Machine Translated by Google

Revizuire Managementul durerii

Pentru comenzi de retipărire, vă rugăm să contactați: reprints@futuremedicine.com

Utilizarea TENS pentru controlul durerii:

starea dovezilor

Carol GTVance*,1, Dana LDailey1 , Barbara ARakel2 și Kathleen ASluka1

Puncte de practică

• Stimularea nervoasă electrică transcutanată (TENS) de înaltă frecvență (HF) și de joasă

frecvență (LF) activează diferiți receptori opioizi. S-a demonstrat că ambele aplicații
oferă analgezie în mod specific atunci când sunt aplicate la o intensitate puternică, nedureroasă.
HF TENS poate fi mai eficient pentru persoanele care iau opioide.

• Analgezia eficientă pentru afecțiunile durerii cronice poate fi limitată de dezvoltarea toleranței la
TENS dacă aplicarea repetată fie a LF, fie a HF TENS la aceeași frecvență și intensitate este
utilizată zilnic (adică, aceeași doză). Strategiile de prelungire a analgeziei pot include variarea
acestor parametri.

• Aplicarea electrozilor TENS la punctele de acupunct poate crește analgezia.

• Orientarea utilizării TENS în timpul mișcării sau activității poate fi cea mai benefică.

• Evaluările sistematice sugerează că TENS, atunci când este aplicat la intensități adecvate, este
eficient pentru durerea postoperatorie, osteoartrita, neuropatia diabetica dureroasa si unele conditii
de durere acuta.

• Dovezile emergente sugerează că TEN pot fi utile pentru persoanele cu fibromialgie și leziuni ale
măduvei spinării.

• TENS poate fi eficient în restabilirea modulării durerii centrale, o măsură a centralei

inhibitie.

• O imagine mai clară a eficacității TENS va apărea ca încercări cu atenție la optim

dozarea și măsurile de rezultat adecvate cresc în număr.

Rezumat: Stimularea nervoasă electrică transcutanată (TENS) este o intervenție nonfarmacologică care
activează o rețea neuronală complexă pentru a reduce durerea prin activarea sistemelor inhibitoare
descendente în sistemul nervos central pentru a reduce hiperalgezia. Dovezile pentru eficacitatea TENS sunt
contradictorii și necesită nu numai descriere, ci și critică.
Evaluările sistemice și meta-analizele specifice populației sunt în curs de dezvoltare, indicând că atât HF,
cât și LF TENS s-au dovedit a oferi analgezie, în special atunci când sunt aplicate la o intensitate puternică,
nedureroasă. Scopul acestui articol este de a oferi o revizuire critică a celor mai recente științe de bază și
dovezi clinice pentru TENS. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a determina dacă TENS are efecte
specifice stimulilor mecanici și/sau dincolo de reducerea durerii și va îmbunătăți nivelul de activitate,
funcția și calitatea vieții.

1 Departamentul de terapie fizică și reabilitare de la Universitatea din Iowa, IA, SUA 2

Colegiul de Nursing de la Universitatea din Iowa, IA, SUA *Autor pentru corespondență:
parte din
carol-vance@uiowa.edu

