nouă tehnică, și anume inserția
implantului în planul subfascial. Printre beneficiile folosirii acestei noi tehnici se numără evitarea
deformării implantului, micșorarea proeminenței marginilor implantului (evidente mai ales în cazul
persoanelor cu o greutate mai mică) și existența unui țesut moale adițional între implant și piele.
Implantul mamar subfascial este o alternativă nouă ce oferă satisfacție pacienților datorită rezultatelor
naturale ce se pot obține [4].
Radion Ana-Maria
Grupa 1433 BDM

Fig 3. Tehnici de introducere a implantului mamar [5].

Toate implanturile mamare urmăresc în general același proces de fabricare (Fig 3). Matrița în
formă de implant este scufundată în silicon lichid cateva secunde pentru a produce un strat omogen, apoi
acest strat este supus polimerizării. Întregul proces poate fi repetat pană la obținerea grosimii dorite.
Multe companii înca fabrica aceste implanturi cu ajutorul unei matrițe sau a unui suport reutilizabil
confecționat dintr-un plastic de masă mică sau din oțel inoxidabil.

O dată ce implantul este tratat, fie dacă este cu suprafața texturată sau nu, acesta este scos de pe
suport și supus unei etape de control pentru a determina dacă acesta îndeplinește caracteristicile necesare
pentru a putea fi utilizat [2].

Fig 4. Schema procesului de confecționare a implantului mamar [2].

Deși operația de introducere a implantului mamar are o rată de mortalitate mică, pot apărea
complicații locale sau perioperative. Multe dintre complicațiile care apar la implantare sunt și cele care
apar la scoaterea implantului, la revizuirea, sau la înlocuirea acestuia. Printre acestea se numără infecția
sau necroza țesutului.

Multe dintre complicațiile (Tabel 1) ce pot apărea necesită scoaterea implantului sau intervenții
chirurgicale secundare. Unele dintre acestea sunt ruperea implantului (cu sau fară migrarea gelului
siliconic
Radion Ana-Maria
Grupa 1433 BDM

în afara capsulei), aplatizarea implantului umplut cu soluție salină, formarea unor cute ale capsulei,
infecții de cauze diferite (la nivelul suturii, în jurul implantului sau asociate sindromului de șoc toxic),
apariția hemoragiilor sau a hematoamelor, diferite iritații ale pielii, sau durere [6].
Tabel 1. Complicații locale sau perioperatorii ale implantului mamar [6].

Una dintre cauzele apariției complicațiilor este scurgerea siliconului din implant. În general,
incidența acestor procese patologice crește o dată cu vârsta implantului. Deocamdată nu există dovezi
care să ateste faptul că aceste scurgeri pot avea efecte sistemice, cum ar fi dezvoltarea unei boli
autoimune. De asemenea, s-a observat că riscul de apariție a cancerului nu crește la persoanele ce au
implant mamar [7].

Așadar, evoluția implanturilor mamare este una complexă, ajungându-se chiar la micșorarea
contracției capsulei ce se formează în jurul implantului prin modificarea texturii suprafeței capsulei. De
asemenea, a avut loc o evoluție și în ceea ce privește locul în care se introduce implantul sau a
materialelor din care acesta se confecționează. S-au descoperit astfel moduri în care acesta conferă un
aspect natural. În opinia mea, în ziua de azi, pacienții pot beneficia de o gamă variată de astfel de
implanturi ce sunt menite sa îndeplinească dorințele fiecarei persoane indiferent dacă scopul este unul pur
estetic sau reconstrucția.
Radion Ana-Maria
Grupa 1433 BDM

Bibliografie:

1. Michael Atlan, Gina Nuti, Hongpeng Wang, Sherri Decker, TracyAnn Perry, Breast implant
surface texture impacts host tissue response, Journal of the Mechanical Behavior of Biomedical Materials
88, 2018, pp. 377–385.
2. Simon Barr and Ardeshir Bayat, Breast Implant Surface Development: Perspectives on
Development and Manufacture, Aesthetic Surgery Journal 2011.

3. Riscurile operatiei de marire a sanilor, https://www.bust.ro/care-sunt-riscurile-unei-operatii-de-

marire-a-sanilor.html accesat la data de 31.05.2020, ora 17:26.

4. Ruth Maria Graf, M.D, Afranio Bernardes, M.D, Ronald Rippel, M.D., Luiz Roberto R. Araujo,
M.D, Rosana Cristina Costa Damasio, M.D., and Andre Auersvald, M.D., Subfacial Breast Implant : A
New Procedure, Plastic Surgery Department of the Federal University of Parana, 2003.
5. Implantul mamar https://onehealthmsc.com/august-2017-newsletter/, accesat la data de
31.05.2020, ora 17:33.
6. Stuart Bondurant, Virginia Ernster, and Roger Herdman, Safety of Silicone Breast Implants,
1999, pp. 114-124.
7. Paul J van Diest, Werner H Beekman, Joris J Hage, Pathology of silicone leakage from breast
implants, 1998, pp. 493-497.