6 Curs Maseur 2022 – Drenajul limfatic

Cap.1. Sistemul limfatic

1.1. Generalitati

1.2. Ganglionii limfatici si vasele limfatice ale capului si gatului

1.3. Ganglionii limfatici si vasele limfatice ale trunchiului

1.4. Ganglionii limfatici si vasele limfatice ale membrului superior

1.5. Ganglionii limfatici si vasele limfatice ale membrului inferior

Cap.2. Edemul

Cap.3. Metodologia drenajului limfatic manual

3.1. Drenajul limfatic al capului si gatului

3.2. Drenajul limfatic al membrului superior

3.3. Drenajul limfatic al membrului inferior

3.4. Drenajul limfatic al toracelui si sanului

3.5. Drenajul limfatic al abdomenului si pelvisului

Cap.4. Efectele drenajului limfatic manual

Cap.5. Indicatii terapeutice

Cap.6. Contraindicatii

6.1. Contraindicatii generale

6.2. Contraindicatii locale

6.3. Contraindicatii temporare

6.4. Contraindicatii definitive

Lector: Kinetoterapeut Catalin Cornel MURES Page 1

 6 Curs Maseur 2022 – Drenajul limfatic

Drenajul limfatic

Cap. 1. Sistemul limfatic

1.1. Generalitati. Fiecare celula a organismului este scufundata într-un lichid din care îsi arunca
deseuri. Acest mediu trebuie sa aiba o compozitie stabila pentru a garanta starea buna si functionarea
perfecta a celulelor. Echilibrul sau se bazeaza pe mecanisme de reglare orchestrate de sistemul
limfatic. Acesta colecteaza excedentul de limfa, fluid incolor eliberat de sânge, care se acumuleaza în
tesuturi, si îl aduce la inima. Limfa transporta substantele nutritive si preia deseurile celulare. Ea are
drept sarcina transportul lipidelor si al moleculelor liposolubile, din intestin pâna în sânge. Contine
proteine, grasimi, saruri minerale, iar compozitia sa se apropie de cea a plasmei, din care are rezultat.
Compozitia si aspectul sau difera totusi dupa regiune în care se gaseste. Astfel, în intestine, limfa
contine multe grasimi si are un aspect laptos. În ficat, ea este bogata în proteine. Sistemul limfatic
contine vase limfatice, ganglioni si organele limfoide repartizate în diverse regiuni ale corpului.

Amigdalele, apendicele vermicular si splina sunt organe limfoide. Ele servesc drept depozit pentru
celulele de aparare, cum ar fi limfocitele, care pot astfel sa intervina la aparitia unei infectii.

Ganglionii limfatici sunt mici aglomerari celulare de forma rotunjita, cu diametrul de 10-15mm,
distribuiti sub forma de ciorchini de-a lungul vaselor limfatice. Fiecare ganglion este compartiment
în mai multi foliculi

limfatici bogati în globule albe, cum sunt limfocitele si macrofagele. Limfa care patrunde în
ganglioni este filtrata de foliculi limfatici si debarasata de eventualii sai agenti infectiosi.

Amigdalele sunt conglomerate de foliculi limfatici, în care abunda celulele de aparare. De forma
rotunjita, ele sunt acoperite de o mucoasa. Se întâmpla frecvent ca ele se umfle, în timpul unei
angine. Celulele lor sunt în

acest caz angajate într-o lupta încrâncenate împotriva bacteriilor ofensive. Ganglionii pot atunci sa-si
mareasca volumul si sa fie palpati la nivelul gâtului, ceea ce înseamna ca vin în ajutorul amigdalelor.

Apendicele este situat între intestinul subtire si cel gros. Cu o lungime de 8 cm, are si el foliculi
limfatici, care îi permit sa ajute organismului la combaterea infectiilor. Are totusi un rol minor, iar
absenta sa nu se perturba cu nimic echilibrul mediului inferior al organismului.

Alt organ limfoid, splina este situata în partea de sus a abdomenului si cântareste cam 150g la adult.
Functia sa principala este distrugerea globulelor rosii utilizate, dar ea joaca un rol important în sistem
imun. Splina cuprinde minusculi foliculi repartizati în doua grupe: unii sunt compusi din limfocite
imature, iar ceilalti din limfocite mature. Celulele defensive ale foliculelor asigura functiile imune ale
splinei, producând anticorpi.

Circulatia limfei se face dinspre tesuturi spre sânge, prin intermediul valvelor si datorita contractiei
muschilor netezi ai peretelui vaselor. Limfa este captata în tesuturi de capilarele limfatice, al caror
perete îl strabate, si condusa la ganglioni. Dupa ce a fost filtrata, ea este evacuata spre spatiile
interstitiale. Capilarele limfatice o colecteaza din nou pentru a o directiona spre inima. Limfa strabate

Lector: Kinetoterapeut Catalin Cornel MURES Page 2

 6 Curs Maseur 2022 – Drenajul limfatic

tuburi din ce în ce mai importante: vase, trunchiuri, canale limfatice, apoi canalul toracic, vasul-
amiral al sistemului limfatic, care deverseaza limfa în sânge la nivelul venelor situate la baza gâtului.
Limfa dreneaza astfel mediul intern, jucând rolul de supapa

de „preaplin”.