10.2217/PMT.14.13 © 2014 Future Medicine Ltd Managementul durerii (2014) 4(3), 197–209 ISSN 1758-1869 197
Machine Translated by Google
Recenzie Vance, Dailey, Rakel & Sluka
198
Context
Stimularea nervoasă electrică transcutanată
(TENS) este o intervenție non-farmacologică
ieftină utilizată în tratamentul stărilor dureroase
acute și cronice. Aceste dispozitive mici alimentate
de baterii furnizează curent alternativ prin electrozi
cutanați poziționați în apropierea zonei
dureroase. Parametrii frecvenței pulsului și
intensității pulsului sunt ajustabili și legați de
eficacitatea TENS. Acest articol va oferi o revizuire
critică a celor mai recente științe de bază și produse de HF TENS [13]. Astfel, HF TENS produce
dovezi clinice pentru TENS. Vom rezuma mecanismele analgezie prin activarea mecanismelor endogene
de acțiune, factorii care influențează eficacitatea inhibitoare în sistemul nervos central care implică
TENS și vom descrie și critica utilizarea TENS
pentru controlul durerii într-o varietate de
populații de pacienți. Vor fi prezentate
constatările revizuirilor sistematice ale TENS pentru
managementul durerii în ultimii 7 ani. Vom
evidenția, de asemenea, progresele din studiile
randomizate controlate (RCT) publicate în ultimii
5-7 ani, care nu sunt incluse în revizuirile
sistematice. Acest articol oferă o revizuire concisă
a mecanismelor științifice de bază pentru TENS,
precum și o critică actualizată a cercetării clinice curente pentru[14].
Mecanisme de reducere a TENS asupra
analgeziei TENS activează o rețea
neuronală complexă pentru a duce la o reducere
a durerii. La frecvențele și intensitățile utilizate
clinic, TENS activează fibrele aferente de diametru
mare [1,2]. Această intrare aferentă este trimisă
către sistemul nervos central pentru a activa
sistemele inhibitorii descendente pentru a reduce
hiperalgezia. Mai exact, blocarea activității
neuronale în gri periaqueductal (PAG), medula
ventromedială rostrală (RVM) și măduva spinării
inhibă efectele analgezice ale TENS, arătând că
analgezia TENS este menținută prin aceste căi
[3-5]. În paralel, studiile la persoanele cu fibromialgie durere neuropatică, activitatea sporită a neuronilor
arată că TENS poate restabili modularea centrală
a durerii, o măsură a inhibiției centrale [6]. Prin
urmare, TENS reduce hiperalgezia atât prin
mecanisme periferice, cât și prin mecanisme
centrale.
• Neurotransmițători și receptori care
mediază analgezia TENS HF TENS crește
concentrația de β-endorfine în sânge și lichidul
cefalorahidian și metionină-encefalina în lichidul
cefalorahidian, la subiecții umani [7,8]. Analgezia
produsă de reducerea hiperalgiei prin HF TENS
este prevenită prin blocarea receptorilor opioizi
din RVM sau măduva spinării sau
Managementul durerii (2014) 4(3)
transmiterea sinaptică în PAG ventrolateral [4–
5,9]. Această analgezie mediată de opioizi
produsă de HF TENS a fost confirmată la subiecți
umani [10]. Mai mult, reducerea hiperalgeziei
produsă de HF TENS este prevenită prin blocarea
receptorilor muscarinici (M1 și M3) și a receptorilor
GABAA din măduva spinării [11,12].
Cu toate acestea, blocarea serotoninei sau a
receptorilor noradrenergici din măduva spinării
nu are niciun efect asupra inversării hiperalgeziei
GABA opioid și receptorii muscarinici.
Reducerea hiperalgeziei prin LF TENS este
prevenită prin blocarea receptorilor opioizi μ din
măduva spinării sau RVM sau măduva spinării
și prin transmiterea sinaptică în PAG ventrolateral
[4,5,9]. Mai mult, reducerea hiperalelor de către LF
TENS este prevenită prin blocarea GABAA, a
serotoninei 5-HT2A și 5-HT3 și a receptorilor
muscarinici M1 și M3 din măduva spinării [11-13]
și este asociată cu eliberarea crescută a
serotoninei. TENS.Acest efect mediat de opioizi al LF
TENS a fost confirmat la subiecții umani [15]. În
plus, LF TENS nu produce analgezie la persoanele
și animalele tolerante la opioide, dar HF TENS o
face [16,17]. Astfel, LF TENS folosește căi clasice
de inhibiție descendentă care implică calea PAG-
RVM care activează receptorii opioizi, GABA,
serotoninei și muscarinici pentru a reduce
activitatea neuronului cornului dorsal și durerea
consecventă.
• Reducerea excitabilității centrale La
animalele fără leziuni tisulare, atât LF, cât și HF
TENS reduc activitatea neuronului cornului dorsal
[18–22]. La animalele cu inflamație periferică sau
cornului dor sal (adică, sensibilizarea centrală) la
stimuli nocivi și inofensivi este redusă atât de HF,
cât și de LF TENS [23-26]. În paralel, există o
reducere atât a hiperalgeziei primare, cât și a celei
secundare atât prin TENS LF cât și HF [23,25–31].
În plus, la persoanele cu fibromie algie și
osteoartrită, există o reducere a pragurilor durerii
de presiune nu numai la locul de stimulare, ci și la
locurile din afara zonei de aplicare [6,32], implicând
o reducere a excitabilității centrale.
HF TENS reduce, de asemenea, sensibilizarea
neuronului central [24] și eliberarea
neurotransmițătorilor excitatori glutamat și
substanță P în cornul dorsal al măduvei spinării la animalele c
viitor grup de știință
Machine Translated by Google
inflamație [33,34]. Reducerea glutamatului este prevenită
prin blocarea receptorilor δ-opioizi.
Astfel, o consecință a activării căilor inhibitorii de
către TENS este reducerea excitației și a sensibilizării
neuronilor consecutive în măduva spinării.
• Mecanismele periferice ale TENS Atât HF,
cât și LF TENS au efecte la locul de stimulare. HF TENS
reduce substanța P, care este crescută în neuronii
ganglionilor rădăcinii dorsale la animale după leziuni
tisulare [33]. Blocarea receptorilor opioizi periferici previne
analgezia produsă de LF, dar nu de HF TENS [35,36].
Astfel, TENS poate modifica, de asemenea, excitabilitatea
nociceptorilor periferici pentru a reduce intrarea aferentă
către sistemul nervos central.
La șoarecii knockout α-2a adrenergici, nu apare gesia
anală prin LF și HF TENS [37]. Blocarea receptorilor α-2
periferici, dar nu spinali sau supraspinali, previne analgesia
produsă de TENS [37] sugerând un rol pentru receptorii
α-2a-adrenergici periferici în analgesia produsă de TENS.
Mai mult, reducerea alodiniei la rece prin LF TENS este
redusă prin administrarea de fentolamină sistemică
pentru a bloca receptorii α-adrenergici [25]. Acest efect
adrener gic poate altera sistemul autonom. Există
creșteri ale fluxului sanguin cu LF TENS la intensități
care produc contracții motorii; cu peste 25% peste pragul
motor [38–42].
Astfel, unele dintre efectele analgezice ale TENS sunt
mediate prin receptorii adrenergici periferici.
Factori care afectează direct eficacitatea TENS Factorii
care afectează eficacitatea TENS includ populația și
rezultatul evaluat, momentul în care se efectuează
măsurile de rezultat, interacțiunea negativă a
consumului de opioide și parametrii dozei TENS.
Trei factori importanți pentru eficacitatea TENS sunt
toleranța la TENS repetat, intensitatea stimulării și
plasarea electrozilor. Un articol recent al lui Sluka et al.
[43] oferă o revizuire extinsă a variabilelor care pot
afecta utilizarea clinică a TENS.
• Toleranță la TENS repetat Aplicarea
repetată fie a LF sau HF TENS la aceeași frecvență,
intensitate și durata pulsului zilnic (adică, aceeași
doză), produce toleranță la analgezic la animale [17] și
la oameni [44]. Toleranța la analgezic de către LF TENS
are ca rezultat toleranță încrucișată la receptorii μ-
opioizi din măduva spinării,
viitor grup de știință
Utilizarea TENS pentru controlul durerii: starea dovezilor
iar toleranța la analgezic de către HF TENS are ca rezultat
toleranță încrucișată la receptorii δ-opioizi din
măduva spinării la animale [17]. Prevenirea toleranței
gesice anale are loc prin modularea farmacologică a
căilor implicate în toleranța la opioide. Blocarea
specifică a receptorilor NMDA-glutamat sau a receptorilor
CCK din măduva spinării previne toleranța analgezică
atât la LF, cât și la HF TENS [45,46]. Toleranța la
analgezice poate fi prevenită și prin modularea între LF
și HF TENS în cadrul unei ședințe de tratament [47]
sau prin creșterea intensității TENS zilnic [48]. Astfel,
studiile pe animale sugerează că toleranța TENS poate
fi întârziată cu metode farmacologice, precum și cu
modularea non-farmacologică a parametrilor TENS.
• Intensitatea TENS stabilită ca factor critic în eficacitate
Intensitatea stimulării utilizate este critică cu aplicarea
TENS. Folosirea celei mai puternice intensități care
rămâne confortabilă produce hipoalgezie la subiecții
sănătoși; intensitățile mai mici sunt ineficiente [49–56].
Pe lângă activarea unui număr mai mare de aferente
