CALCULUL ORGANOLOGIC AL MOTORULUI

Blocul motor şi chiulasa

Blocul de cilindri preia eforturile de explozie şi forţele de inerţie ale mecanismului
bielă manivelă. Condiţia esenţială pe care trebuie să o îndeplinească un bloc este aceea de
a asigura o rigiditate maximă.
Blocul de cilindri se realizează prin turnare. În ceea ce priveşte construcţia se
recomandă ca el să fie realizat sub forma unui corp cu zabrele. Acestea vor fi constituite
din nervurile piesei turnate, iar pereţii vor fi atât de subţiri cât permite tehnologia de
fabricare.
În partea superioară a blocului se fixează şuruburile pentru prinderea chiulasei.
Diametrul lor variază în limitele F=(8-10) mm, iar adâncimea de înşurubare este de (1.5-
2)F când blocul este din fontă.
Dacă eforturile ce trebuie preluate sunt mai mari, atunci se măreşte numarul de
prezoane nu şi diametrul lor.
În jurul cămăşilor se va căuta să se facă secţiuni pe cât posibil mai mici pentru
trecerea apei, cu scopul de a mări viteza de curgere. Aceasta nu trebuie să depăşească
însa 3.5 m/s pentru că există pericolul antrenării depozitelor inevitabile ce pot astupa
canalele.
Pentru a avea dimensiuni minime pentru carter se descrie înfăşurătoarea conturului
bielei la o rotatie completă apoi se traseaza secţiunea carterului astfel ca locurile cele mai
strâmte dintre perete şi corpul bielei să fie de minim (8-10) mm din cauza barbotajului şi
a corpurilor străine.
Din motive de rigiditate grosimea pereţilor va fi de (4.5-5) mm pentru blocurile
turnate din fontă.
Un indice de apreciere a calităţii blocului motor este greutatea acestuia. Se
recomandă ca greutatea blocului să nu depăşească 25% din greutatea motorului.
Compactitatea motorului este determinată în principal de distanţa intre axele
cilindrilor ; aceasta este determinată de arhitectura arborelui cotit, de lungimea fusurilor
maneton şi palier, de tipul şi grosimea cămăşilor de cilindru, de mărimea interstiţiului
camerei de apă dintre cilindri.
Blocul de cilindri se confecţionează din fontă cenuşie Fc 200, STAS568-87.
 Capacele lagărelor arborelui cotit se toarnă din otel pentru motoarele mai putin
solicitate şi se forjează la motoarele mai intens solicitate.
Prezoanele se execută din oţeluri aliate, de îmbunătăţire, cu crom ori nichel.
Chiulasa se toarnă frecvent din aliaje de aluminiu. Un astfel de aliaj se compune
din 5% Si; 1.3% Cu; 0.5% Mg; restul aluminiu.
Chiulasele se toarnă din aluminiu şi nu se recomandă turnarea sub presiune.

Calculul cilindrului motorului

Calculul grosimii cilindrului

Grosimea cilindrului se determină considerându-l ca un vas cu pereţi subţiri supus

la presiune interioară.
În urma calculului termic am obţinut:
6
pmax  pz1 10
Alezajul
D  84 mm

Cursa
S  76 mm
Presiunea maximã a gazelor
6
pmax  8.614  10 MPa
Ca material se alege fontă aliată cu crom având:
-Duritatea 270 HB
-Rezistenţa la încovoiere
daN
 ai  48
2
cm
-Rezistenţa la întindere
daN
 at  28
2
cm

Grosimea pereţilor se adoptă din condiţii de rigiditate :

  0.02  D  1
  2.68
Se adoptã:
  3 mm
Diametrul exterior va fi :
D1  D  2  
 D1  90 mm
Diametrul mediu va fi :
D  D1
Dmed 
2
Dmed  87 mm

R1

R2

R3

Calculul cilindrului cu cămasă uscată:

D  84 mm
Se adoptă:
D
R1 
2
R1  42 mm
R2  R1  3 R2  45 mm
( N h)
 i 
W
R3  R2  7 mm
N
p  4
2
mm
 R3
nb 
R2
nb  1.156
R2
nc 
R1
nc  1.071
2
nb  1
 b 
2
nb  1
 b  6.965
2
nc  1
 c 
2
nc  1
 c  14.517
Tensiunile vor fi :
 bi   b  p
N
 bi  27.859
2
mm
 ci   c  p
N
 ci  58.069
2
mm
Modulul de elasticitate:
5 N
E  1.2  10
2
mm
Strangerea
 bi  ci
  
E E
  0.0007
Interferenta cotelor:
    2  R2
  0.064 mm
 Calculul pistonului

Pistonul este piesa care asigură evoluţia fluidului motor în cilindru, având
următoarele funcţii:
- transmite bielei prin intermediul bolţului forţa de presiune a gazelor;
- transmite cilindrului reacţiunea normală produsă de bielă:
- etanşează împreună cu segmenţii cilindrul în ambele sensuri;
- evacuează o parte din căldura dezvoltată prin arderea combustibilului;
- creează mişcarea dirijată a gazelor în cilindru;
- conţine parţial sau integral camera de ardere