Structura sistemului limfatic seamana cu cea a sistemului sanguin: ea cuprinde în acelasi timp vase si
organe. Analogia se opreste aici pentru ca, în

sistemul limfatic, aceste doua parti sunt total independente una de alta. Vasele limfatice vehiculeaza
limfa spre inima, în timp ce organele limfatice servesc la stocarea limfocitelor care asigura apararea
organismului.

Reteaua limfatica este constituita în primul rând din vase prezente în toate tesuturile, între celulele si
capilarele sanguine. Doar sistemul nervos central, oasele, dintii si maduva osoasa sunt lipsite de
sistem limfatic.

Alta specialitate a retelei limfatice: vasele sale sunt dotate cu un sistem de usi care se deschid si se
închid în functie de presiunea existenta în compartimentul interstitial. Aceste valvule împiedica
refluarea limfei. Odata ajunsa în capilare limfatice, ea se scurge spre vasele limfatice si se îndreapta
spre inima. Aceste vase seamana mult cu venele. Vasele limfatice superficiale urmeaza acelasi
itinerar ca venele superficiale, iar vasele profunde iau calea arterelor profunde.

Diametrul vaselor creste progresiv pe masura ce limfa se apropie de inima. Fiecare regiune a
organismului are propriile sale vase limfatice. Cele ale gâtului dreneaza limfa de la nivelul capului si
al gâtului. Vasele regiunii abdominale conduc limfa de la nivelul organelor abdominale, cum ar fi
stomacul, ficatul, pancreasul si intestinele, spre ganglionii limfatici ai abdomenului. Apoi intra în
actiune ganglionii care-si încep activitatea de epurare. Odata debarasata de particulele sale nocive,
limfa porneste din nou spre alte vase limfatice înainte de a ajunge în circulatia venoasa.

Cele mai mari vase din aceasta retea formeaza asa-numitele trunchiuri limfatice. Limfa care parvine
la nivelul toracelui se împarte în doua canale. Cele doua canale deverseaza limfa filtrata în circulatia
venoasa, la baza gâtului, la punctul de jonctiune dintre vena jugulara interna si vena subclavie.

Spre deosebite de circulatia venoasa, circulatia limfatica functioneaza fara a fi pompata. Aceasta e
pusa în miscare de contractiile muschilor scheletici. Ea se scurge variindu-si debitul în functie de
presiunile provocate de cavitatea toracica la fiecare inspir. Totusi, sistemul cardio- vascular participa
în mare parte la aceasta circulatie, prin extremitatea tecilor conjunctive care învelesc toate vasele, fie
ca sunt sanguine, fie limfatice, comunicând acestora din urma vibratiilor primelor. Pulsatiile arterelor
contribuie astfel direct la progresia limfei.

Contractiile muschilor netezi, situati în peretii canalelor limfatice, favorizeaza revarsarea finala a
limfei în circulatia venoasa. Din aceasta cauza ea nu se scurge la fel de usor si rapid ca sângele. O
activitate fizica nu poate decât sa amelioreze circulatia sa si deci drenajul substantelor nocive.

Sistemul limfatic are mai multe functii esentiale comune cu sistemul sanguin. Cele doua sisteme
participa la activ la homeostazie, echilibrul mediului intern. Ele reprezinta o modalitate de transport

Lector: Kinetoterapeut Catalin Cornel MURES Page 3

 6 Curs Maseur 2022 – Drenajul limfatic

al principiilor nutritive si al deseurilor dintr-un loc al organismului într-altul. Ambele dispun de

mecanisme de aparare împotriva infectiilor.

Limfa colectată din diferitele ţesuturi şi organe, după ce a străbătut ganglionii regionali, circulă spre
trunchiurile limfatice mari.

Aceste trunchiuri ajung, în final, în cele două colectoare limfatice mari: canalul toracic şi vena
limfatică dreaptă.

Canalul toracic. Este cel mai mare colector limfatic şi începe printr-o dilataţie numită cisternă chyli,
situată în faţa vertebrei L2. Urcă anterior de coloana vertebrală, înapoia aortei, străbate diafragma şi
pătrunde în torace, deschizându-se în unghiul venos format prin unirea venei jugulare interne din
stânga cu vena subclaviculară stângă; are o lungime de 25-30 cm, fiind prevăzut cu valve în interior.
El strânge limfa din jumătatea inferioară şi din pătrimea superioară stângă ale corpului.

Vena limfatică dreaptă. Are o lungime de 1-2 cm şi colectează limfa din pătrimea superioară dreaptă
a corpului. Se deschide la confluenţa dintre vena jugulară internă din dreapta şi vena subclaviculară
dreaptă.

În fiecare minut se filtrează, la nivelul capilarelor arteriale, 16 ml apă. Din acest volum, 15 ml se
resorb în sânge, la nivelul capătului venos al capilarelor. Volumul de apă restant în ţesuturi nu
stagnează, ci ia calea capilarelor limfatice. Debitul limfatic mediu este în jur de 1 500ml/zi, însă
poate varia mult în funcţie de factorii hemodinamici locali.