senzoriale, sunt propuse amplitudini mai mari ale pulsului
pentru a activa aferente tisulare mai profunde, permițând
o analgezie mai mare [2].
TENS de mare intensitate scade necesarul de opioide
postoperator și efectele secundare negative ale opioidelor
[57,58]. Chiar dacă cercetătorii demonstrează
importanța intensității în livrarea TENS, revizuirile
sistematice TENS continuă să includă studii cu setări
de intensitate variate. De fapt, după cum se subliniază
mai jos, aplicarea TENS la intensități inadecvate este
unul dintre factorii primari atribuiți rapoartelor
contradictorii ale eficacității TENS. Prin urmare, clinicienii
ar trebui să se străduiască să aplice TENS la intensitatea
maxim tolerată pentru fiecare persoană în parte.
• Amplasarea electrodului
Intersecția dintre acupunctura și TENS primește o
atenție din ce în ce mai mare în cercetare.
Numeroase studii au examinat atât electroacupunctura,
cât și electrozii tradiționali TENS aplicați peste locurile
de acupunctură [59–67].
Din punct de vedere clinic, aplicarea TENS la aceste
puncte de acu reduce durerea și poate fi mai eficientă
decât atunci când este aplicată peste locuri fără
acupunct atunci când se măsoară durerea și pragurile
durerii la căldură și presiune la subiecții normali
[59-63], precum și la populațiile de pacienți [ 59-63].
64–67] în comparație cu simularea TENS. La subiecții cu
histerectomie postoperatorie, TENS la punctele de acupunctură a redus opioidele
www.futuremedicine.com 199
Machine Translated by Google
Recenzie Vance, Dailey, Rakel & Sluka
200
aport, greață și amețeli în comparație cu TENS
la locurile fără acupunct [64].
Dovezi TENS pentru managementul durerii •
Revizuiri/meta-analize sistematice În ultimii 7 ani,
au existat o serie de recenzii/meta-analize sistematice
care au examinat eficacitatea TENS pentru reducerea
durerii la persoanele cu dureri de gât [68], postoperator . de „puternică, dar confortabil' ca factor de includere.
durere [69], durere de cancer [70,71], durere de
travaliu [72], durere acută [73], durere de spate
[74,75] și durere de osteoartrită [58,76]. Au existat,
de asemenea, recenzii sistematice asupra metodologiei
TENS [77,78]. În ansamblu, aceste recenzii sunt în
conflict cu unele care arată eficacitatea și unele nu
arată nicio eficacitate pentru utilizarea TENS.
Provocarea este adesea o lipsă de studii de înaltă
calitate sau o lipsă de coerență între studiile de
înaltă calitate incluse în evaluările sistematice în
ceea ce privește omogenitatea populației clinice,
doza de TENS (adică locația electrozilor TENS,
frecvența și intensitatea TENS). stimularea și
frecvența și durata administrării TENS), descrierea
orbirii și influența medicației analgezice.
Tabelul 1 reprezintă un rezumat al acestor revizuiri
sistematice. Mai jos abordăm dovezile privind durerea
postoperatorie, durerea acută non-postoperatorie,
durerea lombară, durerea de osteoartrita și
neuropatia diabetică dureroasă ca exemple.
Durerea postoperatorie
Au existat recenzii ale eficacității TENS în ultimii 7
ani în gestionarea durerii postoperatorii, care prezintă
rezultate diferite. O analiză atică a sistemului arată
rezultate neconcludente [86] , iar o revizuire ulterioară
arată efecte pozitive [87].
Revizuirea efectuată de Bjordal și colegii a grupat
studiile în cele cu parametri TENS adecvați
(frecvență adecvată: 1-8 Hz pentru LF -TENS sau
25-150 Hz pentru HF TENS; intensitate adecvată:
puternic sub nociv, maxim tolerabil sau >15 mA) și
cele care nu au îndeplinit aceste criterii. Ei arată că
cei cu parametrii TENS adecvați (n = 11) au prezentat
o reducere cu 36% a aportului de analgezice în
comparație cu cei cu parametrii TENS inadecvați (n
= 10) care au prezentat o reducere de 4%. În schimb,
revizuirea Cochrane [86] nu a luat în considerare
dozarea. În plus, s-a descoperit că TENS reduce
mișcarea (mersul pe jos și manevrele capacității
vitale), dar nu și odihna, durerea postoperatorie [88]
Deoarece recenziile sistematice de mai sus s-au
concentrat pe TENS pentru repaus sau durere
generală, acest factor ar fi putut contribui, de
asemenea, la rezultate contradictorii.
Managementul durerii (2014) 4(3)
Durere acută nepostoperatorie
O analiză Cochrane care abordează durerea acută
(adică durerea cu o durată mai mică de 12
săptămâni asociată cu proceduri cum ar fi laserul
cervical, puncția venoasă, screeningul sigmoidoscopie,
contracția uterină postpartum și fracturile coastelor)
la adulți a folosit o intensitate minimă de stimulare
Cu toate acestea, cu 12 studii incluse, autorii nu au
putut face nicio concluzie din cauza dovezilor
insuficiente [73]. Patru studii au fost incluse într-o
meta-analiză separată a RCT-urilor în care TENS a
fost utilizat într-un cadru pre-spital pentru durere
acută, (definită ca moderată până la severă), cu
TENS livrat de personalul serviciului de urgență.
Toate studiile au constatat că TENS conduce la o
reducere semnificativă clinic a severității durerii în
comparație cu TENS placebo [89]. Această revizuire
a inclus doar studii în care TENS a fost utilizat pe
termen scurt în răspunsurile la ambulanță. Aceste
studii au fost excluse din revizuirea Cochrane a TENS
și a durerii acute [73] din cauza intensității scăzute
a stimulării. Astfel, utilizarea pe termen scurt a TENS
în răspunsurile la ambulanță, intensitatea necesară
poate fi mai mică decât cea necesară pentru
afecțiuni cronice sau alte tipuri de afecțiuni acute.
Studii controlate randomizate recente pentru TENS
arată reduceri semnificative ale durerii postpartum
[90]) și ale durerii în timpul procedurilor de îngrijire
a rănilor [91]. Interesant este că declanșatoarele
mecanice ale procedurilor de îngrijire a rănilor sunt
similare cu durerea de mișcare, susținând efectul
TENS pentru durerea cauzată de stimularea mecanică, cum ar fi miș
Dureri lombare
Recenzii sistematice [74,80] și o meta-analiză [75] au
examinat eficacitatea TENS pentru durerea lombară
cu rezultate contradictorii de la nerecomandate [80],
neconcludente [74] și eficiente [75]. Toate analizele
au folosit criterii diferite de includere și excludere,
toate au examinat efectele asupra durerii în repaus,
mai multe au folosit o populație mixtă de pacienți
și niciuna nu a folosit dozarea sau momentul de
rezultat sau a examinat potențialele interacțiuni cu
agenții farmacologici.
De exemplu, revizuirea sistematică de către
Dubinsky și Miyasaki [80] s-a bazat pe doar două
studii cu populații diferite de pacienți - unul pentru
durerea lombară cronică, nespecifică [92] și
celălalt pentru durerea lombară la persoanele cu
scleroză multiplă. Durerea SM este legată de
vătămarea directă și deteriorarea permanentă a
sistemului nervos central [93]; în timp ce durerea
musculo-scheletică cronică se datorează în general modificabile
viitor grup de știință
201 www.futuremedicine.com viitor grup de știință
cLBP:
Dureri
lombare
cronice;
DPN:
Neuropatie
diabetică
periferică;
IFC:
curent
interferențial;
LBP:
dureri
lombare;
OA:
osteoartrita;
QOL:
calitatea
RA:
vieții;
artrită
reumatică;
RCT:
studii
randomizate
controlate;
TENS:
Stimulare
nervoasă
electrică
transcutanată. 2010 2011 2011 2012 2012 2013 An Tabelul
1.
Evaluări
sistematice
TENS
2007–
2013.
durere Membru
fantomă Durere
travaliu
în TENS
de
calitate
și
durere Metodologic Dureri
de
cancer
adulți Chirurgie
toracică
Sbruzzi Dureri
de
gât Subiect
Mulvey
Cochrane Bedwell
Systematic Bennett
sistematic Hurlow
sistematic Kroeling Tip
recenzie
Studii
(n)
Subiecte
sistematicAutor
revizuire
sistematică revizuire revizuire revizuire Metaanaliză
11 revizuire
0 14 38 3 20
0 1256 2268 176 545 1239
Nu
au
fost
efectuate
studii
randomizate
pentru
a
examina
scăderea
durerii
la
persoanele
amputate.
Este
nevoie
de
investigații
suplimentare. la
Actualizare
articolul
Dowswell
din
2009.
Dovezi
limitate
că
TENS
reduce
durerea
travaliu.
TENS
nu
în
pare
să
aibă
efect
asupra
altor
rezultate
pentru
mame
și
sugari. Revizuirea
a
trei
recenzii
sistematice
Cochrane:
durere
acută,
durere
cronică
și
durere
canceroasă.
au
Autorii
identificat
surse
de
potențiale
părtinire
legate
de
designul
studiului,
inclusiv
dozarea
TENS
mai
puțin
decât
optimă,
evaluarea
rezultatului
și
sincronizarea,
precum
și
orbirea
și
aplicarea
TENS.
Propunerea
de
criterii
pentru
studiile
pentru
viitoare
sporirea
fidelității. a
Actualizare
articolului
Robb
din
2008
despre
durerea
de
cancer.
unui
Adăugarea
RCT
care
sugerează
că
TENS
poate
ameliora
durerea
osoasă
la
mișcare
o
într-
populație
de
cancer.
Rezultatele
au
rămas
neconcludente
datorită
unui
număr
limitat
de
RCT
pentru
revizuire. Utilizarea
modelelor
cu
efecte
aleatoare
pentru