Adoptarea dimensiunilor principale ale pistonului

Calculul de rezistenţă al pistonului se face după stabilirea principalelor sale

dimensiuni pe baza datelor statistice ale motoarelor existente şi care s-au comportat bine
în exploatare.
- Grosimea capului :
  0.07  D
  5.88 mm
- Lungimea pistonului
H  0.81D
H  68.04 mm
- Lungimea mantalei
L  0.48  D
L  40.32 mm
- Diametrul bosajelor
ds  0.46  D
ds  38.64 mm
- Distanţa dintre bosaje
b  0.2  D
b  16.8 mm
- Înălţimea protecţiei segmentului de foc
h  0.2  D
h  16.8 mm
- Diametrul interior
di  0.64  D
di  53.76 mm
Verificarea pistonului
 Capul pistonului se verifică la rezistenţă ca o placă circulară încastrată pe contur
şi încărcată cu o sarcină uniform distribuită. Solicitarea capului pistonului e dată de
formula:
di
ri 
2
2
 ri 
 f  0.1875   pmax  1     10
6

N
 f  33.753
2
m
N
 af  40
2
m
Efortul unitar de încovoiere la extremitatea capului pistonului
2 2
 74   50 
Acc          
 2  2
2
   D2  6
 i  pmax    10
 4  Acc 
 i  48.423 MPa
Presiunea specifica pe manta

Forta normala la axa cilindrului

Fnmax  1776 N
2
Aev  35  30 mm
Fnmax
pmt 
D  L  Aev
pmt  0.76 MPa
t  3.5 mm

Determinarea diametrului pistonului la montaj

Diametrul pistonului la montaj se determină în aşa fel încât să asigure jocul la

cald necesar funcţionării normale.
6 1
 p  17.5  10
K
6 1
 c  10.7  10
K
-pentru răcirea cu apă
 Tc  473 K
-temperatura cilindrului
Tp  523 K
-temperatura pistonului
T0  293 K
Jocul pistonului în partea superioarã :
 s  0.184 mm
Jocul pistonului în partea inferioarã :
 i  0.125 mm
Diametrul pistonului :
 
D   1   c  Tc  T0    s
 
Dp 
1   p  Tp  T0 
Dp  83.641 mm
 
D   1   c  Tc  T0    i
Di 

1   p  Tp  T0 
Di  83.7 mm
Calculul zonei port-segmenţi

Valorile eforturilor unitare se calculează astfel:

2
 D di 
  
2 2
 i  2.88  pmax    10 6
 h 
 i  20.095 MPa
 2  d 2
 D 
0.76  pmax         
i

 f 
  2   2    10 6
 2  d 2 
 D 
       
i
 2   2  
 f  6.547 MPa
2 2
 ech   i  4   f
 ech  23.984 MPa
Grosimea peretelui pistonului in zona port segment
Presiunea medie efectiva
 N
pme  1.008
2
mm

2 D
2 
d1  di  0.02135   pme 

 h 
d1  53.676 mm
Se adoptă:
d1  54 mm

2  
2
D
d2  di   0.0513   pme 
 h 
d2  53.558 mm
Se adoptă:
d2  53.5 mm
Grosimea peretelui mantalei, respectiv diametrele interioare se determină cu
următoarele relaţii:
-în planul axei bolţului:
l1  24 mm
l'1  4 mm

2  2
D
d3  di   0.02135   pme 
 l1 
d3  53.701 mm
Se adoptă:
d3  54 mm

2  2
D
d4  di   0.00772   pme 
 l'1 
d4  53.632
Se adoptă:
d4  53 mm
Suprafaţa de frecare (ghidare) a pistonului se verifică la uzură
Fnmax
p 
D L
N
p  0.524
2
mm
N
Valoarea lui p nu trebuie să depaşească 0.6
2
mm
 Pentru asigurarea unei funcţionări normale a pistonului este necesar ca jocul
relativ în stare caldă între piston şi cilindru să fie:

f's=0.002-0.003 în partea superioară a pistonului

f'i=0.001-0.002 în partea inferioară a mantalei

 af  60

Calculul jocurilor segmentelor în canal

Grosimea maximă a segmentului:
D

b   0.08 pmax 10 
2
6
 1
 af
b  4.501 mm
Se adoptă:
b  4.5 mm
Distanţa dintre segment şi umărul pistonului:

- pentru segmentul de foc:

- pentru ceilalţi segmenţi de compresie:
- pentru segmentul de ungere:
f1  0.075
f2  0.028
f3  0.046
 Calculul segmenţilor
În ansamblul lor segmenţii realizează etanşarea pe baza efectului de labirint, cu
alte cuvinte spaţiile dintre segmenţi permit destinderea treptată a gazelor şi prelungesc
drumul parcurs de acestea. Astfel în zona ultimului segment viteza de curgere şi
cantitatea de gaze scad până la valori practic neglijabile.
Se consideră o eficienţă normală, dacă presiunea gazelor după ultimul segment
reprezintă 3-4% din valoarea presiunii în cilindru, iar volumul de gaze scăpate este
cuprins între 0.2-1% din volumul încărcăturii proaspete admise în cilindri. Aceste valori
se determină experimental
Calculul segmentului urmăreşte stabilirea următoarelor obiective: determinarea
presiunii medii elastice pentru stabilirea formei segmentului în stare liberă şi montată;
determinarea celor două dimensiuni de baza ale segmentului; verificarea eforturilor
unitare ce apar în segment la deschiderea lui astfel încât la montaj să nu depăşească
valoarea admisibila; determinarea jocurilor la rece şi la cald precum şi verificarea
rosturilor la cald pentru a preveni impactul între capete în timpul funcţionării.
Se adoptă ca material fonta aliată cu garfit nodular având urmatoarele
caracteristici: duritate-300..380HB
 ar  500 MPa
6
E  1.2  10 MPa

Presiunea medie elastică

Distanta dintre capetele segmentului
S  0.65
t  3.5
g  0.196
S
0.425  E 
t
pmed 
 D  D
3
 3  g   1    
 t  t
pmed  0.116
MPa

Curba presiunii segmentului pe oglinda cilindrului.