La început, limfa are o compoziţie asemănătoare cu a lichidului interstiţial şi cu a plasmei, de care se

deosebeşte prin conţinutul mai sărac in proteine. După trecerea prin ganglionii limfatici, limfa se
îmbogăţeşte cu elemente celulare şi cu proteine.

Compoziţia limfei variază în funcţie de teritoriul drenat: limfa provenită din intestinul subţire este
mai bogată in lipide, ceea ce îi conferă un aspect lăptos; limfa provenită din ficat este bogată în pro-
teine şi enzime, iar cea din glandele endocrine conţine hormoni.

1.2.Ganglionii limfatici si vasele limfatice ale capului si gatului: Cercul ganglionar pericervical
cuprinde: grupul occipital profund, grupul mastoidian, grupul parotidian, grupul submaxilar profund
si grupul submentonier.

Grupele laterale profunde ale gatului (de la mastoida la baza gatului). Grupul cervical profund juxta-
visceral cuprinde: ganglionii retrofaringieni, ganglionii prelaringieni, ganglionii pretraheali,
ganglionii lantului recurential.

Vasele limfatice ale capului si gatului, merg la ganglionii substernomastoidieni. De la acestia pleaca
vasele eferente care se reunesc de fiecare parte intr-un trunchi comun, trunchiul jugular. Acesta se
varsa in dreapta, in unghiul cunfluentei venelor jugulara interna si subclavie dreapta, iar in stanga in
canalul toracic, putin deasupra varsarii acestuia in subclavie.

Lector: Kinetoterapeut Catalin Cornel MURES Page 4

 6 Curs Maseur 2022 – Drenajul limfatic

1.3.Ganglionii limfatici si vasele limfatice ale trunchiului:

Pieptul este drenat pe cale anterointerna, fara sa treaca prin piramida axilara, direct prin ganglionii
aflati deasupra articulatiilor condrosternale. Aceste cai eferente se indreapta spre zona
retroclaviculara.

Limfatice regiunii medio-abdominale si supraombilicale, se indreapta si spre retelele ganglionare

mamare interne, mergand apoi spre canalul toracic.

Calea anteroexterna trimite colectori spre ganglionii mamari externi inferiori. Limfa este apoi
evacuata prin piramida axilara.

Limfaticele abdominale dreneaza in grupele ganglionare inghinale superointerna si superoexterna.

Acestea se varsa apoi in lanturile ganglionare lomboaortice.

Fata posterioara a toracelui este drenata spre ganglionii axilari in grupele subscapulare homolaterale.

Colectoarele regiunii mediodorsale se indreapta spre plica axilara homolaterala.

Regiunea lombara dreneaza limfa spre lanturile ganglionare inghinale.

1.4.Ganglionii limfatici si vasele limfatice ale membrului superior: Ganglionii superficiali se impart
in supraepitrohleeni si humerali si ganglionii stratului deltopectoral.

Ganglionii profunzise situeaza de-a lungul arterelor radiale, cubitale interosoase si humerale.

Ganglionii axilari sunt formati din grupurile: humeral, toracic, scapular, central , subclavicular.
Ganglioni axilari:

Grupul humeral – 5 – 7 ganglioni în zona posterointernă a axilei;

Grupul toracic (mamar extern) – 5 – 7 ganglioni lipiţi de peretele toracic al coastelor de la a 2-a la a
6-a;

Grupul scapular – 5 – 10 ganglioni aflaţi de-a lungul venei scapulare inferioare până la vărsarea
acesteia în vena axilară;

Grupul central – 4 – 6 ganglioni la care vin colectoarele care vin de la sân; Grupul subclavicular – 6
– 12 ganglioni în vârful piramidei axilare deasupra mivului pectoral.

Limfaticele membrului superior :

Limfatice superficiale – repartizate la suprafaţa membrelor, mai dense la nivelul degetelor şi pe faţa
palmară.

Limfatice profunde – sunt două colectoare radiale profunde la nivelul pumnului care însoţesc artera
radială şi se anastomozează la plica cotului.

Lector: Kinetoterapeut Catalin Cornel MURES Page 5

 6 Curs Maseur 2022 – Drenajul limfatic

- mai există două radiale cubitale profunde care urcă de-a lungul vaselor cubitale până la plica
cotului.

Colectoarele interosoase – anterioare şi posterioare care se unesc cu celelalte colectare la nivelul

plicii cotului.

Din aceste colectoare se nasc 2 sau 3 colectoare humerale.

Acestea se pot în treimea mijlocie a cotului cu ramurile ganglionilor epitrohleeni.

1.5.Ganglionii limfatici si vasele limfatice ale membrului inferior: Limfaticele membrului inferior

Colectoarele superficiale satelite ale safenei interne – mergând spre colectoarele inghinale;

Colectoarele superficiale ale safenei externe – mergând spre ganglionii limfatici poplitei;
Colectoarele regiunii fesiere

Colectoarele profunde: Principale - cele care urmează vasele;

Care urmăresc artera nutritivă a osului; Ale membranei interosoase;

Cele care urmează arterele plantare. Care urmăresc anastomoza dintre artera pedioasă şi artera
plantară externă; Care însoţesc artera tibială anterioară; Satelitele arterei tibiale posterioare care se
varsă în ganglionul popliteu cel mai extern;

Căile accesorii:

Limfaticele satelite ale arterei obturatorii, care se varsă în grupul intern al ganglionilor iliaci externi;

Limfaticele satelite ale arterei sciatice, care se varsă în ganglionii iliaci interni;

Limfaticele satelite ale arterei fesiere, care pot ajunge în ganglionii limfatici şi în cei ai arterei iliace
comune.