a
evalua
efectul
TENS
s/
pchirurgie
toracică.
În
toracotomie
și
stermotomie,
TENS
asociat
cu
analgezia
farmacologică
a
ameliorarea
îmbunătățit
durerii
comparație
în
cu
TENS
placebo.
Cu
stermotomie,
TENS
a
fost
mai
eficient
decât
analgezia
farmacologică
pentru
ameliorarea
durerii.
Nicio
modificare
a
funcției
pulmonare. privind
Actualizare
revizuirea
sistematică
din
2009
și
2005.
nu
Autorii
au
putut
determina
efectul
durerile
TENS
în
de
gât
din
cauza
calității
limitate
adovezilor,
dar
sugerează
că
TENS
activ
poate
fi
mai
eficient
decât
TENS
placebo.
Număr
limitat
de
studii
cu Rezultate
standardizare
și
descriere
a
caracteristicilor
tratamentului.
Ref.
[79] [72] [77] [71] [69] [68]
Utilizarea TENS pentru controlul durerii: starea dovezilor
Machine Translated by Google
viitor grup de știință Managementul durerii (2014) 4(3) 202
cLBP:
Dureri
lombare
cronice;
DPN:
Neuropatie
diabetică
periferică;
IFC:
curent
interferențial;
LBP:
dureri
lombare;
OA:
osteoartrita;
QOL:
calitatea
RA:
vieții;
artrită
reumatică;
RCT:
studii
randomizate
controlate;
TENS:
Stimulare
nervoasă
electrică
transcutanată. 2008 2009/2011
Durere
acută 2009 2009 2010 2010 2010 2008 An Tabelul
1.
Evaluări
sistematice
TENS
2007–
2013
(continuare).
Spate
lombar
cronic Tulburări
neurologice
(LBP
și
DPN) răspuns
la
durerea
cronică doza
TENS Subiect
durere Dureri
lombare
nespecifice Durere
travaliu
în Mâna
RA neuropatie Periferic Diabetic
Khadilkar
Cochrane Walsh Meta-
analiză
Machado
4 Dowswell
Cochrane Brouseau
Cochrane Jin Dubinsky
sistematic Claydon
Review
of Tip
Autor
recenzie
Studii
(n)
Subiecte
revizuire
sistematică revizuire
sistematică Cochrane revizuire
sistematică revizuire
sistematică Metaanaliză
3 revizuire Hand
RA:
78
de
recenzii
sistematice
4 12 17 3 11 6
Total:
2758 cLBP:
175
585 919 178 1466 78 78 Durere
cronică:
1227 durere:
984 Musculo- OA
genunchi:
294
scheletice
cronice
Dovezi
contradictorii
despre
beneficiul
reducerea
TENS
în
intensității
durerii
de
spate.
precum
Acupunctura
TENS
a
răspuns
similar
cu
TENS
convențional,
două
din
cele
patru
studii
nu
au
avut
o
intensitate
adecvată
de
stimulare. Dovezi
insuficiente
pentru
a
trage
concluzii
cu
privire
la
eficacitatea
TENS
pentru
tratamentul
durerii
acute
la
adulți. efect
pentru
LBP
TENS
în
acut
și
cronic Modelul
statistic
cu
efecte
aleatorii
ademonstrat
moderat Dovezi
limitate
că
TENS
reduce
durerea
travaliu.
Diferență
în
mică
grupurile
între
TENS
și
grupurile
de
control.
femei
Acele
care
au
primit
TENS
până
la
punctele
de
acupunctură
au
fost
mai
puțin
probabil
să
raporteze
dureri
severe. a
Actualizare
revizuirii
din
2003;
precum
Acupunctura
TENS
are
beneficii
pentru
reducerea
intensității
durerii
și
creșterea
aderenței
față
de
placebo,
timp
ce
în
TENS
convențional
nu
are
beneficii
comparație
în
cu
placebo. Reducerea
durerii
semnificativ
mai
mare
decât
placebo
după
4-6
săptămâni
de
tratament.
Hiperalgezia
și
amorțeala
reduse
și
QOL
crescută
s-
au
semnificativ
îmbunătățit
și
cu
TENS
activ. Dovezi
inconsistente
pentru
reducerea
durerii
cLBP;
în
dovezi
probabile
pentru
reducerea
durerii
cu
neuropatie
periferică
diabetică. Două
din
șase
recenzii
ale
TENS
și
durerea
cronică
au
raportat
că
aplicațiile
TENS
de
intensitate
mare
au
fost
mai
eficiente
comparație
în
cu
placebo
decât
cu
intensitate
scăzută.
analizat
Au
confuze
variabilele
ale
designului
inadecvat,
puterea
statistică
scăzută
și
diferite
protocoale
TENS
–tratament
unic
tratamente
versus
repetate
ale
TENS. Rezultate
Ref.
[74] [73] [75] [83] [82] [81] [80] [78]
Recenzie Vance, Dailey, Rakel & Sluka
Machine Translated by Google
203 www.futuremedicine.com viitor grup de știință
cLBP:
Dureri
lombare
cronice;
DPN:
Neuropatie
diabetică
periferică;
IFC:
curent
interferențial;
LBP:
dureri
lombare;
OA:
osteoartrita;
QOL:
calitatea
RA:
vieții;
artrită
reumatică;
RCT:
studii
randomizate
controlate;
TENS:
Stimulare
nervoasă
electrică
transcutanată. 2007 2007 2008 2008 2008 An Tabelul
1.
Evaluări
sistematice
TENS
2007–
2013
(continuare).
Dureri
cronice
musculo-
scheletice OA
genunchi Durere
cronică OA
de
genunchi Dureri
de
cancer
adulți Subiect
Meta-
38
analiză
Johnson Bjordal Nnoahm
Cochrane Rutjes Robb Tip
Autor
recenzie
Studii
(n)
Subiecte
meta-
analiză Revizuirea
sistematică
și revizuire
sistematică revizuire
sistematică Cochrane Revizuirea
sistematică
Cochrane
11 25 18 2
1227 425 1281 813 64
durerea
Având
repaus
în
ca
măsură
principală
de
rezultat,
modelul
de
meta-
analiză
cu
efecte
aleatorii
generale
a
arătat
o
scădere
a
durerii
cu
stimularea
electrică
a
nervilor. Șapte
din
11
studii
au
avut
dozarea
optimă
de
TENS
și
au
demonstrat
oameliorare
a
durerii
relevantă
clinic
comparație
în
cu
controlul
placebo.
studii
Aceste
au
inclus
IFC,
electroacupunctură
și
terapie
cu
laser
de
nivel
scăzut. Revizuire
mixtă
a
studiilor
pentru
TENS,
IFC
și
stimulare
electrică
pulsată.
Neconcludente
pentru
rezultatele
TENS
pentru
durerea
și
funcția
genunchiului
din
cauza
mici
încercărilor
și
a
designului
și
puterii
inadecvate.
rezultatul
analgezic
pentru
tratamentele
active
TENS.
Pentru
studiile
de
comparare
a
tratamentelor
multiple,
8/15
au
favoarea
TENS
fost
activă.
în
7/9
studii
controlate
active
nu
au
găsit
nicio
diferență
eficacitatea
în
analgezică
TENS
de
frecvență
între
și
înaltă
frecvență.
joasă 13/22
studii
de
control
inactiv
demonstrează
o
pozitivă
valoare
Datorită
numărului
mic
de
subiecți
și
studii,
nu
există
dovezi
suficiente
pentru
a
determina Rezultate
eficacitatea
TENS
și
durerea
canceroasă.
Un
RCT
nu
există
diferențe
semnificative
TENS
activ
în
și
TENS
placebo;
un
RCT
nu
există
diferențe
semnificative
TENS
asemănător
între
acupuncturii
și
TENS
simulat.
Ref.
[85] [58] [84] [76] [70]
Utilizarea TENS pentru controlul durerii: starea dovezilor
Machine Translated by Google
Machine Translated by Google
Recenzie Vance, Dailey, Rakel & Sluka
204
modificări „plastice” atât în căile durerii periferice, cât și
în cele centrale (sensibilizare) [94–96].
Machado [75] a folosit persoane cu dureri lombare
nespecifice cu rezultate pozitive – cu toate acestea, au
combinat durerea lombară acută și cronică, care
probabil au mecanisme de bază diferite.
Niciuna dintre recenzii nu a considerat dozarea
adecvată a TENS și au fost incluse studii în fiecare
revizuire care nu au descris parametrii TENS sau au folosit
doze inadecvate. De exemplu, studiul realizat de Deyo și
colegii [92], care compară TENS cu și fără exerciții
fizice cu placebo TENS cu și fără exerciții fizice la
persoanele cu dureri lombare cronice, a fost inclus în
două recenzii sistematice [74,80] și este evaluat ca un un
studiu clinic bine conceput, folosind orbirea adecvată,
randomizarea și descrierea bună a sevrajului și
abandonului. Cu toate acestea, există slăbiciuni
semnificative în aplicarea TENS, dintre care unele au fost
descoperite de când studiul a fost efectuat acum 23 de ani.
Intensitatea a fost aplicată prin stabilirea subiecților de
amplitudine la o setare pre-desemnată pe mașină, care
corespundea la 15 mA, așa cum a fost obținut de la
producător. Răspunsul pacientului la stimulare nu a fost
declarat. În datele noastre preliminare, aplicarea TENS pe
coloana vertebrală care are ca rezultat o intensitate
puternică, dar confortabilă necesită cel puțin 30 mA și,
prin urmare, amplitudinea utilizată a fost probabil sub o
doză eficientă. Astfel, nu este clar dacă TENS este eficient
pentru durerile de spate. Studiile viitoare ar trebui să
elaboreze studii clinice cu dozare adecvată și măsuri
adecvate de rezultat. Revizuirile sistematice viitoare trebuie
să utilizeze populații de pacienți cu fiziologie similară a
durerii și utilizarea adecvată a parametrilor TENS ca
criterii de includere.
Durerea din osteoartrita
Similar cu recenziile despre durerea acută și durerea
lombară, o revizuire sistematică recentă Cochrane a
arătat că TENS nu a fost eficient pentru durerea de
osteoartrita (OA) de genunchi [97] și este în contrast
direct cu o revizuire sistematică anterioară efectuată de
același grupul care a concluzionat că TENS a fost eficient
pentru durerea OA la genunchi [98] și o meta-analiză
care a arătat o reducere semnificativă a durerii OA la genunchi
zile.
cuDouă
Intensitățile din studiile incluse au variat foarte mult.
De exemplu, în recenta revizuire Cochrane [97], 12 studii
incluse au folosit intensități adecvate, cinci studii au
folosit intensități inadecvate (HF-TENS la pragul senzorial
sau sub [99-103] și două studii nu au raportat intensitatea
TENS [104,105]. Pentru a aborda dozarea, Bjordal și colegii
au efectuat
Managementul durerii (2014) 4(3)
o revizuire sistematică a TENS pentru durerea de
