STUDENT: FRANCU TANIA-ELENA

ANUL: I

GRUPA: 710

UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANĂ

FACULTATEA DE DREPT, IFR

Autoevaluare pe marginea proiectului: „ Analiză comparativă privind controlul de

constitutionalitate între România și Spania ”
 Comunicarea scrisă face parte dintre cele trei tipuri de comunicări pe care le utilizăm în
viata de zi cu zi. În cele ce urmează am ales să fac o analiză a unui proiect realizat anterior
pentru a vedea dacă sunt respectati pașii unei comunicări eficiente, atât din punct de vedere
structural dar si formal.

La o primă analiză, din punct de vedere formal s-a respectat regula divizarii în paragrafe,
pentru a sintetiza informatia cât mai eficient, dar și numărul frazelor care trebuie să le conțină un
paragraf. Lucrarea are un limbaj specific întrucăt cititorul este un specialist în domeniu și putem
spune că se potrivește cu nivelul său de pregatire. Din punct de vedere gramatical am încercat să
scriu frazele cât mai corect și să respect semnele de punctuație.

În ceea ce privește introducerea, consider că am respectat regula de a îl pune pe cititor în

tema cu subiectul: analiză comparativă privind controlul de constitutionalitate între România și
Spania.Încă de la primul paragraf l-am anunțat ce urmează să analizez.

Pe parcursul lucrării am încercat în calitate de comunicator să apelez la cuvinte tip -semnal

(de asemenea, dar, în concluzie) pentru a facilita întelegerea textului de către cititor. Având în
vedere poziția ierarhica pe care mă aflu, cea de subordonare față de cititor, respectiv doamna
profesoară, am simțit nevoia de a furniza cât mai multe detalii referitoare la subiect , să comentez
elementele constituționale ale României, apoi pe cele ale Spaniei, ca să pot ajunge la o analiză
între cele două.

În ceea ce privește scopul, am ales mai degrabă metoda reformulării,raspunzându-mi la

întrebări, întrucât subiectul legat de controlul constituționalității este complex în ambele state și
informația fiind multă a trebuit să o sintetizez astfel

Organizarea ideilor a fost punctul cel mai greu de atins deoarece ,cum spuneam anterior am
găsit multă informație, în special despre controlul constituționalității în Spania. Fiind o limba
straină, nu a fost foarte usor să-mi organizez ideile și să caut surse credibile. Am preferat mai
degrabă să abordez metoda interogativă pentru a îmi sintetiza eficient informația. Am abordat în
paralel subiectul în ambele state, pentru a scoate în evidenta asemănarile și deosebirile între cele
doua, deoarece acest lucru îl urmaream pe parcursul eseului.

În ceea ce priveste concluzia, am fost destul de succintă, practic am facut un schelete scurt al
lucrării, punctând faptul că există asemanări și deosebiri între cele două state. Concluzia a fost
destul de scurtă și consider că puteam dezvolta anumite idei fără a repeta neapărat pasaje întregi
din lucrare.

Aceasta a fost autoevaluaarea mea referitoare la acest eseu. În timp ce am redactat-o, urmând
elementele de teorie ale comunicării scrise, am realizat că pot să îmi mai îmbunătățesc
comunicarea scrisă în viitor, datorită informațiilor primite.
 ANALIZĂ COMPARATIVĂ PRIVIND CONTROLUL DE CONSTITUȚIONALITATE

ÎNTRE ROMÂNIA ȘI SPANIA

STUDENT: FRANCU TANIA-ELENA

ANUL: I

GRUPA: 710

PROFESOR: Lector univ.dr Simona Mihailescu

UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANĂ

FACULTATEA DE DREPT, IFR

 Analiză comparativă privind controlul de constitutionalitate

între România și Spania

Lucrarea de fată reprezintă o analiză comparativă privind controlul de constitutionalitate

între România și Spania. Desi vorbim despre două țări cu forme de guvernământ diferite,
România-republică semi-prezidențială, iar Spania-monarhie constituțională, ambele au constitutii
relativ noi, iar controlul de constituționalitate este exercitat pe modelul european (kelsenian).
Modelul European este caracterizat prin faptul că Justitia Constituțională este realizată printr-un
organ special și specializat, aflat în afara oricăruia dintre puterile statului.