Ganglionii inghinali:

Profunzi: 1-3 – legaţi de grupul intern al ganglionilor iliaci.

Ganglionii poplitei:

Ganglionul safen extern – primeşte colectoarele satelite ale venei safene externe.

Ganglionul tibial anterior – la nivelul membranei interosoase deci subaponevrotic.

Ganglionii iliaci:

Lanţul extern – pe marginea externă a arterelor iliace, între psoas şi arteră; Lanţul mijlociu – în artera
iliacă externă pe faţa anterointernă a venei;

Lector: Kinetoterapeut Catalin Cornel MURES Page 6

 6 Curs Maseur 2022 – Drenajul limfatic

Lanţul intern – se naşte în spatele părţii interne a arcadei crurale şi se continuă de-a lungul arterei
iliace interne.

Cap.2. Edemul

Edemul, simptom frecvent întâlnit în marea majoritate a afecţiunilor aparatului locomotor, se

prezintă sub cele mai variate forme. Deosebirile se referă la sediu, întindere, mobilitate, duritate şi
nuanţa tegumentului. Sindroamele edematoase ale aparatului locomotor se pot împărţi în mai multe
categorii, bine distincte din punct de vedere etiopatogenic.

Edemul congenital este un limfedem caracterizat prin îngroşarea excesivă a ţesutului subcutanat şi
înlocuirea aproape completă a ţesutului adipos cu vase limfatice lărgite. Este dur, nedureros şi însoţit
de o stare generală bună. Întâlnim asemenea edeme în elefantiazisul congenital şi în edemul cronic
familial Maige (pseudoelefantiazisul neuroartritic sau edemul segmentar Debove).

Edemul posttraumatic apare ca urmare a reacţiilor circulatorii reflexe datorite traumatismului, cu atât
mai evident, cu cât regiunea traumatizată este mai puţin învelită în ţesuturi moi. În treimea inferioară
a gambei şi a antebraţului, edemul este uneori atât de intens, încât atrage şi apariţia

flictenelor. Edemul posttraumatic apare ca o consecinţă a vasodilataţiei active sau pasive, a creşterii
permeabilităţii capilarelor, precum şi intervenţiei a numeroşi alţi factori, cum ar fi: viteza încetinită a
curentului sanguin, aciditatea şi temperatura locală, condiţiile specifice chimice ale mediului şi
concentraţia ionilor de calciu.

Edemul inflamator apare sub acţiunea procesului inflamator; se datoreşte hiperpermeabilităţii

capilare, acidozei tisulare şi insuficienţei dinamice limfatice şi se caracterizează prin roşeaţă, căldură
şi tumefacţie.

Edemul necrotic apare în tabes, siringomielie etc., în urma paraliziei vasomotorilor; troficitatea
ţesuturilor suferă prin perturbările inervaţiilor pereţilor vasculari.

Edemul de stază este un edem limfatic, datorat stazei limfatice şi insuficienţei valvulare limfatice.
Presiunea ridicată şi staza limfatică deschid conducte limfatice noi, dotate cu valvule insuficiente şi
care nu pot să facă faţă nevoilor circulatorii. Edemul de fereastră, care apare la nivelul ferestrelor
aparatelor ghipsate, constituie un exemplu tipic de edem de stază.

Tulburările trofice reprezintă o fază mai avansată a tulburărilor vasomotorii, care determină nu
numai o apariţie a tulburărilor funcţionale, ci şi unele leziuni caracteristice, cum ar fi: deformaţiile
unghiale, eczemele şi complicaţia lor majoră, ulcerul trofic.

Limfedemul este un edem (umflătură) secundar drenajului limfatic insuficient, constând în

acumularea excesivă de lichid cu concentraţie proteică ridicată, în ţesutul interstiţial, urmat de
inflamaţia cronică, fibroză şi imunodeficienţa locală (predispoziţie la infecţii)

Lector: Kinetoterapeut Catalin Cornel MURES Page 7

 6 Curs Maseur 2022 – Drenajul limfatic

Cauzele limfedemului sunt:

� cancerul primar sau metastazele care afectează ganglionii sau vasele limfatice;

� tratamentul anticanceros chirurgical şi radioterapia (duce la fibroză locală şi afectarea circulaţiei

limfatice);

� infecţiile şi inflamaţiile cronice ;

� traumatismele ;

� limfedemul poate să apară la femeile operate cu cancer mamar, posterapeutic, datorită atrofiei
progresive a vaselor limfatice şi îngreunării circulaţiei limfatice.

Cap.3. Metodologia drenajului limfatic manual

Drenajul limfatic asigura drenarea lichidelor excedentare care scalda celulele, mentinand in acelasi
timp, echilibrul hidric al spatiilor interstitiale si evacuarea deseurilor provenind din metabolismul
celular.

La evacuarea acestor lichide interstitiale participa doua procese total distincte.