osteoartrită și arată că, atunci când este administrată
la intensități și frecvențe adecvate, TENS produce o
reducere semnificativă clinic a durerii în comparație cu
studiile de dozare inadecvată [58]. Prin urmare, TENS
funcționează pentru durerea OA dacă este utilizat la
intensități adecvate. Un studiu controlat randomizat
recent a aplicat TENS la persoanele cu OA la genunchi ca
adjuvant la asistența medicală primară și nu a arătat
niciun beneficiu suplimentar. Cu toate acestea, parametrii
nu au fost standardizați și participanților li s-a permis
să aleagă singuri dintre opt protocoale TENS diferite în
studiul de 6 săptămâni, făcând interpretarea rezultatelor
dificilă [106].
Neuropatia diabetică periferică (DPN)
La persoanele cu DPN dureroasă, TENS poate oferi, de
asemenea, beneficii. O meta-analiză care a inclus trei RCT
(n = 78) a raportat o reducere a durerii care a fost
semnificativ mai mare decât placebo TENS după 4-6
săptămâni de tratament [81] În plus, rezultatele
secundare ale îmbunătățirii generale a simptomelor
DPN (hiperalgezie, amorțeală, și calitatea vieții) au fost
semnificativ mai mari pentru grupurile active TENS în
comparație cu placebo [107-109] Prin urmare, există
sprijin pentru utilizarea TENS în reducerea durerii și
îmbunătățirea calității vieții la persoanele cu DPN
dureroasă.
• Intervenții TENS: dovezi emergente din
studii clinice recente Fibromialgie (FM)
Dovezi recente sugerează că TENS poate fi eficient pentru
persoanele cu fibromialgie. Deși au existat mai multe
studii controlate randomizate [6,110–113], nu au fost
publicate recenzii sistematice, iar calitatea acestor studii
și a intervenției au variat semnificativ. Două studii au
comparat TENS cu un placebo și au utilizat o doză
adecvată. Dailey și colab. [6] au arătat că o sesiune
unică de TENS (folosind o intensitate maximă tolerabilă)
a scăzut semnificativ durerea de mișcare și hiperalgezia.
Nu s-au observat modificări în durerea de repaus [6]
Lauretti et al. [111] a arătat că TENS utilizând o intensitate
puternică (60 mA) la două locuri și la un loc a produs o
scădere semnificativă a durerii în repaus, comparativ cu
placebo atunci când este aplicat pe o perioadă de șapte
TENS [58].
studii suplimentare arată reduceri ale durerii
cu HF TENS de intensitate puternică, dar confortabilă,
comparativ cu terapia cu căldură și cu un grup fără
TENS [110,112.] Astfel, atunci când este utilizat la o
senzație puternică, dar confortabilă, TENS poate fi
eficient atât pentru durerea de odihnă, cât și pentru
durerea de mișcare. la persoanele cu fibromialgie.
viitor grup de știință
Machine Translated by Google
Durerea neuropatică
TENS poate oferi alinare persoanelor cu durere
neuropatică și sindrom de durere regională
complexă. Un studiu de design încrucișat care
investighează durerea neuropatică la persoanele cu
leziuni ale măduvei spinării [114] a găsit un efect
favorabil atât al LF, cât și al HF TENS (LF TENS 38%; HF
TENS 29%) pe o scară globală de ameliorare și 25%
dintre subiecți au solicitat un unitate pentru tratarea
ulterioară. Cu toate acestea, acest studiu nu sa
comparat cu un grup placebo sau de control, intensitatea aceeași frecvență, intensitate și durată a pulsului
nu a fost raportată și a existat un număr mic de
participanți la studiu (n = 24). Un studiu mai recent
raportează că LF TENS a oferit o reducere semnificativă utilizarea TENS în timpul mișcării sau activității
a durerii în comparație cu placebo TENS la persoanele
cu leziuni ale măduvei spinării. Aici parametrii de 4 Hz
și 200 μs au fost aplicați în locuri sub nivelul leziunii la o intensitate
Prin urmare; LF TENS poate fi cel mai eficient pentru durerea la
persoanele cu leziuni ale măduvei spinării.
Alte condiții de durere
Un studiu controlat randomizat recent al TENS ca
tratament adjuvant în managementul epicondilalgiei
laterale concluzionează că TENS nu oferă beneficii
suplimentare atunci când este utilizat ca adjuvant la
îngrijirea primară (educație și exerciții terapeutice)
[116]. În revizuire, deși a fost utilizată o intensitate
adecvată, intervenția nu a fost monitorizată pentru
dozare și a fost raportată o aderență scăzută. În
plus, măsurile de rezultat au fost evaluate prin
chestionare și nu neapărat în timpul purtării
dispozitivului TENS. Rapoarte suplimentare TENS sunt
favorabile pentru ameliorarea sindromului de durere
pelvină cronică [117] și durerea asociată cu punctele
de declanșare latente ale trapezului superior [118].
În general, dovezile sugerează, TENS poate fi util
pentru o varietate de condiții de durere.
Rezumat și concluzie
Deoarece nicio profesie nu deține toate cheile pentru
gestionarea cu succes a durerii, investigații
suplimentare sunt justificate pentru a asigura utilizarea
optimă a acestei intervenții sigure, neinvazive, ieftine
și prietenoase cu pacientul. Avantajele de
Referințe
Au fost evidențiate lucrări de remarcație ca: •
de interes; •• de interes considerabil
1 Levin MF, Hui-Chan CW. Stimularea nervoasă electrică
transcutanată convențională și asemănătoare
acupuncturii excită fibre aferente similare.
Arc. Fiz. Med. Reabilitare. 74, 54–60 (1993).
2 Radhakrishnan R, Sluka KA. Țesut adânc
aferente, dar nu aferente cutanate, mediază
viitor grup de știință
Utilizarea TENS pentru controlul durerii: starea dovezilor
obținerea ameliorării durerii fără efectele secundare
negative ale multor intervenții farmaceutice este
binevenită și dorită de anumiți pacienți. S-a
demonstrat că atât HF TENS, cât și LF TENS oferă
gesie anală în mod specific atunci când sunt aplicate
la o intensitate puternică, nedureroasă, iar HF TENS
poate fi mai eficient pentru persoanele care iau opioide.
Analgezia eficientă pentru afecțiunile durerii cronice
poate fi limitată de dezvoltarea toleranței la TENS
dacă aplicarea repetată fie a HF, fie a LF TENS la
este utilizată zilnic. Aplicarea electrozilor TENS la
punctele de acupunct poate crește analgezia, iar
necesare poate oferi cel mai mare beneficiu.
Experimentele care investighează conceptul de
respondenți
TENS vor
stabilită permite
de 50 clinicienilor să selecteze
mA [115]
această modalitate pentru populația corectă.
Investigații suplimentare în domeniul toleranței
TENS sunt necesare pentru a determina metode de
scădere a toleranței și pentru a stabili dacă este
necesară o perioadă de spălare pentru a determina
când toleranța nu ar mai fi un factor în aplicarea TENS
în îngrijirea pacientului. Deși selecția parametrilor
devine din ce în ce mai clară, investigarea parametrilor
selecției locației electrodului, durata zilnică a
tratamentului și utilizarea pe termen lung va clarifica
în continuare dozarea adecvată, astfel încât TENS să
poată fi administrat în cel mai eficient mod. În plus,
examinarea unei varietăți de rezultate, dincolo de
durerea de repaus, va determina dacă TENS are efecte
specifice stimulilor mecanici și/sau dincolo de reducerea
durerii și va îmbunătăți nivelul de activitate, funcția și calitatea vieții.
Dezvăluirea intereselor financiare și
concurente K Sluka este consultant pentru DJO Inc., K
Sluka și B Rakel primesc finanțare din subvențiile
National Institutes of Health, AR063381 și NR009844.
Autorii nu au alte afilieri relevante sau implicare
financiară cu vreo organizație sau entitate cu un
interes financiar sau un conflict financiar cu subiectul
sau materialele discutate în manuscris în afară de cele dezvăluite.
La producerea acestui manuscris nu a fost folosit nicio
asistență pentru scriere.
Antihiperalgezia indusă de TENS. J. Pain 6, articulația previne analgezia produsă
673–680 (2005). de TENS.
••„Transcutanat” poate fi o denumire greșită ca 3 Desantana JM, Da Silva LF, De Resende MA, Sluka
stimularea nervoasă electrică transcutanată KA. Stimularea nervoasă electrică
Anti-hiperalgezia indusă (TENS) este transcutanată atât la frecvențe înalte, cât
mediată de aferente tisulare profunde. Studiu și la frecvențe joase activează griul
pe animale care arată că anestezicul aplicat pe periaqueductal ventrolateral pentru a reduce
piele nu are niciun efect asupra analgeziei produse hiperalgezia mecanică la șobolanii artritici.
Neuroscience 163(4), 1233–1241 (2009).
de TENS în timp ce anestezic în genunchi
www.futuremedicine.com 205
Machine Translated by Google
Recenzie Vance, Dailey, Rakel & Sluka
4 Kalra A, Urban MO, Sluka KA. Blocarea receptorilor opioizi
din medula ventrală rostrală previne antihiperalgezia
produsă de stimularea nervoasă electrică
transcutanată (TENS). J. Pharmacol. Exp. Acolo. 298,
257–263 (2001).
5 Sluka KA, Deacon M, Stibal A et al. Blocarea coloanei
vertebrale a receptorilor opioizi previne analgezia