Constituția României, în forma inițială, a fost adoptată la 21 noiembrie 1991 și a intrat în

vigoare în urma aprobării ei prin referendumul național din 8 decembrie 1991. Tot atunci a fost
înființată și Curtea Constituțională, care a contribuit în mod decisiv la afirmarea democrației
renăscute după Revoluția din 1989. Ultima rezizuire a Constituției a fost în 2003, pe fondul
schimbărilor naționale și internaționale la care a fost supus statul nostru.

Curtea Constitutionala reprezintă unica autoritate de juridictie constitutională, independentă

fată de oricare altă autoritate publică și care are conform, Constitutiei Romaniei, Titlul V, art.
142 rolul de garant al suprematiei Constitutiei. Curtea Constituţională este organizată şi
funcţionează în baza dispoziţiilor art.142-147 din Constituţia României, republicată, ale Legii
nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

Aceasta efectuează un control al constitutionalitatii legilor, înainte de promulgarea lor de

către Presedintele tarii, si un control posterior. Controlul anterior promulgarii legilor se
realizează între intervalul dintre adoptarea legilor de către Parlament si promulgarea lor de catre
Presedinte, cel care valideaza intrarea lor în vigoarea. In acest caz, controlul are loc prin obiecția
de neconstituționalitate. Controlul posterior are loc după ce legea a intrat în vigoare, pe calea
exceptiei de neconstitutionalitate.

Spania a avut un regim dictatorial, care a disparut în urma mortii generalului Francisco
Franco, în 1975. Tot atunci, a fost proclamat rege, Juan Carlos I, si astfel, a fost restaurată
monarhia. Pe fondul acestui nou context politic si social, era nevoie de o nouă Constitutie care să
reglementeze drepturile, libertătile, obligatiile, dar si modul de functionare al institutiilor si
autoritatilor publice.Astfel, în 1978 apare o Constitutie democrată care, după adoptarea ei, este
supusă unui referendum în 1978, obținând 87,8% din 592 Codex Constituțional.

Astfel, se promulgă Constituția actuală prin care Spania devine monarhie constituţională,
ultima sa revizuire având loc în anul 2011. Potrivit art. 1 alin. (3) din Constituție, Spania are ca
formă de guvernământ monarhia parlamentară. Tot În 1978 a fost înfiintată și Curtea
Constitutională a Spaniei, reglementată în Constitutia Spaniei.

Curtea Constitutională a Spaniei are ca și functie principală, interpretarea si garantarea

Constitutiei. De asemenea, acesta are rolul de a monotoriza constitutionalitatea legilor, de a
proteja drepturile si libertatile cetătenilor.

La o prima vedere, doar dacă privim Constituțiile celor două state, dar si controlul
constitutionalitătii observăm foarte multe asemanari, Sigur că există si deosebiri, ambele urmând
a fi expuse pe larg în cele ce urmează.

Primul aspect la care voi face referire se refera la structura Curtii Constitutionale din
fiecare tara. Am stabilit la început că în ambele tări controlul constitutionalitătii este realizat de o
Curte Constitutională. În Romania, Curtea Constituțională este compusa din nouă judecători,
numiti pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Trei judecători sunt
numiți de Camera Deputaților, trei de Senat și trei de Presedintele României. În Spania, Curtea
Constituțională este compusă din 12 magistrați, numiți de Rege, la propunerea a patru organe
constituționale, și anume: Parlamentul desemneaza 8 judecători,dintre care patru-Congresul
Deputaților și alți patru-Senatul; Guvernul desemnează doi judecători, iar ceilalți doi sunt
desemnați de Consiliul General al Puterii Judecătorești. Mandatul magistraților este de nouă ani,
fără posibilitatea realegerii imediate.