Primul proces eset o captare realizata de o retea de capilare limfatice. Captarea este consecinta
cresterii locale a presiunii tisulare si se realizeaza chiar la nivelul infiltratiei.

Al doilea proces consta in evacuarea, departe de zona infiltrata a substantelor preluate in capilarele
limfatice.

Manevrele masajului limfatic sunt neteziri (efleuraje) realizate cu o presiune mult mai usoară decât
în masajul obisnuit, somatic. Dacă pentru cel din urmă manevrele de netezire se execută cu o
presiune de 600-700 mm coloană de mercur, în drenajul limfatic manevrele se execută cu o presiune
de 30mm coloană de mercur. Pentru o mai usoară reprezentare a acesteia, că presiunea mâinilor
trebuie să fie similară cu cea necesară a întoarce o foaie de hârtie.

Durata unei sedinte de drenaj limfatic este cuprinsa intre 15-30 minute pentru o regiune si 45 minute
pana la 2 ore pentru drenajul general.

Secventa corectă de aplicare a manevrei fundamentale de drenaj limfatic este: faza initială de contact,
faza de deplasare a mîinilor si faza de relaxare a presiunii. Cele trei faze se succed ritmic, prin
miscări circulare, eliptice, spiralate, executate cu podul palmei, sau cu degetele, astfel încât suprafata
de contact cu corpul pacientului să fie cât mai mare posibil.

Lector: Kinetoterapeut Catalin Cornel MURES Page 8

 6 Curs Maseur 2022 – Drenajul limfatic

Mîinile sa vor utiliza pentru drenarea unor suprafete mai extinse ale corpului (gambe, membre
inferioare; torace, spate), pe când degetele sunt folosite pentru drenarea unor zone mai limitate (gât,
mîini, picioare, fată).

Reglarea sistemului limfatic depinde de mecanisme fiziologice de „filtrare-resorbtie”.

Aceasta se traduce prin două manevre principale care tind să îndeplinească această functie dublă:
apelul si resorbtia.

Manevra de captare sau de resorbtie: mana se afla in contact cu pielea prin marginea cubitala a
degetului 5. Degetele imprima succesiv o presiune, in acelasi timp antrenand o miscare circulara a
pumnului, care va dezvolta si el o presiune. Manevra realizeaza o crestere a presiunii tisulare si
orientarea apasarilor care determina evacuarea. Presiunea trebuie deci orientata in sensul drenajului
fiziologic. Umarul executa miscari de abductie si adductie ale bratului. Presiunea se instaleaza pe
durata abductiei. Manevra serveste la golirea nodulilor si vaselor de continutul lor, dirijând limfa
către trunchiurile jugulo-sub-claviculare, unde ea se alătură fluxului venos. Apelul se efectuează în
general la distantă fată de edem, dar experienta a arătat totusi că ea este cu atât mai eficace cu cât se
practică cât mai aproape posibil de edem. Pentru a efectua apelul asupra nodulilor limfatici, se
utilizează pulpa degetelor care orientează presiunea către nodulii subiacenti, în sensul drenajului
fizilogic. Asupra vaselor se lucrează cu fata palmară a mâinilor care imprimă o presiune identică.
Derularea miscării mâinii se face de la proximal către distal, pe când tractiunea care însoteste
presiunea este întotdeauna disto-proximală (sensul drenajului).

Manevra de evacuare sau de apel: mana este in contact cu pielea prin margiea radiala a indexului.
Degetele se deruleaza de la index la inelar, luand contact cu pielea care este intinsa in sens proximal,
pe parcursul acestei manevre. Presiunea se instaleaza pe masura abdutiei bratului. Manevra
realizeaza o aspiratie si o impingere a limfei din colectoare. Miscarile umarului, ca si cele ale cotului,
sunt ample. Pumnul se flecteaza pentru a evita transmiterea unor presiuni puternice. Miscarile se
efectueaza cu blandete sub forma unor atingeri usoare apasate. Tehnica se practică direct asupra
edemului pentru că ea permite trecerea excesului de lichid din mediul interstitial către capilarele
limfatice. La resorbtie, miscarea mâinii sau a policelui este inversă celei practicate la tehnica de apel:
se face de la distal către proximal. Întinderea (tractiunea) nu se schimbă pentru că ea orientează limfa
în sens fiziologic. Presiunea însotită de întindere se face cu fata palmară a ambelor mâini (simultan
sau alternativ după caz).

Fiecare dintre manevre trebuie repetată între 5 si 10 ori pe acelasi loc, înainte de a deplasa mâna din
nou.

Presiunea. Este aproape de presiunea tisulară normală: 30 mm Hg/cm2 (dar poate fi superioară în
afectiuni patologice), ceea ce este dificil de mentinut si cere atentie si antrenament. Experienta a
permis codificarea manevrelor DLM(drenaj limfatic manual): miscarea mâinilor sau a degetelor
singure este imprimată de o miscare a MS în abductie/adductie si nu numai de articulatia pumnului,

Lector: Kinetoterapeut Catalin Cornel MURES Page 9

 6 Curs Maseur 2022 – Drenajul limfatic

în scopul obtinerii unei presiuni suficiente dar nu prea puternice, cu atentie pentru a nu colaba vasele.
Presiunea trebuie să rămână uniformă de la începutul până la finalul miscării.

