CURS IV

SINDROMUL DE HIPERTENSIUNE CRANIANA

Este ansamblul tulburarilor care apar dupa cresterea volumului continutului cranian. Sindromul
apare fie datorita dezvoltarii unui proces expansiv intracranian, fie acumularii in exces a lichidului
cefalorahidian, fie cresterii patului vascular, prin vaso-dilatatie activa sau pasiva cu turgescenta
cerebrala, fie aparitei unui edem cerebral peri-focal sau generalizat.
Simptomatologie:
Simptome principale: cefaleea, varsaturile si staza papilara. Cefaleea este matinala, la inceput
localizata, mai tarziu generalizata, si are trei caractere de mare importanta pentru diagnostic: aparitia
recenta, absenta unei cauze locale (sinuzite etc.), accentuarea d
e efort, stranut, tuse, uneori aparitia la cea mai mica miscare a capului. Diminua dupa varsaturi si
este foarte rezistenta la terapia obisnuita. Varsaturile apar mai frecvent dimineata, uneori se produc
la schimbarea de pozitie a bolnavului, in special la miscarile capului. O forma particulara este
varsatura "in jet", fara greata. Varsaturile nu sunt in legatura cu alimentatia. Staza papilara, datorita
stazei venoase; este un semn capital. Papila nervului optic are marginile sterse, iar in jur, focare
hemoragice. La inceput vederea este normala, dar pe masura dezvoltarii atrofiei optice ,aceasta
scade pana la orbirea definitiva;
Simptome accesorii: crize epileptice, localizate sau generalizate, tulburari psihice (reducerea
activitatii intelectuale, diminuarea memoriei, dezorientare si confuzie, somnolenta si chiar coma),
tulburari oculare (scaderea acuitatii vizuale sau diplopie), hipoacuzie, astenie, tulburari digestive,
hipertermie si hipersudoratie si sernne de deficit motor;
Diagnosticul este precizat de o serie de examene paraclinice: examenul oftalmologic, radiografia
craniana simpla (modificarea seii turcesti, amprente digitale, dehiscenta suturilor, calcifieri
intratumorale), electroencefalografia (pune in evidenta leziunea si uneori o localizeaza).
Ventriculografia (insuflarea ventriculara cu aer prin gauiri de trepan), practicata preoperator,
precizeaza diagnosticul topografic. Angiografia cerebrala (injectarea cu substante de contrast a
vaselor cerebrale) evidentiaza tumorile cerebrale.
Forme clinice etiologice:
Tumorile cerebrale: acestea pot fi secundare sau primitive. Tumorile secundare sunt metastaze ale
unui cancer visceral. La barbat este vorba de obicei de un cancer bronsic, iar la femei de un cancer la
san. Cele mai frecvente sunt glioamele (tumori ale tesutului nervos), care rediciveaza adesea dupa
operatie, menin-gioamele (tumori ale meningelor), neurinoamele acustice, tumorile congenitale,
vasculare (angioame), glandulare (adenoame hipofizare). Dupa localizarea tumorii se deosebesc:
tumori prefrontale, caracterizate prin euforie, puerilism, pierderrea simtului autocritic, tulburari de
mers (ataxie frontala), aparitia reflexelor de apucare fortata; tumorile regiunii frontale ascendente se
manifesta prin crize de epilepsie jacksoniana; tumorile parietale se manifesta prin tulburari senzitive,
imposibilitatea efectuarii miscarilor adecvate unui scop; tumorile occipitale, prin halucinatii vizuale
si hemianopsii; tumorile temporale; epilepsie temporala, afazie;
Abcesul cerebral: cauza cea mai frecventa este otita netratata, dar apare si dupa meningite
purulente, traumatisme craniene, supuratii la distanta (abces pulmonar, bron-siectazie, flegmon
perinefretic) etc. Sindromul de hipertensiune intracraniana este insotit de slabire rapida, febra,
hiperleucocitoza sanguina;
Alte cauze sunt: tuberculoamele, hematoamele, encefalopatia hipertensiva, toxice, accidentele
alergice etc.;
Tratamentul este raportat la etiologia sindromului. Terapia depletiva- glucoza 33%, sulfat de
magneziu, Manitol 20% (500 ml in perfuzie), este eficace in caz de edem cerebral. Interventia
chirurgicala este singurul tratament eficace in tumorile cerebrale, cu conditia unui diagnostic si a
unei interventii precoce.