produsă de TENS la șobolanii artritici.
J. Pharmacol. Exp. Acolo. 289, 840–846 (1999).
6 Dailey DL, Rakel BA, Vance CG et al.
Stimularea nervoasă electrică transcutanată reduce
durerea, oboseala și hiperalgezia, restabilește în
același timp inhibiția centrală în fibromialgia
primară. Pain 154, 2554–2562 (2013).
•Un singur tratament TENS la persoanele cu fibromialgie
reduce durerea de mișcare și restabilește
modularea condiționată a durerii (CPM).
7 Salar G, Job I, Mingrino S et al. Efectul electroterapiei
transcutanate asupra conținutului de beta-
endorfină a LCR la pacienții fără probleme de
durere. Pain 10, 169–172 (1981).
8 Han JS, Chen XH, Sun SL și colab. Efectul TENS de frecvență
joasă și înaltă asupra imunoreactivității met-
encefalinei arg-phe și dinorfinei A în LCR lombar uman.
Pain 47, 295–298 (1991).
9 DeSantana JM, da Silva LF, De Resende MA,
Sluka KA. Stimularea nervoasă electrică
transcutanată atât la frecvențe înalte, cât și la
frecvențe joase activează griul periaqueductal
ventrolateral pentru a reduce hiperalgezia mecanică
la șobolanii artritici. Neuroscience 163, 1233–1241 (2009).
10 Leonard G, Goffaux P, Marchand S.
Descifrarea rolului opioidelor endogene în TENS de
înaltă frecvență folosind doze mici și mari de
naloxonă. Pain 151, 215–219 (2010).
••Analgezie mediată de opioide prin TENS de înaltă
frecvență confirmată la subiecții umani.
Analgezia TENS de înaltă frecvență este blocată de
doza mare, dar nu mică, de naloxonă.
11 Radhakrishnan R, Sluka KA. Coloanei vertebrale
receptorii muscarinici sunt activați în timpul
antihiperalgeziei induse de TENS cu frecvență joasă
sau înaltă la șobolani. Neuropharm 45, 1111–1119
(2003).
12 Maeda Y, Lisi TL, Vance CG, Sluka KA.
Eliberarea de GABA și activarea receptorilor GABAA
în măduva spinării mediază efectele TENS la
șobolani. Brain Res. 1136, 43–50 (2007).
13 Radhakrishnan R, King EW, Dickman J și colab.
Blocarea subtipurilor de receptori spinali 5-HT previne
antihiperalgezia indusă de TENS cu frecvență
scăzută, dar nu înaltă la șobolani. Durerea 105, 205–
213 (2003).
206 Managementul durerii (2014) 4(3)
14 Sluka KA, Lisi TL, Westlund KN. Creșterea eliberării
serotoninei în măduva spinării în timpul TENS cu
frecvență scăzută, dar nu mare, la șobolanii cu
inflamație articulară. Arc. Fiz. Med.
Rehab 87, 1137–1140 (2006).
15 Sjolund BH, Eriksson MBE. Influența naloxonei asupra
analgeziei produsă de stimularea condiționării
periferice. Brain Res. 173, 295–301 (1979).
16 Léonard G, Cloutier C, Marchand S.
Efectul analgezic redus al TENS asemănător
acupuncturii, dar nu TENS convențional la pacienții
tratați cu opioide. J. Pain 12(2), 213–221 (2011).
••Traduce lucrările anterioare din studiile pe animale și
arată toleranță încrucișată între scăzut
frecvența TENS și persoanele tolerante la
opioide.
17 Chandran P, Sluka KA. Dezvoltare a
toleranță la opioide cu administrare repetată de
stimulare nervoasă electrică transcutanată.
Pain 102, 195–201 (2003).
18 Lee KH, Chung JM, Willis WD. Inhibarea celulelor
tractului spinotalamic de primate prin TENS.
J. Neurochirurgie. 62, 276–287 (1985).
19 Sjolund BH. Stimularea nervilor periferici
suprimarea fibrei C a evocat reflexul de flexie la șobolani.
Partea 1: parametrii stimulării continue. J. Neurochirurgie.
63, 612–616 (1985).
20 Sjolund BH. Stimularea nervilor periferici
suprimarea fibrei C a evocat reflexul de flexie la șobolani.
Partea 2. Parametrii trenului de șobolani joasă
stimularea nervilor aferenti pielii si musculare. J.
Neurochirurgie. 68, 279–283 (1988).
21 Garrison DW, Foreman RD. Scăzut
activitatea celulelor cornului dorsal spontan și nociv
evocate în timpul stimulării nervoase electrice
transcutanate (TENS). Pain 58, 309–315 (1994).
22 Garrison DW, Foreman RD. Efecte ale
stimularea nervoasă electrică transcutanată
prelungită (TENS) și variația variabilelor de
stimulare asupra activității celulelor cornului
dorsal. EURO. J. Fiz. Med. Reabilitare. 6, 87–94 (1997).
23 Somers DL, Clemente FR. Stimularea nervoasă electrică
transcutanată de înaltă frecvență modifică
alodinia termică, dar nu mecanică, în urma leziunii
cronice de constricție a nervului sciatic de șobolan.
Arc. Fiz. Med. Reabilitare. 79, 1370–1376 (1998).
24 Ma YT, Sluka KA. Reducerea sensibilizării
induse de inflamație a neuronilor cornului dorsal prin
stimularea nervoasă electrică transcutanată la
șobolanii anesteziați. Exp.
Brain Res. 137, 94–102 (2001).
25 Nam TS, Choi Y, Yeon DS et al. Efect antinocicptiv diferențial
transcutanat
stimulare electrică asupra comportamentului
dureros sensibil sau insensibil la fentolamină la
șobolanii neuropati. Neurosci. Lett. 301, 17–20 (2001).
26 Leem JW, Park ES, Paik KS.
Dovezi electrofiziologice pentru efectul
antinociceptiv al stimulării nervoase electrice
transcutanate asupra răspunsului evocat mecanic a
neuronilor cornului dorsal la șobolanii neuropati.
Neurosci. Lett. 192, 197–200 (1995).
27 Sluka KA, Bailey K, Bogush J și colab. Tratamentul cu TENS
de frecvență înaltă sau joasă reduce hiperalgezia
secundară observată după injectarea de caolin și
caragenan în articulația genunchiului. Pain 77, 97–102
(1998).
28 Vance CG, Radhakrishnan R, Skyba DA, Sluka KA.
Stimularea nervoasă electrică transcutanată
atât la frecvențe înalte, cât și la frecvențe joase
reduce hiperalgezia primară la șobolanii cu
inflamație articulară într-o manieră dependentă de timp.
Fiz. Acolo. 87(1), 44–51 (2006).
29 Ainsworth L, Budelier K, Clinesmith M și colab.
Stimularea nervoasă electrică transcutanată (TENS)
reduce hiperalgezia cronică indusă de inflamația
musculară. Pain 120, 182–187 (2006).
30 Gopalkrishnan P, Sluka KA. Efectul variației de frecvență,
intensitate și durată a pulsului TENS asupra hiperalgeziei
primare la șobolanii inflamați. Arc. Fiz. Med. Reabilitare.
81, 984–990 (2000).
31 Resende MA, Sabino GG, Candido CRM et al. Efectele
stimularii electrice transcutanate (TENS) in edemul
inflamator experimental si durerea. EURO. J. Pharmacol.
504, 217–222 (2004).
32 Vance CG, Rakel BA, Blodgett NP et al.
Efectele nervului electric transcutanat
stimularea durerii, a sensibilității la durere și a
funcției la persoanele cu osteoartrită a genunchiului:
un studiu controlat randomizat. Fiz. Acolo. 92(7), 898–910
(2012).
33 Rokugo T, Takeuchi T, Ito H. Un studiu
histochimic al substanței P în măduva spinării de
șobolan: efectul stimulării nervoase electrice
transcutanate. J. Nippon Med. Sch. 69, 428–433 (2002).
34 Sluka KA, Vance CGT, Lisi TL. Stimulare
nervoasă electrică transcutanată de
înaltă frecvență, dar nu de joasă frecvență
reduce eliberarea de aspartat și glutamat în cornul
dorsal al măduvei spinării. J. Neurochem. 95, 1794–
1801 (2005).
35 Sabino GS, Santos CM, Francischi JN, de
Resende MA. Eliberarea de opioide endogene după
stimularea nervoasă electrică transcutanată într-un
model experimental de durere inflamatorie acută. J. Pain
9, 157–163 (2008).
viitor grup de știință
Machine Translated by Google
36 Santos CM, Francischi JN, Lima-Paiva P,
Sluka KA, Resende MA. Efectul stimulării
electrice transcutanate asupra
nocicep ie i edem induse de serotonina periferică.
Int. J. Neurosci. 123(7), 507–515 (2013).
37 King EW, Audette K, Athman GA et al.
Stimularea nervoasă electrică transcutanată
activează receptorii adrenergici alfa-2A localizați
periferic. Pain 115, 364–373 (2005).
38 Sherry JE, Oehrlein KM, Hegge KS, Morgan BJ. Efectul
stimulării nervoase electrice transcutanate în modul
de explozie asupra rezistenței vasculare periferice. Fiz.
Acolo. 81, 1183–1191 (2001).
39 Cramp FL, McCullough GR, Lowe AS,
Walsh DM. Stimularea nervoasă electrică
transcutanată: efectul intensității asupra fluxului
sanguin cutanat local și distal și asupra
temperaturii pielii la subiecții sănătoși. Arc. Fiz.
Med. Reabilitare. 83, 5–9 (2002).
40 Cramp AF, Gilsenan C, Lowe AS, Walsh
DM. Efectul stimulării nervoase electrice
transcutanate de înaltă și joasă frecvență
asupra fluxului sanguin cutanat și a
temperaturii pielii la subiecții sănătoși. Clin. Physiol.
20, 150–157 (2000).
41 Chen CC, Johnson MI, McDonough S,
Cramp F. Efectul stimulării nervoase
electrice transcutanate asupra locală și distală
fluxul sanguin cutanat în urma unui stimul prelungit
de căldură la subiecții sănătoși. Clin.
Physiol. Funct. Imagistica 27, 154–161 (2007).
42 Sandberg ML, Sandberg MK, Dahl J. Modificări ale
fluxului de sânge în mușchiul trapez și pielea de
deasupra în urma stimulării nervoase electrice
transcutanate. Fiz. Acolo. 87, 1047–1055 (2007).
43 Sluka KA, Bjordal JM, Marchand S, Rakel BA.
Ceea ce face transcutanatul electric