Întinderea (tractiunea). Fiecare presiune este însotită de o întindere,

pentru a evita colapsul colectorului, prin deschiderea lumenul său. Pe limfaticele normale, întinderea
se dirijează în sensul circulatiei limfatice, orientată gratie valvulelor de pe lumenul pre-colectorilor si
colectorilor către canalul toracic, apoi trunchiul jugulo-sub-clavicular.

Ritmul. Dacă este prea rapid, manevra devine ineficace, nelasând timp limfei să înainteze de la o
valvulă la alta. Dacă este prea lent, nu stimulează limfangionii (unităti motrice contractile limfatice)
care fac parte dintre elementele motoare ale limfei.

Cercurile cu degetele sunt miscari circulare concentrice realizate apasand usor pielea si deplasand-o
fata de planul profund. Pielea antreneaza tesuturile moi subiacente printr-o intindere blanda,
prelungita si ritmata, pentru a facilita resorbtia la nivelul capilarelor. Presiunea este usoara si
progresiva. Aceste cercuri se realizeaza de mai multe ori consecutiv in acelasi loc. Mana se
deplaseaza fara a freca, in sensul circulatiei limfatice fiziologice. Miscarea se caracterizeaza printr-
un „du-te-vino’’ de abductie si adductie a umarului, cu cotul flectat, realizand la nivelul mainii o
succesiune de pronatii si supinatii.

Cercurile cu policele. Mobilitatea deosebita a policelui ii permite sa sa cuprinda reliefurile, pentru a

le apasa ulterior. Presiunile crescatoare si descrescatoare sunt orientate in sensul drenajului local.
Manevrele circulare in jurul unui pivot metacarpofalangian sunt combinate cu rotatia axiala a
policelui. Aceasta manevra poate fi executata simultan cu cercurile cu degetele.

Presiunile „ in bratara’’ se justifica daca zona de tratat poate fi inconjurata de cele doua maini
(membre superioare si inferioare). Presiunile „ in bratara ’’ se aplica din aproape in aproape,
intermitente, de la proximal catre distal, presiunea propriu-zisa mergand dim amonte in aval, in
sensul facilitarii resorbtiei la nivelul capilarelor sau limfaticelor.

Pompajul ganglionilor. Maseurul se va afla pe parrtea dreapta a pacientului, gamba stanga inainte,
genunchiul usor flectat, degetele vor fi verticale cu pumnii usor flectati. Aceasta priza va fi ferma si
elastica. Bustul maseurului va imprima o miscare de flexie, inainte de fiecare data cand se va executa
o presiune-pompare pe ganglioni, si se va sprijini pe gamba stanga, care se va flecta pe masura
apasarii. Durata presiunii va fi de circa 2 secunde la fel ca si timpul de relaxare-repaus.

3.1.Drenajul limfatic al capului si gatului

Se executa pompajul ganglionilor retroclaviculari de 7 ori bilateral. Apoi pompajul lantului jugal
intern si extern. Pompajul lantului cervical transvers si al nervului spinal. Pompajul ganglionilor
occipitali.

Lector: Kinetoterapeut Catalin Cornel MURES Page 10

 6 Curs Maseur 2022 – Drenajul limfatic

Se executa apoi manevra de apel de 3 ori de-o parte si de alta a gatului. Urmeaza manevra de
intoarcere (returul).Incepe din partea de sus a cefei si coboara gradat cu presiunile spre baza gatului
si se reia de 3 ori.

Pentru ceafa si fata se executa pompajul spre in jos al ganglionilor mastoidieni, ganglionii occipitali,
submaxilari, submentonieri, si parotidieni.

Ca manevra finala se poate executa „ manevra ingerului’’ ce impinge limfa din periferia fetei si a
fruntii spre zonele ganglionare. Pumnii se tin inchisi iar policele este in sprijin la radacina nasului.
Cele doua maini se ridica, palmele privesc in jos si eminentele tenare vin in sprijin pe frunte- la
radacina parului. Apoi cu marginile cubitale, se executa o intindere, urmarind conturul fetei, dirijand
spre exterior limfa. Ajungand la nivelul mentonului, cele doua maini sunt in contact si palmele
privesc spre capul subiectului, policele se flecteaza din nou si isi reiau pozitia initiala la radacina
nasului. Aceasta manevra de intindere se executa cu suplete, armonizat, si trebuie sa fie resimtita ca
agreabila de catre pacient. Manevra se executa de 4-5 ori.

Se executa pompaje finale, repetate de cate 3 ori pe ganglionii paratiroidieni, mastoidieni, occipitali,
spinali, sternocleidomastoidieni, lantului cervical transvers si retroclaviculari (de 7 ori).

3.2. Drenajul limfatic al membrului superior

Drenajul limfatic al membrului superior se realizeaza impreuna cu cel al bustului, tinand cont de
relatiile specifice pe care le au caile de evacuare terminale.

Se realizeaza intai pompajul ganglionilor retroclaviculari (de 7 ori), apoi pompajul cisternei Pecquet
(7 ori), urmeaza pompajul ganglionilor axilari.