 Grosimea radială a segmentului
D  6.6
km  1.742
 a  240 MPa

D
t 
a
0.5  0.815 
km  pmed
t  0.231 mm
D  66 mm
Se adoptã
t  3.5 mm

Grosimea axialã
de presiune
b  3 mm
de ungere
b  5.5 mm

Realizarea unei anumite repartiţii a presiunii segmentului asupra oglinzii

cilindrului impune o curbură variabilă a fibrei medii a segmentului în stare liberă.
Trasarea fibrei medii a segmentului în stare liberă se poate face luând în consideraţie
deplasările relative radiale şi unghiulare.
 Verificarea eforturilor unitare de montaj:
E
E 
10
1.275  E  3
 max 
 3  g   26  1 2
N
 max  261.912
2
mm
La montaj prin desfacerea segmentului în secţiunea opusă capetelor apar tensiuni
unitare maxime care trebuie calculate pentru a preveni ruperile
m  2
 S 
 t 
1  
    3  g 
'max  2  E 
m   26  1
2

N
'max  187.952
2
mm
Valorile admisibile pentru
N
'max  400  450
2
mm

Jocul la capetele segmentului

Pentru segmentul 1
 1  0.004  D
 1  0.264 mm
Pentru segmentul 2
 2  0.003  D mm
 2  0.198 mm

Pentru segmentul de ungere

ts  200 K
tc  100 K
Jocul la capetele segmentului în stare caldã
 3  0.004  D
 3  0.264 mm
 Calculul bolţului de piston
Bolţul pistonului este solicitat în timpul lucrului de o sarcină mecanică variabilă
ca valoare şi sens iar în unele perioade de funcţionare a motorului caracterul solicitării se
apropie de cel de şoc. Mişcarea oscilantă şi temperatura relativ ridicată de la umerii
pistonului determina condiţii nefavorabile pentru realizarea unei frecări lichide : de aici şi
uzura accentuata a bolţului. Aceste condiţii impun ca bolţul de piston să aibă miez tenace
şi strat superficial dur, cu un grad de netezime foarte mare. În funcţie de oţelul din care
se execută, boltul de piston se cementează la suprafaţă pe o adâncime de (0.5-2) mm ori
se căleşte superficial prin C.I.F. pe o adâncime de (1-1.5) mm. Duritatea stratului
superficial trebuie să fie HRC=58-65 , iar a miezuluiHRC=36

Adoptarea materialului şi a dimensiunilor constructive

Ca material se va folosi oţel aliat 41MoCrNi13

mp  0.3 N

S
r  mm
2
Dimensiuni constructive
D  84 mm
 n
  rot/min
30
dbe  0.23  D
dbe  19.32 mm
-diametrul exterior:
dbi  0.56  dbe
dbi  10.819 mm
-diametrul interior:
lb  0.72  D
lb  60.48 mm
-lungimea boltului:
lbb  0.36  D
 lbb  30.24 mm
-lungimea de contact cu piciorul bielei:
l  0.93  D mm
l  78.12 mm
b  4 mm
-grosimea boltului

Se adoptã :
dbe  19 mm

dbi  10 mm

lb  60 mm

lbb  30 mm

9.2 Verificarea bolţului

Bolţul se verifică la uzură în piciorul bielei şi în umerii pistonului, la încovoiere în
secţiunea mediană, la forfecare în secţiunile dintre piciorul bielei şi partea frontală a
umărului pistonului şi la ovalizare,
Verificarea la uzură se face calculând presiunile specifice de contact, care
caracterizează condiţiile de ungere, atât pentru piciorul bielei cât şi pentru umeri.
Pentru calculul bolţului se consideră o grindă pe două reazeme încărcată cu o
forţă uniform distribuită pe lungimea piciorului bielei. Schema de încărcare se vede in
figură. Convenţional forţa ce acţionează asupra bolţului se consideră a fi forţa maximă de
presiune a gazelor diminuată de forţa de inerţie dată de masa pistonului.
 Verificarea la uzură

Fmax  27929 N

Fmin  8822 N

Presiunea pe suprafaţa piciorului bielei

Fmax
pb 
dbe  lb
pb  24.499 MPa

Presiunea pe suprafaţa umerilor pistonului

Fmax
pp 
2  dbe  lb
pp  12.25 MPa

La motoarele existente presiunea specifică variază în limitele:

pb=(20-50) N/mm2 şi pp=(10-40) N/mm2

Verificarea la încovoiere

Fmax l  2  b  1.5  lbb 
imax 
 dbi 
4
3  
1.2  dbe  1 
 dbe 
4

imax  151.126 MPa


Fmin 1  2  lb  1.5  lbb 
imin 
 dbi 
4
1.2  dbe   1  
3
 4
dbe 

imin  88.229 MPa

În continuare se calculează efortul unitar mediu şi amplitudinea eforturilor unitare

imax  imin
 im 
2
 im  119.678 MPa

imax  imin
 ia 
2
 ia  31.449 MPa

În continuare se calculează coeficientul de siguranţă c1max=(1-2.2)

k  1
  0.9
  2.5
'  180 MPa

Rezistenta la oboseala dupa ciclul pulsator de incovoiere

 0  1.5  '
2  '   0
 
0
  0.333
 1
n2 
k  ia  im
  
   ' '
n2  3.341
Verificarea la forfecare
Efortul unitar de forfecare se calculează cu relaţia următoare:
2
dbi  dbi 
1  
dbe  dbe 
  0.85  Fmax
 dbi 
4
2  
dbe  1 
 dbe 
4