Judecătorii Curții Constituționale din România sunt independenți în exercitarea mandatului

lor și inamovibili pe durata acestuia. De asemenea, în Spania, judecătorii Curții Constituționale
sunt inamovibili și nu pot fi eliberați din funcție decât pentru unul dintre motivele precizate de
Legea organică.

În ceea ce privesc atribuțiile Curților Constituționale, în România și Spania, există o serie de

deosebiri și asemănari. În România, Curtea se pronunță asupra constituționalității regulamentelor
Parlamentului , la sesizarea unuia dintre președinții celor două Camere, a unui grup parlamentar
de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori. Curtea Constituțională spaniolă are
competențe de control asupra regulamentelor parlamentare, atât cele ale Camerei Deputaților și
Sentalui, cât și ale adunărilor legislative ale celor 17 comunități autonome.

În ambele state, Curtea se pronunță asupra constituționalității tratatelor sau acordurilor

internaționale, la sesizarea Guvernului sau Parlamentului, în cazul Spaniei sau Parlamentului, în
cazul României.

Curtea Constituțională din România se pronunță asupra constituționalității legilor, înainte de

promulgarea acestora, la sesizarea Președintelui României, a unuia dintre președinții celor două
Camere, a Guvernului, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Avocatului Poporului, a unui număr
de cel puțin 50 de deputați sau 25 de senatori. O altă atribuție importantă a Curții din România
este faptul că hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele,
ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial; excepția de
neconstituționalitate poate fi ridicată și direct de căttre Avocatul Poporului.

În cazul Spaniei, în procedurile controlului abstract de constituționalitate, atât în cadrul unui

recurs, cât și al unei sesizări de neconstituționalitate, Curtea verifică conformitatea cu Constituția
a ”legilor, dispozițiilor din regulamente sau a actelor având putere de lege” ori, într-o
exprimare sintetică a oricărei ”norme cu rang de lege”. Curtea își exercită funcția de ”legislator
negativ” și nu este necesară modificarea legii declarate neconstituționale, întrucăt articolele sau
părțile de articol neconstituționale sunt nule prin efectul direct al deciziei Curții Constituționale.
 Curtea Constituțională din România soluționează conflictele juridice de natura
constituțională dintre autoritățile publice, la cererea Președintelui României, a unuia dintre
președinții celor două Camere , a primului-ministru sau a președintelui Consiliului Superior al
Magistraturii.

Si în Spania există conflicte care pot fi soluționate cu ajutorul Curții. Sistemul legislativ
spaniel distinge urmatoarele tipuri de conflicte: conflictele între autoritațile statale consecrate la
nivel constitutional, conflictele constituționale de competență între stat și comunitățile autonome
sau între mai multe comunități autonome și conflictele în vederea apărării autonomiei locale sau
a autonomiei statuare.

Putem observa atât în România, cât și în Spania faptul că există destul de multe asemanări în
ceea ce priveste controlul de constituționalitate. Deși au aparut și deosebiri, dar mai degrabă
legate de legislația puțin diferită, având în vedere ca una dintre tări este republică, iar cealaltă
monarhie, asemănările predomină și nu ar avea de ce să nu, ambele state având Constituții
relative noi și bazându-se pe modelul European.

BIBLIOGRAFIE
1 Lect. Univ.dr. Simona Livia Th. Mihailescu, ”Suport de curs pentru disciplina: drept
constituțional și instituții politice”, Bucuresti, 2020.

2 Meteor Press, Constituția României”,Bucuresti, 2019

3 https://www.confeuconstco.org/reports/rep-xv/SPANIA%20ro.pdf

4 https://www.ccr.ro/

5 https://www.tribunalconstitucional.es/en/Paginas/default.aspx

6 https://constitutii.files.wordpress.com/2013/01/spania.pdf

7 http://abcjuridic.ro/

8 https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2021/02/Decizie_903_2020.pdf