PROIECT DIDACTIC

Data: 27.05.2022
Clasa: a V-a
Profesor: Ungureanu Vasilica-Mădălina
Timp de lucru: 50 de minute
Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială Sirețel
Disciplina: Limba și literatura română
Domeniul: Limba română
Subiectul lecției: Alfabetul. Tipuri de sunete
Competențe generale:
1. Participarea la interacţiuni verbale în diverse situaţii de comunicare prin receptarea şi
producerea textului oral
4. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise
Competențe specifice:
1.2. Prezentarea orală, pe baza unor repere date de profesor, a unor informaţii şi a unor idei,
exprimând opinii, emoţii şi sentimente prin participarea la discuţii pe teme familiare, de
interes sau pornind de la textele ascultate/citite
4.3. Monitorizarea propriei pronunţii şi scrieri şi a pronunţiei şi scrierii celorlalţi, valorificând
achiziţiile fonetice de bază
4.4. Respectarea normelor ortografice şi ortoepice în utilizarea structurilor fonetice, lexicale şi
sintactico-morfologice în interacţiunea verbală

Competențe derivate:
La sfărșitul lecției elevii vor fi capabili:
- să definească conceptul de alfabet;
- să deosebească vocalele, consoanele, semivocalele;
- să diferențieze sunetele de semnele grafice;
- să definească accentul;
Modul de predare: frontal, pe grupe, individual.
Modul de realizare a feedback-ului: aprecieri orale pe parcursul lecției.
Metode și procedee didactice: expunerea, conversația euristică, exercițiul, dezbaterea.
Materiale didactice: tablă, cretă, manual, laptop.
Bibliografie:
1. Limba și literatura română: manual pentru clasa a V-a /Daniel Cristea-Enache (coord.),
Ioana Constantin, Diana Simionescu. – București : CD Press, 2022.
2. Programa școlară pentru disciplina LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ Clasele a V-a –
a VIII-a, București, 2017.
3. Florentina Sâmihăian, O didactică a limbii și literaturii române, Editura ART, București,
2014.

SCENARIUL DIDACTIC

1. Momentul organizatoric (2 minute)

Profesorul se prezintă, solicită elevilor să își noteze numele pe o foaie, pe care o vor așeza în
fața lor și creează o atmosferă necesară de lucru.

2. Captarea atenției (6 minute)

Profesorul verifică tema.

Profesorul scrie pe tablă o serie de litere (vocale și consoane) și le cere elevilor să le grupeze.
Profesorul așteaptă ca elevii să grupeze pe două coloane sunetele, explicând că sunt vocale și
consoane.

3. Anunțarea subiectului și obiectivelor (2 minute)

Profesorul notează la tablă titlul (Alfabetul. Sunete și litere) și sunt anunțate obiectivele.

4. Introducere în tema nouă (15 minute)

5. Dirijarea învățării temei noi (22 minute)

Profesorul îndrumă elevii să rezolve exercițiile și în paralel prezintă trăsăturile textului

nonliterar de tip jurnal de călătorie.
Elevii sunt rugați să lucreze în echipe exercițiul 1 de la pagina 177 și să aleagă un căpitan.
Profesorul oferă indicații dacă este necesar. După 4 minute profesorul invită elevii să noteze
răspunsurile în tabelul realizat pe tablă.
Trăsătură desprinsă:
1. Jurnalul de călătorie se referă la aspecte ale realității dintr-un anumit timp și spațiu:
date exacte, zile ale săptămânii, momente ale zilei.
Profesorul solicită elevilor răspunsul potrivit exercițiului 2 de la aceeași pagină. Profesorul
notează raspunsul pe tablă.
Profesorul îi îndrumă pe elevi spre rezolvarea exercițiului 3 și notează pe tablă răspunsurile
elevilor.
Trăsătură desprinsă:
2. Face referire la locații reale, verificabile.
Apoi profesorul îi întreabă pe elevi dacă au vizitat instituțiile menționate în jurnalul de
călătorie al Monicăi sau ce și-ar dori să viziteze.
Trăsătură desprinsă:
3. În jurnalul de călătorie se prezintă evenimentele, impresiile, trăirile la persoana I.
Profesorul citește cerința și ideile prezente la exercițiul 7, apoi îi roagă să îl lucreze individual.
După 3 minute profesorul verifică dacă elevii au așezat în ordine cronologică întâmplările.
Trăsătură desprinsă:
4. Evenimentele sunt prezentate într-o ordine logică și cronologică.
Profesorul îi întreabă pe elevi care sunt participanții la acțiune (menționându-le că sunt
persoane din realitate) și dacă textul se referă la fapte reale sau imaginare.
Trăsătură desprinsă:
5. Participanții la evenimentele prezentate într-un jurnal de călătorie sunt persoane
reale.

Profesorul menționează și alte tipuri de texte nonliterare: reclamă, anunț, scrisoare, afiș,
rețetă, articole de ziar/reviste, etc. și celelalte trăsături ale textului nonliterar:
- are drept scop informarea cititorului;
- în general, este lipsit de expresivitate pentru a fi înțeles de publicul larg;
- este folosit aspectul corect, îngrijit al limbii;
- sunt prezente uneori clișee de limbaj (scrisori).
După prezentarea trăsăturilor, profesorul, împreună cu elevii formulează cele două definiții
(ale textului nonliterar și ale jurnalului de călătorie):
Jurnalul de călătorie este o scriere a unui autor, redactată sub formă de jurnal în care acesta
își descrie experiențele de pe parcursul călătoriei.
Textul nonliterar este cel care redă aspecte ale realității cu scopul de a informa, a convinge,
a amuza, etc.

6. Pentru fixarea noilor cunoștințe elevii vor primi ca temă realizarea unei note de jurnal de
călătorie. Profesorul întreabă elevii dacă au întrebări/nelămuriri în ceea ce privește realizarea
temei. (3 minute)

7. Feedback-ul se oferă pe tot parcursul lecției, profesorul apreciind răspunsurile corecte ale
elevilor și corectând unde este necesar.