  128.444
N
a   150  220
2
mm

Verificarea la ovalizare
În ceea ce priveşte calculul la ovalizare se pleacă de la ipoteza că bolţul este
încărcat cu o sarcină distribuită sinusoidal. Pentru a corecta inexactităţile ipotezei
rezultatele obţinute se majorează cu coeficientul k.
Solicitările maxime apar la diametrul interior al bolţului. Valorile acestor eforturi
se calculează astfel:
  2  6
 4  8
Fmax
 2  
lb  dbe 2
 2  146.995
Fmax
 4  
lb  dbe 4
 4  195.993
Valorile maxime admisibile pentru aceste eforturi sunt
a=(150-290) N/mm2
Deformaţia de ovalizare se calculează astfel
k  2
3
 dbi 
 lb  
0.09  Fmax  dbe
 max     k  1000
5  dbi 
lb  2.1  10
 lb  
 dbe 
 max  0.421 m

Prin ovalizare se măreşte diametrul bolţului cu Dd şi se poate produce griparea.

Se recomandă ca deformaţia de ovalizare să fie mai mică decât jocul radial la
cald 1
 1  0.0005  dbe
 1  0.01 mm

1
 max 
2
Calculul jocului la montaj
6
 b  12  10
coeficientul de dilatare al materialului bolţului
6
 p  20  10
coeficientul de dilatare al materialului pistonului
tb  423 K
temperatura bolţului
tp  450 K
 temperatura pistonului
  
 1  dbe    b  tb  T0   p  tp  T0 
  
 

1   p  tp  T0 
  0.02

Calculul bielei

Biela este elementul component al mecanismului motor care transmite, prin

intermediul bolţului, forţa de presiune a gazelor de la piston la arborele cotit. Este
compusă din trei părţi: piciorul bielei(1), corpul bielei(2) şi capul bielei(3).
În timpul funcţionării biela este solicitată de forţele de presiune a gazelor şi de
forţele de inerţie variabile ca mărime şi sens.
Datorită acestor forţe, biela este solicitată la compresiune, întindere, încovoiere
transversală şi flambaj.
Se adoptă ca material oţel aliat având urmatoarele caracteristici :
 1t  350 MPa

 ar  500 MPa

Se adoptă orientativ masele bielei :

m1b  0.041 kg

m2b  0.109 kg

masa capacului bielei

mcp  0.3  m2b
 mcp  0.033 kg

Calculul piciorului bielei

Dimensiunile principale ale piciorului bielei se iau orientativ conform datelor din
literatura de specialitate
Ochiul bielei este solicitat la întindere de forţa de inerţie a ansamblului pistonului,
la compresiune de forţa de presiune a gazelor ; ochiul bielei suportă şi solicitarea produsă
de bucşa antifricţiune ce se introduce prin presare.
Pentru a efectua calculele de rezistenţă se consideră piciorul bielei ca o bară curbă
încastrată în regiunea de racordare C-C cu corpul bielei.
Forţa de inerţie se consideră că actionează uniform repartizată pe jumătatea
superioară a piciorului bielei.
În secţiunea periculoasă C-C va apărea momentul încovoietor.
Diametrul exterior al piciorului
de  1.65  dbe mm
de  33 mm

Grosimea radială a piciorului bielei

hp  0.27  dbe
hp  5.13 mm

Raza în fibra medie

2  de  2  hp
rm  mm
4

rm  13.935 mm

Unghiul de încastrare
A  120 grd


A  A  rad
180

Masa pistonului
mp  0.110 kg
 Verificarea la întindere
Ochiul bielei este solicitat la întindere de forţa de inerţie a ansamblului pistonului

Pentru a efectua calculele de rezistenţă se consideră piciorul bielei ca o bară curbă

încastrată în regiunea de racordare C-C cu corpul bielei.
Forţa de întindere
Fjp  24605 N

Momentul încovoietor
Ma  Fjp  r   0.542  0.0268  A  0.072  cos  A  0.0459  A  cos  A 
Ma  3788.832 N m

Forţa normală
Fn  Fjp   0.072  0.0458  A  cos  A  sin  A
Fn  295.182 N

Eforturile unitare de întindere determinate de momentul încovoietor şi forţa normală

calculate anterior sunt :
Tensiunile de intindere in sectiunea A-A:
5
Ep  2.1  10 MPa

a  11 mm

5
Eb  1.15  10 MPa

Ep  a  hp
k 
hp  Ep  a
k1
 k reprezintă un coeficient ce ţine seama de faptul că forţa Fn este preluată nu
numai de piciorul bielei .
în fibra exterioară
1   
6  rm  hp 
 A    k  Fn  2  Ma  
a  hp  
hp  rm  hp 
 A  127.071 MPa

în fibra interioară
1   
6  rm  hp 
 A    k  Fn  2  Ma  
a  hp   
hp  2  rm  hp 
 A  95.57 MPa
Verificarea la comprimare
Forţele de comprimare au valoare maximă când presiunea din cilindru este
maximă şi sunt repartizate sinusoidal.