Stimularea nervoasa functioneaza? Înțelegerea
rezultatelor mixte în literatura clinică. Fiz.
Acolo. 93(10), 1397–1402 (2013).
44 Liebano R, Rakel B, Vance C et al. Un
investigarea dezvoltării toleranței analgezice la
nervul electric transcutanat
stimulare (TENS) la om. Pain 152, 335–342 (2011).
45 Hingne PM, Sluka KA. Blocarea receptorilor NMDA previne
toleranța analgezică la stimularea nervoasă
electrică transcutanată repetată (TENS) la șobolani.
J. Pain 9, 217–225 (2008).
46 DeSantana JM, da Silva LF, Sluka KA.
Receptorii de colecistokinină mediază toleranța la
efectul analgezic al TENS la șobolanii artritici. Pain
148, 84–93 (2010).
viitor grup de știință
Utilizarea TENS pentru controlul durerii: starea dovezilor
47 DeSantana JM, Santana-Filho VJ, Sluka KA.
Modulația între stimularea nervoasă electrică
transcutanată de înaltă și joasă frecvență
întârzie dezvoltarea toleranței la analgezice la
șobolanii artritici. Arc. Fiz. Med. Reabilitare. 89, 754–
780 (2008).
48 Sato KL, Sanada LS, Rakel BA, Sluka KA.
Creșterea intensității TENS previne
toleranța la analgezice la șobolani. J. Pain
13, 884–890 (2012).
• Descrie o abordare nonfarmacologică pentru prevenirea
toleranței analgezice la TENS prin creșterea
intensității cu 10% pe zi.
49 Aarskog R, Johnson MI, Demmink JH et al.
Este pragul durerii mecanice după
stimularea nervoasă electrică transcutanată
(TENS) a crescut local și unilateral? Un studiu
randomizat controlat cu placebo la subiecți
sănătoși. Fiziot. Res. Int. 12, 251–263 (2007).
50 Chesterton LS, Barlas P, Foster NE,
Lundeberg T, Wright CC, Baxter GD.
Stimularea senzorială (TENS): efectele
manipulării parametrilor asupra pragurilor mecanice
ale durerii la subiecții umani sănătoși. Pain 99,
253–262 (2002).
51 Chesterton LS, Foster NE, Wright CC, Baxter GD,
Barlas P. Efectele frecvenței TENS, intensității
și manipulării parametrilor locului de stimulare
asupra pragurilor durerii de presiune la subiecții
umani sănătoși. Pain 106, 73–80 (2003).
52 Claydon LS, Chesterton LS. Face
stimularea nervoasă electrică transcutanată
(TENS) produc „răspunsuri la doză”? O revizuire a
recenziilor sistematice asupra durerii cronice. Fiz.
Acolo. Apoc. 13, 450–463 (2008).
53 Cowan S, McKenna J, McCrum-Gardner E, Johnson MI,
Sluka KA, Walsh DM. O investigație a efectelor
hipoalgezice ale TENS furnizate de un electrod de
mănușă. J. Pain 10, 694–701 (2009).
54 Pantaleao MA, Laurino MF, Gallego NL
et al. Ajustarea amplitudinii pulsului în timpul aplicării
TENS produce o hipoalgezie mai mare.
J. Pain 12(5), 581–590 (2011).
55 Moran F, Leonard T, Hawthorne S et al.
Hipoalgezia ca răspuns la stimularea nervoasă
electrică transcutanată (TENS) depinde de intensitatea
stimulării. J. Pain 12(8), 929–935 (2011).
56 Rakel B, Cooper N, Adams HJ și colab. Un nou dispozitiv
TENS simulat tranzitoriu permite
orbirea investigatorului în timp ce administrează un
adevărat tratament placebo. J. Pain 11, 230–238
(2010).
57 Wang B, Tang J, White PF și colab. Efectul intensității
acupunctului transcutanat electric
www.futuremedicine.com
stimularea necesarului de analgezic postoperator.
Anesth. Analg. 85, 406–413 (1997).
58 Bjordal JM, Johnson MI, Lopes-Martins RA,
Bogen B, Chow R, Ljunggren AE.
Eficacitatea pe termen scurt a intervențiilor fizice în
durerea osteoartritică la genunchi. O revizuire
sistematică și o meta-analiză a studiilor randomizate
controlate cu placebo. BMC Musculoschelet. dezordine.
8, 51 (2007).
••Atunci când este administrat la o intensitate și o
frecvență adecvate, TENS produce o reducere
semnificativă clinic a durerii la persoanele cu durere
osteoartritică.
59 Barlas P, Ting SL, Chesterton LS, Jones PW, Sim J. Efectele
intensității electroacupuncturii asupra durerii
experimentale la voluntari umani sănătoși: un studiu
randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo. Pain 122,
81–89 (2006).
60 Cheing GL, Chan WW. Influența alegerii
locului de stimulare electrică asupra
efectelor neurofiziologice și hipoalgezice periferice.
J. Rehabil. Med. 41, 412–417 (2009).
61 Lang PM, Stoer J, Schober GM, Audette JF, Irnich D.
Analgezia de acupunctură bilaterală observată prin
testarea senzorială cantitativă la voluntari sănătoși.
Anesth. Analg. 110, 1448–1456 (2010).
62 Schliessbach J, van der Klift E, Arendt
Nielsen L, Curatolo M, Streitberger K. Efectul scurtelor
electrice și manuale
stimularea acupuncturii asupra durerii
experimentale mecanice. Med. durere. 12, 268–275
(2011).
63 Wang N, Hui-Chan C. Efectele acupunctelor TENS asupra
pragului durerii termice la subiecții normali. Bărbie.
Med. J. (Engl) 116, 1864–1868 (2003).
64 Chen L, Tang J, White PF și colab. Efectul
de localizare a stimulării nervoase electrice transcutanate
pe necesarul de analgezic opioid postoperator:
stimularea punctului de acupunct versus stimularea
fără acupunct. Anesth. Analg. 87, 1129–1134 (1998).
65 Lan F, Ma YH, Xue JX, Wang TL, Ma DQ.
Stimularea nervoasă electrică transcutanată la
punctele de acupunct reduce necesarul de fentanil
pentru ameliorarea durerii postoperatorii după
artroplastia totală de șold la pacienții vârstnici.
Minerva Anestesiol. 78, 887–895 (2012).
66 Liu YY, Duan SE, Cai MX, Zou P, Lai Y, Li
YL. Evaluarea stimulării electroacupunctului
transcutanat cu modul tren-of-four pentru
prevenirea greaței și vărsăturilor după
colecistectomia laparoscopică. Bărbie. J. Integr.
Med. 14, 94–97 (2008).
207
Machine Translated by Google
Recenzie Vance, Dailey, Rakel & Sluka
67 Ma YX, Ma LX, Liu XL et al. Un studiu comparativ asupra
efectelor imediate ale electroacupuncturii la Sanyinjiao
(SP6), Xuanzhong (GB39) și un punct non-meridian,
asupra durerii menstruale și a fluxului sanguin arterial
uterin, la pacienții cu dismenoree primară. Med.
durere. 11, 1564–1575 (2010).
68 Kroeling P, Gross A, Graham N et al.
Electroterapie pentru durerile de gât. Cochrane
Database Syst. Rev. 8, CD004251 (2013).
69 Sbruzzi G, Silveira SA, Silva DV, Coronel CC, Plentz RD.
Stimularea nervoasă electrică transcutanată
după intervenția chirurgicală toracică: revizuire
sistematică și meta-analiză a 11 studii randomizate.
Pr. Bras. Cir. Cardiovasc.
27, 75–87 (2012).
70 Robb KA, Bennett MI, Johnson MI,
Simpson KJ, Oxberry SG. Stimularea nervoasă
electrică transcutanată (TENS) pentru durerea
canceroasă la adulți. Cochrane Database Syst. Rev.
3, CD006276(2008).
71 Hurlow A, Bennett MI, Robb KA, Johnson MI, Simpson KH,
Oxberry SG.
Stimularea nervoasă electrică transcutanată
(TENS) pentru durerea canceroasă la adulți. Cochrane
Database Syst. Rev. 3, CD006276 (2012).
72 Bedwell C, Dowswell T, Neilson JP,
Lavanda T. Utilizarea timulării nervoase electrice
transcutanate (TENS) pentru ameliorarea durerii în
travaliu: o revizuire a dovezilor.
Moașa 27, e141–148 (2011).
73 Walsh DM, Howe TE, Johnson MI, Sluka KA. Nervul
electric transcutanat
stimularea durerii acute. Cochrane Database
Syst. Rev. 2, CD006142 (2009).
74 Khadilkar A, Odebiyi DO, Brosseau L, Wells
GA. Nervul electric transcutanat
stimulare (TENS) versus placebo pentru durerea
lombară cronică. Cochrane Database Syst. Rev 4,
CD003008 (2008).
75 Machado LA, Kamper SJ, Herbert RD,
Maher CG, McAuley JH. Efectele analgezice ale
tratamentelor pentru durerea lombară nespecifică: o
meta-analiză a studiilor randomizate controlate cu
placebo. Reumatologie (Oxford) 48, 520–527 (2009).
76 Rutjes AW, Nuesch E, Sterchi R et al.
Electrostimulare transcutanată pentru
osteoartrita genunchiului. Baza de date Cochrane
Syst. Rev. 4, CD002823 (2009).
77 Bennett MI, Hughes N, Johnson MI.
Calitatea metodologică în studiile randomizate
controlate de electricitate transcutanată
stimularea nervoasă pentru durere: fidelitatea
scăzută poate explica constatările negative. Pain
152, 1226–1232 (2011).
•Se adresează punctelor de interes curente cu
în ceea ce privește investigația TENS și propune
208 Managementul durerii (2014) 4(3)
criterii de îmbunătățire a studiilor viitoare în durerile acute postoperatorii. Br. J. Anaesth. 77, 798–
fidelitate. 803 (1996).
78 Claydon LS Chesterton LS Stimularea 87 Bjordal JM, Johnson MI, Ljunggreen AE.
Stimularea nervoasă electrică transcutanată (TENS)
electrică transcutanată (TENS) produce „răspuns la
doză”? O revizuire a recenziilor sistematice asupra poate reduce consumul de analgezic postoperator. O
durerii cronice. Fiz. meta-analiză cu evaluarea parametrilor optimi de
Acolo. Rev. 13(6), 450–463 (2008). tratament pentru durerea postoperatorie. EURO. J.
Pain 7, 181–188 (2003).
• O revizuire sistematică a studiilor TENS în
afecțiunile durerii cronice multiple, cu atenție
88 Rakel B, Frantz R. Effectiveness of
