Obezitatea și Diabetul Zaharat

Comportamentul alimentar sănătos presupune adoptarea unui pattern alimentar care se asociază cu o stare bună de
sănătate, depinde de o multitudine de factori, fie ei genetici, emoționali, psihologici, de educație care influențează relația
omului cu alimentele, cu echilibrul alimentar.

Foamea emoțională, obezitatea și hiperfagia fac parte din tulburările de comportament alimentar, reprezintă un cerc
vicios, se susțin, amplifică reciproc și conturează un pattern alimentar vicios cu afectarea profundă a interelaționării cu
mediul social și familial și în final cu afectarea gravă a stării de sănătate.

Deși obezitatea este o boală cronică recunoscută ca fiind un contributor major la epidemia de diabet, dar și un factor de risc
important pentru alte patologii cronice, prevalența ei a crescut progresiv de-a lungul timpului. Datele Organizației Mondiale
a Sănătății (OMS) publicate în 2017 menționau o prevalență a supraponderii în rândul populației adulte (peste 18 ani, la
ambele sexe) de 36% și a obezității de 13% la nivel mondial (1), cu o creștere alarmantă a cazurilor de obezitate severă.

În România, conform datelor raportate de studiul PREDATORR, prevalența obezității este de 31.90%.

Factorii care promovează comportamentul alimentar nesănătos:

 Reducerea necesității muncii fizice

 Alimente cu densitate energetică crescută/bogate în grăsimi
 Scăderea calciului
 Alimente cu indice glicemic crescut
 Accesibilitatea la alimente
 Băuturi îndulcite
 Alimente cu prețuri scăzute
  Zahăr
 Gustul alimentelor
 Alimente de tip fast-food
 Varietatea de alimente
 Reducerea activitatii fizice necesare în viata cotidiană; lipsa sportului
 Concurenţă între activităţi de petrecere a timpului liber sedentare: televiziune, video/DVD, jocuri pe calculator,
internet

Diagnosticul obezității până la 18 ani se realizează cu ajutorul percentilelor sau curbelor de creștere, utilizând ca
parametri indicele de masă corporală(IMC) și vârsta sau cu ajutorul tabelelor de evaluare a creșterii.
Diagnosticul obezității după 18 ani - utilizarea indicelui de masă corporală IMC = G/T2

IMC<18,5 Supraponderal

IMC 18,5-24,9 Normoponderal

IMC 25-29,9 Supraponderal

IMC 30-39,9 Obez

IMC >40 Obezitate morbidă

DIABETUL ZAHARAT:

Etimologia „Diabeiu mellitus”- diabet zaharat

• „diabeiu” – greacă, „a se scurge ca printr-un sifon” – face aluzie la poliurie(urinare frecventă)

• „mellitus” – ca mierea (

Semne clinice:

 Polidipsie(sete frecventă)
 Polifagie(foame frecventă)
 Poliurie(urinare frecventă)
 Scădere ponderală
 Astenie

Diabetul zaharat defineşte mai multe sindroame determinate genetic caracterizate prin hiperglicemie cronică, asociată
cu o insuficienţă relativă sau absolută a secreţiei de insulină, produsă prin tulburări în secreţia de insulină, acţiunea insulinei
sau ambele, care afectează metabolismul glucidic, proteic şi lipidic.

Clasificarea OMS, 2000

• Diabet de tip 1
– distrugerea celulelor beta (autoimună sau idiopatică)
• Diabet de tip 2
– defecte în secreţia sau acţiunea insulinei
• Alte tipuri specifice
• Diabetul gestaţional

Diabetul zaharat tip 2

• 85-90% din cazurile de DZ

• 50% din populaţia de peste 50 ani are DZ tip 2
• Factorii genetici au o prevalenţă de peste 90% în patogenia DZ tip 2
• DZ tip 2 este rezultatul unei insulinorezistenţe asociată cu insulinodeficienţă

DZ tip 2 - influența factorilor de mediu:

• Obezitatea (IMC> 30 kg/m2)

• Repartiţia abdominofesieră a grăsimilor
• Sedentarismul
• Exerciţiul fizic protejează împotriva DZ tip 2 (creşte sensibilitatea la insulină)
• Mediul intrauterin:
• DZ tip 2 şi scăderea toleranţei la glucoză se întâlnesc mai frecvent la pacienţi a căror greutate la naştere şi la 12
luni de viaţă a fost mică. Aceşti indivizi care au avut o greutate mică la naştere prezintă obezitate mai târziu în
cursul vieţii şi sunt expuşi riscului de a dezvolta DZ tip 2

DZ tip 1 DZ tip 2
 Clinic Sub 20 ani Peste 30 ani

Greutate normală Obezi

Insulina din sânge scăzută Insulina din sânge normală

ori crescută
Anticorpi anticelule beta Nu apar anticorpi anticelule beta

Cetoacidoza comună Rar cetoacidoză

Genetic 50% concordanţă la gemeni 90 – 100% concordanţă la gemeni

HLA – D Fără asocieri cu HLA

Patogeneză Autoimunitate Rezistenţă la insulină

Mecanisme imunopatologice Deficienţă relativă de insulină

Deficienţă severă de insulină

Insule Fibroză şi atrofie pronunţate Amiloidoză şi atrofie localizate

Langerhans
Depleţia celulelor beta Depleţie uşoară a celulelor beta