Pentru a efectua calculele de rezistenţă se consideră piciorul bielei ca o bară curbă

încastrată în regiunea de racordare C-C cu corpul bielei.
2
 D 6
Fc   pmax 10
4
Fc  47736.802 N
În ipoteza că aceasta se repartizează după o lege sinusoidală pe jumatatea inferioară
a piciorului bielei, se vor obţine nişte eforturi unitare de compresiune în fibra interioară şi
exterioară cu o variaţie precizată.
În secţiunea de încastrare C-C va apare un moment încovoietor M'c calculabil cu
urmatoarele relatii:
M'o  Fc  rm  0.0011
M'o  731.734 N m
N'o  Fc  0.003
N'o  143.21 N
  sin A A 1 
Nc  N'o  cos  A  Fc     sin  A   cos  A 
 2   
Nc  635.729 N
 sin  A A 1 
Mc  M'o  N'o  rm   1  cos  A   Fc     sin  A   cos  A 
 2   
Mc  3017.855 N m

Eforturile de compresiune în piciorul bielei vor fi:

-în fibra exterioară
 6  rm  hp  1
 A  2  Mc   k  Nc 
 
hp  2  rm  hp   a  hp
 A  83.222 MPa
-în fibra interioară
 6  rm  hp  1
 A  2  Mc   k  Nc 
 
hp  2  rm  hp  a  hp
 A  44.801 MPa

Tensiuni produse de presiunea dintre bucşă şi picior

m  0.007
d  dbe

 
t  de  2  hp  18  10
6 6
 10  10    400  298
t  0.019
  0.3
coeficientul lui Poisson
5
Eb  2.1  10 MPa
5
Ebs  1.15  10 MPa

Coeficientul de siguranţă conform ciclului simetric de încărcare

Se alege oţel aliat cu
 1t  350 MPa
 k  1
coeficient de concentrare
factor dimensional
  0.85
  0.75
coeficient de calitate a suprafeţei
  0.12
coeficient ce depinde de caracteristica materialului
Calculul se face pentru fibra exterioarã, care este mai solicitatã :
 1t
ns 
k
      im
   ia
ns  5.495
Deformatia piciorului
I  425 Nm

8  Fjp  rm   A  90
3 2

 p 
6
10  Eb  I
 p  0.046 mm

Calculul corpului bielei.

d  20
Dimensiunile caracteristice
HII  0.8  d
 HII  16 mm
Se adoptã :
HII  16 mm

HIII  1.75  HII

HIII  28 mm
Se adoptã :
HIII  28 mm

Calculul corpului bielei se face în cel puţin două secţiuni : în secţiunea mediană
II-II , iar dacă secţiunea variază pronunţat în lungul corpului bielei se face calculul şi
pentru secţiunea III-III
Corpul bielei este solicitat la întindere compresiune şi flambaj.
Calculul la oboseală se face astfel :
R  38 mm

mj  0.166
pg  pz
 b  0.238
r  0.325
-pentru secţiunea I-I

-pentru secţiunea II-II

2

Fjmax  mj R   1   b 
2

F'jmax  mp  R   1   b 
6
F'jmax  6.539  10 N
6
Fjmax  3.618  10 N

Fj max este forţa de inerţie maximă

Fcp  Fmax
Fcp  27929
Fcp este forţa care solicită corpul bielei la comprimare

Efortul unitar de compresiune se calculează astfel ;


A    D   D  5   40
2 2
4
 A  600.1
Fcp
c 
A
c  46.541 MPa

În secţiunea I-I forţa Fc poate provoca flambajul bielei. Eforturile la flambaj în cele
două plane sunt aproximativ egale pentru dimensiuni ale secţiunilor judicios alese ;
considerând corpul bielei ca o bară articulată la capete eforturile de flambaj sunt :
Fcp
f  1.12 
A
f  52.125 Pa

Efortul unitar de întindere

Fjmax
t 
A
t  6029.385 MPa

max  232 MPa

min  58.5 MPa

Coeficientul de siguranţă
Rezistenta la oboseala pentru ciclul simetric
 t´  340 MPa

pentru otel aliat

max  min
 a  MPa
2
 a  86.75

max  min
 m 
2
 m  145.25 MPa

 t´
ni 

  m 
 k   a 
   
 ni  2.215
n 2....2.5

Calculul capului bielei

Capul bielei se verifică la întindere sub acţiunea forţei de inerţie

Ipotezele de calcul sunt :
-forţa de inerţie se repartizează pe capac după o lege sinusoidală.
-secţiunea periculoasă se află în dreptul locaşurilor şuruburilor de bielă.
-capul bielei este o bară curbă continuă, capacul fiind montat cu strângere.
-cuzineţii se deformează împreună cu capacul bielei preluând o parte din
efort proporţional cu momentul de inerţie al secţiunii transversale.
În această situaţie efortul unitar de întindere în fibra interioară se determină astfel
:
  
Fjc  R    mp  m2b   1     m2b  mcp 
2

este forţa care întinde capul bielei
7
Fjc  1.539  10
-momentul de inerţie al capacului:

-momentul de inerţie al cuzinetului:

-aria secţiunii capacului:

-aria secţiunii cuzinetului:

-momentul de rezistenţă al capacului:

-distanţa dintre axele şuruburilor de bielă

2
Icp  83.28 Nmm

5
Fjc  1.827  10
 2
Ic  45.42 Nmm

2
Acp  780 mm

2
Ac  180 mm

Wcp  3267 N mm

Ip  67 mm

Efortul unitar în fibra interioară :

 0.023  Icp 
  Fjc  
0.4 

  1 
Ic  Acp  Ac
  Wcp 
 Icp  
  145.439 MPa

 a  160  300 MPa

Coeficientul de siguranţă pentru ciclul pulsator:

1t  530
1t
n  2 
max  1   
n  2.47
nadm  2.3  3.5
Deformaţia în secţiunea de separare a capacului :
2
0.0024  Fjc  Icp
 
E  ( Icp  Ic)
  0.003 mm

Condiţia este îndeplinită

  0.005 mm

Calculul şuruburilor de bielă

Şuruburile de bielă sunt solicitate la întindere de forţă iniţială Fsp şi de forţa de

inerţie a maselor în mişcare de translaţie şi a maselor în mişcare de rotaţie care se află
deasupra planului de separaţie dintre corp şi capac.
 Pentru a asigura strângerea necesară cuzineţilor, forţa de strângere iniţială a
şuruburilor trebuie să fie mai mare decât forţa de inerţie care revine unui şurub.
4
Fjc  1.827  10
z  2
numărul de şuruburi de bielă
  0.15
caracterizeză elasticitatea şi rigiditatea pieselor
Fjc
Fi 1 
z
Fi 1  9135 N

forţa care solicită un şurub

Fsp  2  Fi 1
Fsp  18270 N

forţa de strângere prealabilă

 a  300
Fs  Fsp    Fi 1
Fs  19640.25 N

forţa maximă de întindere a unui şurub

 k  4
Ţinând seama de forţele ce solicită şuruburile de bielă, acestea se dimensionează
după solicitarea la întindere şi se verifică la oboseală.
  1
  1.5
Coeficientul de siguranţă pentru ciclul asimetric(pulsant)
  0.2
 1t
n 
 k 
   a    m
 
 
n  1.528
nadm  1.25  3.0
Coeficientul de siguranţă pentru ciclul ondulat
Se alege OLC60
cu
c  735 MPa
 c
n 
 k 
  a  m
   
n  2.129
nadm  2  4
Diametrul fundului filetului se determină cu relaţia:
cc  2
coeficient de siguranţă
c1  1.3
factor ce ţine seama de solicitările la torsiune
c2  1.2
factor ce ţine seama de curgerea materialului
c  1200
limita de curgere a materialului şuruburilor
4 c1 Fs
ds  cc   
 c2 c
ds  6.719 mm

Se adoptă :
ds  6 mm

Diametrul părţii nefiletate

4 Fs
d's  cc  
 c
d's  6.456 mm

Se adoptă :
d's  6.5 mm

Calculul arborelui cotit

Având în vedere condiţiile de funcţionare, prin calcul, arborele cotit se verifică la

presiune specifică şi încălzire, la oboseală şi la vibraţii de torsiune.
 Calculul arborelui cotit are un caracter de verificare, dimensiunile lui adoptându-
se prin prelucrarea statistică a dimensiunilor arborilor cotiţi existenţi.

Dimensiuni caracteristice

-diametrul fusului maneton

dm  0.6  D
dm  59.4
Se adoptã :
dm  60 mm
-diametrul fusului palier
dp  0.71  D
dp  48.9
Se adoptã :
dp  50 mm

-lungimea fusului maneton

lm  0.65  dm
lm  38.7
Se adoptã :
lm  39 mm

-lungimea fusului palier

lp  0.6  dp
lp  30
Se adoptã :
lp  30 mm

-grosimea braţului
h  0.28  dm
 h  17.3
Se adoptã :
h  18 mm

-raza de racordare

  0.06  dm
  3.6
Se adoptã :
  3 mm
-lăţimea braţului
b  dp  20
b  70
Se adoptã :
b  70 mm

Verificarea fusurilor la presiune şi încălzire

Pentru a preveni expulzarea peliculei de lubrifiant dintre fusuri şi cuzinet trebuie
să se limiteze presiunea maximă pe fusuri.
Presiunea specifică convenţională maximă pe fusurile manetoane şi paliere se
calculează cu relaţiile;
Rmmax  12564 N

-forţa maximă ce încarcă fusul maneton

Rpmax  9919 N

-forţa maximă ce încarcă fusul palier

Rmmax
pmmax 
dm  lm
pmmax  6.317 MPa
presiunea specifică convenţională maximă pe fusurile manetoane

presiunea specifică convenţională maximă pe fusurile paliere

Rpmax
ppmax 
dp  lp
ppmax  3.936 MPa
 pmmax.admisibil  40  80 MPa

ppmax.admisibil  20  75 MPa
Presiunea specifică medie convenţională pe fusurile manetoane şi paliere se
determină cu relaţiile:
Rmmed  5823 N

-forţa medie ce încarcă fusul maneton

Rpmed  3965 N

-forţa medie ce încarcă fusul palier

Rmmed
pmmed 
dm  lm
pmmed  2.928
Presiunea specifică medie convenţională pe fusurile manetoane
Rpmed
ppmed 
dp  lp
ppmed  1.573
Presiunea specifică medie convenţională pe fusurile paliere
pmmed.admisibil  10 MPa

ppmed.admisibil  7.5 MPa

Verificarea fusului la încalzire se efectuează iniţial pe baza unui ciclu simplificat

şi acesta se referă la determinarea coeficientului de uzură.
  1.06
coeficient care ia în considerare oscilaţiile bielei
n  2.129
3
   dm  n 
Km  pmmed     
 60 
Km  25.31
coeficientul de uzurã pe fusurile manetoane
3
   dp  n 
Kp  ppmed     
 60 
Kp  23.677
coeficientul de uzurã pe fusurile paliere
kadmisibil  25  30 MPa
 Verificarea prin aceastã metodã nu ia în considerare factorii caracteristici ai
regimului hidrodinamic de ungere.