la doza TENS, diferențele de protocol și
transcutaneous electrical nerve stimulation on
puterea statistică.
durere postoperatorie cu miscare. J. Pain 4, 455–464
79 Mulvey MR, Bagnall AM, Johnson MI,
(2003).
Marchant PR. Nervul electric transcutanat
89 Barker R, Lang T, Steinlechner B și colab.
stimulare (TENS) pentru durerea fantomă și
Stimularea nervoasă electrică transcutanată ca
durerea de ciot după amputare la adulți.
îngrijire intervențională de urgență prespitalicească.
Cochrane Database Syst. Rev 5, CD007264 (2010).
Neuromodulation 9(2), 136–142 (2006).
90 Kayman-Kose S, Arioz DT, Toktas H et al.
80 Dubinsky RM, Miyasaki J. Evaluare: eficacitatea
Stimularea nervoasă electrică transcutanată
stimulării nervoase electrice transcutanate în
(TENS) pentru controlul durerii după nașterea vaginală
tratamentul durerii în tulburările neurologice
și operația cezariană. J. Matern. Fetal Neonatal. Med.
(o revizuire bazată pe dovezi): raport al
doi:10.3109/14767058.2013.8 70549 (2014) (Epub înainte
Subcomitetului de evaluare a terapiei și
de tipărire).
tehnologiei Academiei Americane de Neurologie.
Neurologie 74, 173–176 (2010). 91 Gardner SE, Blodgett NP, Hillis SL et al.
HI-TENS reduce durerea moderată până la severă
asociată cu majoritatea procedurilor de îngrijire a
81 Jin DM, Xu Y, Geng DF, Yan TB. Efectul
stimularea nervoasă electrică transcutanată pe rănilor: un studiu pilot. Biol. Res. Asistente medicale.
doi:10.1177/1099800413498639 (2013).
Neuropatia periferică diabetică simptomatică: o
(Epub înainte de tipărire).
meta-analiză a studiilor controlate randomizate. Diabet
Res. Clin. Practică. 89(1), 10–15 (2010). 92 Deyo RA, Walsh NE, Martin DC, Schoenfeld LS,
Ramamurthy S. Un studiu controlat de stimulare
nervoasă electrică transcutanată (TENS) și exerciții
• Meta-analiza indică TENS reduce durerea, hiperalgezia,
pentru durerea lombară cronică. N. Engl. J. Med. 322,
amorțeala și îmbunătățește calitatea vieții la
1627–1634 (1990).
persoanele cu neuropatie periferică diabetică (DPN)
dureroasă.
93 Kerns RD, Kassirer M, Otis J. Durerea în scleroza
82 Brosseau L, Judd MG, Marchand S et al.
multiplă: o perspectivă biopsihosocială. J.
Stimularea nervoasă electrică transcutanată (TENS)
Rehabil. Res. Dev. 39, 225–232 (2002).
pentru tratamentul artritei reumatoide la nivelul
mâinii. Cochrane Database Syst.
94 DeSantana JM, Sluka KA. Central
Rev. 3, CD004377 (2003).
mecanisme în men inerea cronicii
83 Dowswell T, Bedwell C, Lavender T, Neilson
dureri musculare neinflamatorii pe scară largă.
JP. Stimularea nervoasă electrică
Curr. Pain Headache Rep. 12, 338–343 (2008).
transcutanată (TENS) pentru ameliorarea durerii în timpul travaliului.
Cochrane Database Syst. Rev. 2, CD007214 (2009).
95 Sluka KA. Mecanismele centrale implicate în
procesarea durerii. În. Mecanisme și management
84 Nnoaham KE, Kumbang J. Stimularea nervoasă electrică
al durerii pentru kinetoterapeut. Sluka KA (Ed.) IASP
transcutanată (TENS) pentru durerea cronică.
Press, Washington, DC, SUA, 41–72 (2009).
Cochrane Database Syst. Rev. 3, CD003222 (2008).
96 Sluka KA. Mecanisme periferice implicate în procesarea
85 Johnson M, Martinson M. Eficacitatea stimulării
durerii. În. Mecanismele durerii și managementul
nervoase electrice pentru durerea musculo-
durerii pentru kinetoterapeut.
scheletică cronică: o meta-analiză a studiilor
Sluka KA (Ed.) IASP Press, Washington, DC, SUA, 19–40
controlate randomizate. Pain 130, 157–165 (2007).
(2009).
97 Rutjes AW, Nuesch E, Sterchi R et al.
86 Carroll D, Tramer M, McQuay H, Nye B, Moore A.
Electrostimulare transcutanată pentru
Randomizarea este importantă în studiile cu
osteoartrita genunchiului. Baza de date Cochrane
rezultatele durerii: revizuirea sistematică a stimulării
Syst. Rev. 4, CD002823 (2009).
nervoase electrice transcutanate
viitor grup de știință
Machine Translated by Google
98 Osiri M, Welch V, Brosseau L et al.
Stimularea nervoasă electrică transcutanată
pentru osteoartrita genunchiului. Baza de date Cochrane
Syst. Rev. 4, CD002823 (2000).
99 Adedoyin RA, Olaogun MO, Fagbeja OO.
Efectul stimulării curentului interferențial în
gestionarea durerii osteo-artritice la genunchi.
Fizioterapie 88, 493–499 (2002).
100 Bal S, Turan Y, Gurgan A. The effectiveness of
transcutaneous electricl nerve stimulation in patients
with knee osteoarthritis.J. Rheum.
Med. Reabilitare. 1–5 (2007).
101 Garland D, Holt P, Harrington JT, Caldwell J, Zizic T,
Cholewczynski J. Un studiu de 3 luni, randomizat,
dublu-orb, controlat cu placebo pentru a evalua
siguranța și eficacitatea unui sistem electric cu
impulsuri, cuplat capacitiv, înalt optimizat. stimulator
la pacientii cu osteoartrita a genunchiului. Osteoartr.
Cartil.
15, 630–637 (2007).
102 Itoh K, Hirota S, Katsumi Y, Ochi H, Kitakoji H.
Un studiu pilot privind utilizarea acupuncturii
și a stimulării nervoase electrice transcutanate
(TENS) pentru a trata osteoartrita genunchiului
(OA). Bărbie. Med. 3, 2 (2008).
103 Ng MM, Leung MC, Poon DM. Efectele electro-
acupuncturii și stimulării nervoase electrice
transcutanate asupra pacienților cu genunchi
dureroși cu osteoartroză: un studiu controlat
randomizat cu evaluare ulterioară.
J. Altern. Completa. Med. 9, 641–649 (2003).
104 Quirk AS, Newman RJ, Newman KJ. Un
evaluarea terapiei interferențiale, a diatermiei cu
unde scurte și a exercițiilor în tratamentul
osteoartritei genunchiului. Fizioterapie 71, 55–57
(1985).
viitor grup de știință
Utilizarea TENS pentru controlul durerii: starea dovezilor
105 Smith CR, Lewith GT, Machin D. TNS și durerea osteo-
artritică. Studiu preliminar pentru stabilirea unei
metode controlate de evaluare a stimulării nervoase
transcutanate ca tratament pentru durerea cauzată
de osteoartrita genunchiului. Fizioterapie 69, 266–
268 (1983).
106 Palmer S, Domaille M, Cramp F et al.
Stimularea nervoasă electrică transcutanată ca
un adjuvant la educație și exercițiu pentru
osteoartrita genunchiului: un studiu controlat randomizat.
Îngrijirea artritei Res. (Hoboken) 66(3), 387–394
(2013).
107 Kumar D, Marshall HJ. Neuropatie diabetică
periferică: ameliorarea durerii cu electrostimulare
transcutanată. Diabetes Care 20(11), 1702–1705
(1997).
108 Julka IS, Alvaro M, Kumar D. Beneficial
efectele stimulării electrice asupra
simptome neuropatice la pacienții cu diabet.
J. Picior Glezna Surg. 37(3), 191–194 (1998).
109 Forst T, Nguyen M, Forst S, Disselhoff B,
Pohlmann T, Pfützner A. Impactul stimulării
nervoase electrice transcutanate de joasă
frecvență asupra neuropatiei diabetice
simptomatice folosind noul dispozitiv Salutaris.
Diabet Nutr. Metab. 17(3), 163–168 (2004).
110 Carbonario F, Matsutani LA, Yuan SL,
Marques AP. Eficacitatea stimulării nervoase
electrice transcutanate de înaltă frecvență la
punctele sensibile ca terapie adjuvantă pentru
pacienții cu fibromialgie. EURO. J. Fiz. Reabilitare.
Med. 49, 197–204 (2013).
111 Lauretti GR, Chubaci EF, Mattos AL.
Eficacitatea utilizării a două dispozitive TENS
simultan pentru durerea fibromialgiei.
Reumatol. Int. 33, 2117–2122 (2013).
www.futuremedicine.com
112 Lofgren M, Norrbrink C. Pain relief in
femei cu fibromialgie: un studiu încrucișat al
stimulării termice superficiale și al stimulării
nervoase electrice transcutanate.
J. Rehabil. Med. 41, 557–562 (2009).
113 Mutlu B, Paker N, Bugdayci D, Tekdos D, Kesiktas
N. Eficacitatea exercițiului supravegheat
combinat cu stimularea nervoasă electrică
transcutanată la femeile cu
fibromialgie: un studiu prospectiv controlat.
Reumatol. Int. 33, 649–655 (2013).
114 Norrbrink C. Stimularea nervoasă electrică
transcutanată pentru tratamentul durerii neuropatice
cu leziuni ale măduvei spinării. J. Rehabil. Res. Dev.
46(1), 85–93 (2009).
115 Celik EC, Erhan B, Gunduz B, Lakse E. The
efectul TENS de joasă frecvență în
tratamentul durerii neuropatice la pacienții cu leziuni
ale măduvei spinării. Măduva spinării 51(4), 334–
337 (2013).
116 Chesterton LS, Lewis AM, Sim J și colab.
Stimularea nervoasă electrică transcutanată ca
adjuvant la managementul îngrijirii primare pentru
cotul tenisului: studiu pragmatic randomizat controlat
(trial TATE). BMJ 347, f5160 (2013).
117 Schneider MP, Tellenbach M, Mordasini L, Thalmann
GN, Kessler TM. Sindromul durerii pelvine cronice
refractare la bărbați: poate ajuta stimularea
nervoasă electrică transcutanată.? BJU Int.
112(2), E159–E163 (2013).
118 Gemmell H, Hilland A. Efectul imediat al stimulării
punctului electric (TENS) în tratarea punctelor de
declanșare latente ale trapezului superior: un
studiu dublu orb, randomizat, controlat cu placebo.
J. Bodyw Mov. Acolo. 15(3), 348–354 (2011).
209