Se trece la efectuarea captarii pe fata interna a bratului din plica axilara pana la cot ( 3 miscari ). Se
executa apoi returul de la epitrohlee pana la axila.(3 miscari). Apoi aceleasi miscari se executa pe
fata externa a bratului. Se poate executa cu mare efect pe aceasta zona si manevra in bratara.

Urmeaza pompajul ganglionilor epitrohleeni, apoi aceleasi manevre ca la brat executate pe toate
fetele antebratului pana la pumn. Se poate executa si manevra „sandwich”= manevre bilaterale ale
celor doua maini, ce executa simultan presiuni de-o parte si de alta a antebratului.

Drenajul limfatic al pumnului si mainii incepe prin pompajul zonei anterioare a pumnului, sub pliul
de flexie. Se efectueaza apoi captarea urmata de retur executate de cate 3 ori pe fiecare fata (palmara
si dorsala). Se executa aceleasi miscari si pentru drenajul degetelor.

Manevrele finale sunt: returul mainii, pompajul pliului pumnului, returul antebratului (sandwich),
pompajul epitrohleenilor, returul bratului (sandwich), pompajul axilarilor (3 ori dorsali – 3 ori
pectorali – 3 ori humerali).

Lector: Kinetoterapeut Catalin Cornel MURES Page 11

 6 Curs Maseur 2022 – Drenajul limfatic

3.3.Drenajul limfatic al membrului inferior

Se incepe cu pompajul ganglionilor inghinali si femurali profunzi (repetari de 3 ori). Se trece apoi la
manevra de captare pe fata interna a coapsei, similar ca la brat. Presiunea este dirijata spre ganglionii
femurali profunzi ( de 3 ori). Returul se executa pe fata interna a genunchiului, spre ganlionii
femurali profunzi, presiunile orientate in sus- de 3 ori.

Pe fata externa se executa manevre similare de captare si de apel.

Pe fata anterioara a coapsei se poate executa manevra „ lingura” cu palma aplicata pe pielea
pacientului cu policele spre capul pacientului, apoi se executa o rotire pana pe marginea cubitala a
degetului 5 . Presiunea este orientata spre ganglionii inghinali – de 3 ori. Tot pe zona coapsei se
poate executa si manevra in bratara.

Drenajul genunchiului incepe prin pompajul ganglionilor poplitei, cu presiunea orientata in sus – de
3 ori. Se trece apoi la captare urmata de retur de cate 3 ori pe fetele interna si externa a genunchiului.

Drenajul gambei incepe prin pomparea ganglionilor tibiali anteriori, urmat de captare de la genunchi
la maleole de cate trei ori apoi urmeaza apelul de la maleole la genunchi, tot de trei ori.

Pentru fata externa a gambei se executa aceleasi manevre iar in completare se mai pot executa
manevrele „in bratara” si „sandwich” de cate 3 ori.

Drenajul piciorului si degetelor - se executa intai turul de la zona submaleolara pana la articulatia
metatarsofalangiana de 3 ori apoi se executa returul in sens invers tot de 3 ori.

Manevrele finale sunt: returul piciorului – 3 ori, returul in sandwich al gambei – 3 ori, pompajul
ganglionilor poplitei – 3 ori, returul in sandwich al coapsei – 3 ori, pompajul ganglionilor femurali
profunzi – 3 ori, pompajul ganglionilor inghinali – 3 ori. Se trece apoi cu aceleasi manevre la celalalt
picior.

Intotdeauna inainte de drenajul membrului inferior se realizeaza drenajul abdomenului.

3.4.Drenajul limfatic al toracelui si sanului

Se incepe prin pompajul ganglionilor mamari – superiori, mijlocii si inferiori – cu pulpa degetelor,
bland, presiunea fiind dirijata spre ganglionii axilari – de 3 ori.

Se executa apoi captarea, cu palma, pe partea costo-laterala a axilei pana la partea infero-laterala a
grilajului costal. Returul se executa in sens invers. Ambele de cate 3 ori.

Lector: Kinetoterapeut Catalin Cornel MURES Page 12

 6 Curs Maseur 2022 – Drenajul limfatic

Captarea la nivelul sanului se executa cu cele 2 police in regiunea suprapectorala, paralel cu sternul,
in banda, din aproape in aproape pana in zona inferioara a sanului, cu presiunea dirijata spre exterior
(coaste) – de 3 ori. Apelul se executa in sens invers cu miscari identice.

Manevre finale: pompajul ganglionilor mamari (inferiori, mijlocii si superiori), pompajul axilar,
pompajul cisternei Pecquet (de 7 ori) si pompajul ganglionilor retroclaviculari ( 7 ori). Pentru un
edem important al bratului sau al piciorului se va incepe (3-4 sedinte) cu manevrele de partea opusa
inainte de a face un apel eliberator.

3.5.Drenajul limfatic al abdomenului si pelvisului

Pompajul ganglionilor inghinali – 7 ori.

Pompajul cisternei Pecquet – 7 ori. Pompajul ganglionilor lomboiliaci – 3 ori. Punctul median este
reprezentat de cisterna Pecquet. Linia ce trece prin ombilic determina de-o parte si de alta, la
intersectarile cu colonul, punctele stang si drept superioare, iar la o palma mai jos punctele stang si
drept inferioare.