Verificarea la oboseală.
Calculul arborelui cotit ca o grindă static nedeterminată implică dificultăţi. De
aceea calculul impune adoptarea unor scheme simplificate de încărcare şi deformare care
consideră arborele cotit ca o grindă discontinuă alcătuită dintr-un număr de părţi egal cu
numărul coturilor. Calculul se efectuează pentru fiecare cot în parte în următoarele
ipoteze simplificatoare:
a) fiecare cot reprezintă o grindă simplu rezemată pe doua reazeme.
b) reazemele sunt rigide şi coaxiale.
c) momentele de încovoiere în reazeme se neglijează.
d) fiecare cot lucrează în domeniul amplitudinilor maxime ale momentelor de încovoiere
şi de torsiune şi a forţelor variabile ca semn.
e) În reazemul din stânga cotului acţionează un moment de torsiune egal cu suma
momentelor coturilor care preced cotul de calcul .

Schema de încãrcare a fusurilor

11.2.1.Calculul fusului palier.
Fusul palier este solicitat la torsiune şi încovoiere după un ciclu asimetric.
Deoarece lungimea fusului este redusă, momentele încovoietoare au valori mici şi în
aceste condiţii se renunţă la verificarea la încovoiere. Fusurile paliere dinspre partea
anterioară a arborelui cotit sunt solicitate la momente de răsucire mai mici decât acelea ce
actionează în fusurile dinspre partea posterioară a arborelui şi mai ales asupra fusului
final, deoarece în acesta se însumează momentele medii produse de fiecare cilindru.
Calculul trebuie dezvoltat pentru fiecare cilindru în parte, ceea ce implică însumarea
momentelor de torsiune ţinându-se cont de ordinea de aprindere.
Momentele maxime ce încarcă fusul palier :
Mpmin  320000 N mm

Mpmax  342000 N mm
 Eforturile unitare :
 3
Wp   dp
32
Wp  21205.75
Mpmin
pmin 
Wp
pmin  15.09 MPa

Mpmax
pmax 
Wp
pmax  16.128 MPa
Coeficientul de siguranţă se calculează cu relaţia:
 1  320
pmax  pmin
pa 
2
  1.2
x  2.5
pmax  pmin
pm 
2
 0  18   1
21  0
r 
0
1
Cp 
 x   pa  r  pm
 

Cp  9.982

Calculul fusului maneton.

Fusul maneton este solicitat la încovoiere şi torsiune. Calculul se efectuează

pentru un cot ce se sprijină pe două reazeme şi este încărcat cu forţe concentrate.
Deoarece secţiunea momentelor maxime ale acestor solicitări nu coincide în timp,
coeficientul de siguranţă se determină separat pentru încovoiere şi torsiune şi apoi
coeficientul global de siguranţă.
 Reacţiunile din reazeme se determină din condiţia de echilibru a forţelor şi
momentelor. Este convenabil ca forţele ce actionează asupra fusului să se descompună în
două direcţii: una în planul cotului cealaltă tangenţială la fusul maneton.
Calculul fusului maneton la torsiune se face pe baza următoarelor relaţii:

Verificarea la torsiune
Momentele maxime si minime ce încarcă fusul maneton :
Mtmax  515000 N mm
Mtmin  172000 N mm
Eforturile unitare :
  0.6
 3
Wm     dm
16
3
Wm  15627.578 mm
Mtmax
max 
Wm
max  32.955 MPa
Mtmin
min 
Wm
min  11.006 MPa
Coeficientul de siguranţă pentru solicitarea la torsiune este dat de relaţia:
kr  1.9
r  0.75
r  0.09
r  1.25
_1  250 MPa
max  min
a 
2
max  min
m 
2
_1
C 
 kr 
   a  r  m
 r  r 
C  5.49
Verificarea la încovoiere
Forţele radiale la
  20 grd
Z  7263 N
Z1  23046 N
Z2  20608 N

Ax   Z  ( Z1  Z)     0.5  Z1  Z2
b
 lm 
Ax  7507.385 N
Forţele tangenţiale
T1  3457 N
T2  1252 N
b
Ay  T1  ( T2  T1) 
lm
Ay  1066.077 N
Forţele axiale :
Fbr  1608.04 N
Fcg  26733.21 N
Momentele de încovoiere :
lm h
a  
2 2
a  26.75 mm
Mx  0.51  Ax
Mx  3828.766 N mm
 
My  0.51  Ay  Fbr  Fcg   0.51  a
5
My  6.598  10 N mm
 2 2
Mimax  Mx  My
5
Mimax  6.598  10 N mm
Când fusul maneton este prevãzut cu un orificiu de ungere, solicitarea maximã se
obþine în planul axului orificiului provocând o concentrare maximã a tensiunilor.
Momentul de încovoiere în acest plan :
  45
Mu  My cos    deg  Mx sin    deg
5
Mu  4.639  10 N mm
Eforturile unitare :
Mimax
imax 
Wm
imax  42.223 MPa
Mu
imin 
Wm
imin  29.682 MPa
iadm  200  250 MPa
Calculul braţului arborelui cotit.

