definit prin relaţia:

E 

E E

 Wx

oi  Eq

este totdeauna < 1, deoarece I > 0.

41

oi

(5.32)

6. Analiza proceselor chimice industriale Analiza unui proces tehnologic înseamnă în primul
rând identificarea proceselor componente (mecanice, fizice şi chimice) respectiv a operaţiilor şi
a proceselor chimice unitare. Urmează apoi analiza fiecărui proces component începând cu
procesul chimic fundamental. Analiza unui proces chimic presupune mai multe etape conform
figurei 6. În prima etapă se precizează mecanismul procesului, ceea ce permite încadrarea
acestuia în unul din procesele chimice unitare. Pentru stabilirea mecanismului se pleacă de la
date experimentale privind natura şi compoziţia fazelor masei de reacţie iniţiale şi la un moment
dat. se poate astfel preciza ecuaţia caracteristică a procesului. Apoi, pe baza datelor
termodinamice şi cinetice preliminare se stabilesc ecuaţiile stoechiometrice independente ale
proceselor de transformare. În final se precizează structura procesului, adică succesiunea în
timp şi spaţiu a proceselor macroscopice elementare de transformare şi de transfer de masă şi
de energie. La procesele cu efect termic moderat, este suficientă structura proceselor de
transformare şi de transfer de substanţă (tabelul 5). Tabelul 5. Procese chimice unitare din
industria anorganică . Procesul chimic unitar Mecanismul procesului Exemple 1. AM-R - oxidare
NO la NO2; A  A   A  A   A  A  A  A   A  2  1 2 1 2   1 1  m  2  1 -
sinteza HCl; m m - oxidarea sulfului în  A1  A2  A1 faza gazoasă;  TA1m  - procese de
neutralizare  AM   R  în fază lichidă.  TA2 m  2. AM-R-FCG - purificarea saramurii; -
formarea ceţii de H2SO4; - reducerea Na2SO4 cu cărbune.

A  A   A  A   A  A  A  A  A   A  1  2  1 2 1 2   1  1  p  1  m  2
m m  A1  A2  A1 A1 m  A1  p

 TA1m   TA2 m 

3. D-R - procese de chemosorbţie;

 AM   R   FCG 

A  A   A  A   A   A   A  A  1  2  2 2   1  1  m  1  m  2 n n

42

 A1  A2  A1

- dizolvarea metalelor.

A1 m  A1 n  TA1 m   DA1  TA1 n   TA2  n           4. D-R -

carbonatarea saramurii amoniacale; - amonizarea soluţiilor de acid fosforic cu cristalizarea
produsului.

A  A   A  A   A   A   A   A  A  1  2  2 2   1  m  2 n  1  m  1 
p  1 n  A1  A2  A1

A1 m  A1 n A1 n  A1  p  TA1 m   DA1  TA1 n   TA2  n        

 

5.AD-R.FCG - oxidarea sulfurilor metalice; - reducerea oxizilor metalici; - descompunerea

termică a carbonaţilor; - desulfurarea cu ZnO; 6. AD-R-DES - oxidarea SO2 la SO3; - sinteza
amoniacului; - oxidarea amoniacului - metanarea; - reformarea metanului

R 

 R   FCG 
A  A   A  A   A  A   A   A   1  2  1  1   1  s1  2 n  1  s1  1  s2
A   A  A  2 2   2 n

A2 n  A2 ads  A1  A2  A1  A2 A1 s1  A1 s2

A1  A2  An  K s  A1  A1  A2  Am  K s A1 m  A1 ads  A2 m  A2 ads

  A1  A2  A1 ads A1ads  A1  TA1 m 

 TA2 m 

m

 ADA1   R   DES  TA1  A2  pori 

În etapa a doua se stabilesc ecuaţiile algebrice de bilanţ de masă, pentru întreg reactorul, atât
în forma primară cât şi în forma secundară. Ecuaţiile secundare permit calculul bilanţului real de
masă funcţie de concentraţiile şi debitele măsurate direct în instalaţie. În a treia etapă se
calculează bilanţul termic al procesului ţinând cont de regimul termic real şi de efectul termic
global al procesului.

43

În etapa a patra se efectuează analiza desfăşurării procesului la echilibru, ţinând cont atât de
echilibrul reacţiilor chimice cât şi (la procesele eterogene) de echilibrul transformărilor de fază.
Analiza se efectuează pe baza modelelor matematice sau a diagramelor de echilibru. În etapa a
cincea se efectuează analiza desfăşurării reale, în condiţii cinetice, a procesului din reactorul
industrial. La această etapă se iau în consideraţie şi toţi factorii cinetici precum şi tipul de
reactor, regimul termic şi hidrodinamic al acestuia. Cu aceste elemente se stabileşte un model
matematic al procesului din reactorul industrial. Acest model serveşte atât la proiectarea
tehnologică cât şi la analiza sau optimizarea procesului dintr-un reactor cu dimensiuni date.

Fig. 6. Strategia analizei unui proces chimic industrial.