Se trece apoi la captare efectuata de la punctul stang superior spre punctul stang inferior, cu
presiunea orientata spre punctul median (3 ori). Apelul se executa in sens invers cu aceleasi manevre.
Se executa aceleasi manevre si pe cealalta parte.

Pentru partea mediana a abdomenului se poate executa manevra „lingurii”. Pompajele finale se
executa pe ganglionii lomboiliac (3 ori), cisternei Pecquet (7 ori), si retroclaviculari ( 7 ori).

Drenajul limfatic manual se dozeaza atent si selectiv in functie de particularitatile fiecarui pacient in
parte, prercum si in functie de efectele urmarite (involutia edemelor, imbunatatirea elasticitatii
tesuturilor, coloratia lor normala, etc.)

Cap. 4. Efectele drenajului limfatic manual

-edematos, care este poate cel mai cunoscut efect al limfodrenajului. Edemele pre-menstruale, cele
din timpul sarcinii, edemele post operatorii sau cele cauzate de canicula sau de o activitate care
presupune statul in picoare: toate sint ameliorate in urma acestor manevre.

Efectul asupra intaririi sistemului imunitar, limfa "curatata" va fi mult mai eficeinta in trasportul
nutrientilor, ajutand astfel la regenerarea celulara. Efectul asupra micro-circulatiei: prin reducerea
edemelor se obtine o oxigenare mult mai buna a tesuturilor iar presiunea asupra vaselor capilare

scade semnificativ.

Lector: Kinetoterapeut Catalin Cornel MURES Page 13

 6 Curs Maseur 2022 – Drenajul limfatic

Efectul regenerant: prin imbunatatirea circulatiei limfatice, tesuturile, acum mai bine oxigenate si
mai bine hranite sunt mai eficiente in procesul de regenerare celulara.

Efectul relaxant al drenajului limfatic face minuni asupra persoanelor afectate de stressul cotidian.

Prin limfodrenaj obtinem activarea, purificarea si regenerarea tesuturilor si organelor interne, fapt ce
permite nu numai eliminarea toxinelor si a lichidelor in exces ci si remodelarea si tonifierea corpului.

Cap. 5. Indicatii terapeutice

- edeme de origine venoasa, cardiaca, limfatica, cu exceptia edemului elefantiazic congenital in care
nu exista cai limfatice, si nu pot fi , deci, stimulate.

- procese inflamatorii cu nivel proteic inalt.

- perioada pre si postoperatorie in chirurgia estetica, plastica si reparatorie (grefe cutanate).

- leziuni cutanate – se accelereaza procesul de regenerare.

- tratamentul tulburarilor trofice distale ale membrelor, consecutive insuficientelor arteriale sau
venoase.

- obezitate

- celulita

- oboseala cronica (asigura relaxarea fizica si psihica).

- tratamente cosmetice ale fetei (riduri, cearcane, hranirea pielii, regenerarea celulelor acesteia,
eliminarea resturilor metabolice), etc.

Cap.6. Contraindicatii

6.1.Contraindicatiile generale sunt:

- bolile neoplazice (cancerele / tumori maligne) si metastaze.

- bolile majore ale inimii si ale vaselor de sange (infarct miocardic, insuficienta cardiaca, tromboze).

- afectiuni acute febrile (infectioase sau de alta natura)

- afectiuni infectioase osoase si osteoarticulare

- tuberculoza cu diferite localizari : pulmonara, osteoarticulara, cutanata etc.

Lector: Kinetoterapeut Catalin Cornel MURES Page 14

 6 Curs Maseur 2022 – Drenajul limfatic

- suferinte pulmonare acute.

- tromboflebite sau flebotromboze in stadii incipiente

- afectiuni cardiocirculatorii acute : angina pectorala, infarct miocardic, tulburari de ritm,

insuficienta cardiaca decompensata si manifesta, anevrisme confirmate, embolii cu diferite localizari,
hipertensiunea arteriala decompensata.

- ateroscleroza cu manifestari periferice sau centrale (coronariana, cerebrala, renala, intestinala etc.)

- afectiuni acute ale tubului digestiv : gastrice, intestinale, hepatice, pancreatice etc.

- boli de sange – mai ales cele cu manifestari hemoragipare (scaderea coagulabilitatii sangelui).

- persoanele cu diabet, afectiuni tiroidiene sau renale, astm trebuie sa consulte medicul inainte de
acest tratament.

6.2.Contraindicatii locale :

- afectiuni cutanate (boli de piele) de tip parazitar, infectios, inflamator, egzematos, eruptiv, plagi
posttraumatice, fragilitate capilara, etc.

- afectiuni ale articulatiilor, a muschilor sau tendoanelor situate in zonele de tratat

6.3.Contraindicatii temporare :

- o boala acuta, trecatoare, vindecabila

- o stare febrila

- oboseala marcata

- debilitate severa

- igiena corporala precara

- masaj imediat dupa masa sau nehidratarea dupa masaj.

- in timpul menstruatiei

6.4.Contraindicatii definitive :

- boli incurabile

- neoplazii (cancere)

- boli psihice etc.

Lector: Kinetoterapeut Catalin Cornel MURES Page 15