Braţul arborelui cotit este solicitat la sarcini variabile de întindere, compresiune,

încovoiere şi torsiune. Coeficienţii de siguranţă pentru aceste solicitări se determină în
mijlocul laturii mari a secţiunii tangente fusului palier unde apar cele mai mari eforturi
unitare.
În planul cotului ia naştere o solicitare compusă de încovoiere.
Tensiunea totală are expresia:
Bzmax  9730 N
 Bzmin  9424 N

 max  Bzmax 
 6a  1 

 bh bh 
3

 max  14.791 MPa

 min  Bzmin 
 6a  1 

 bh bh 
3

 min  14.326 MPa

 max   min
 m 
2
 m  0.233 MPa
 max   min
 a 
2
 a  14.559 MPa
  1
  0.15
x  2.5
_1  500
Coeficientul de siguranţă pentru solicitarea de încovoiere
_1
C 
 x       
  a m
  
C  13.725
Braţul arborelui cotit este supus şi la solicitarea de torsiune
K  0.27
Tmax  4948 N
Tmin  4479 N
0.5  a  Tmax
 max 
2
K bh
 max  14.572 MPa
0.5  a  Tmin
 min 
2
K bh
 min  13.191 MPa
  max   min
 m 
2
 m  0.691 MPa
 max   min
 a 
2
 a  13.882 MPa
x  2
t  0.1
t  1.1
Coeficientul de siguranţă pentru solicitarea de torsiune
_1
Ct 
 x     t  
  a m
 
t
Ct  9.878
Coeficientul de siguranţă global
C  Ct
Cbr 
2 2
C  Ct
Cbr  8.017
Fr1  1
Fr2  Fr1
Fr3  Fr2
mj  1
  1
  680.678
R  1
FjI  0
FjII  0
Fri  1
Fr  1
Mr3  1
  30
MjI  1
 S
 
2
mr  1
mfm  0.088
mbrR  0.048
S
R 
2
mr R
mcg  
2 

Calculul sistemului de distribuţie

 Mecanismul de distribuţie a gazelor reprezintă ansamblul tuturor organelor, care
permite umplerea periodică a cilindrului cu gaze proaspete şi evacuarea periodică a
gazelor de ardere din cilindrii motorului.
Sistemul de distribuţie trebuie:
- să asigure un grad de umplere, şi de evacuare , ridicat;
- să asigure o distribuţie uniformă a fluidului proaspăt între cilindri (mai ales la M.A.S.);
- să asigure o funcţionare silenţioasă la schimbul de gaze (să reducă zgomotul produs la
curgerea gazelor şi de piesele mecanismului în mişcare prin reglajul jocurilor funcţionale);
- să fie simplu în fabricaţie şi întreţinere, ieftin şi să asigure o fiabilitate înaltă în
funcţionare.
Mecanismul este alcătuit din trei parţi:
- conductele de gaze (colectoarele), care transp ortă şi distribuie fluidul proaspăt între
cilindri şi transportă gazele de ardere în atmosferă;
- mecanismul de dirijare cu deschiderea şi închiderea periodică a orificiilor de admisie şi
evacuare ale cilindrilor;
- amortizorul de zgomot, care limitează in tensitatea zgomotelor produse de evacuarea
gazelor de ardere sau de admisia fluidului proaspăt.

Două supape pe un cilindru pot fi amplasate pe aceeaşi linie sau pe două linii, de-
a lungul axului blocului motor. Comanda supapelor amplasate pe aceeaşi linie poate fi
realizată direct de la arborele de distribuţie, montat pe chiulasă, sau de la arborele de
distribuţie, montat în bloc, prin tachet, tijă, culbutor.
În cazul în care supapele sunt aşezate pe două linii axele acestora pot fi înclinate
faţă de axa cilindrului, ceea ce permite mărirea dimensiunilor, obţinerea camerei de
ardere compacte, simplificarea formei canalelor în chiulasă, dar acţionarea se complică.
Poate fi utilizat un arbore de distribuţie care transmite mişcarea prin culbutori la ambele
rânduri de supape, sau pot fi utilizaţi doi arbori de distribuţie montaţi în chiulasă, în capul
supapei
Elementele dimensionale ale supapei

Diametrul mare al talerului pentru supapa de admisie

dsa  0.34  D
dsa  28.56
Se adoptã :
dsa  29 mm
pentru supapa de evacuare
dse  0.32  D
dse  26.88 mm
Se adoptã :
dse  27 mm
Diametrul canalului
-de admisie
dca  0.865  dsa
dca  25.085
Se adoptã :
dca  26 mm
-de evacuare
 dce  0.865  dse
dce  24.5
Se adoptã :
dce  26 mm
Lungimea feţei
-de admisie
ba  0.08  dca
ba  2.08
Se adoptã :
ba  2 mm
-de evacuare
be  0.08  dce
be  2.08
Se adoptã :
be  2 mm
Grosimea talerului
-de admisie
lta  0.1  dca
lta  2.6
Se adoptã :
lta  3 mm
-de evacuare
lte  0.1  dce
lte  2.6
Se adoptã :
lte  3 mm
Raza de racordare la tijă
-de admisie
rca  0.3  dca
rca  7.8
Se adoptã :
rca  8 mm
-de evacuare
rce  0.3  dce
rce  7.8
Se adoptã :
 rce  8 mm
Diametrul tijei acţionată direct
-de admisie
 a  0.2  dca
 a  5.2
Se adoptã :
 a  5 mm
-de evacuare
Se adoptã :
 e  5 mm
 e  0.2  dce
 e  5.2
Lungimea supapei
-de admisie
lsa  3.25  dca
lsa  93.7
Se adoptã :
lsa  95 mm
Se adoptã :
lse  95 mm
-de evacuare
lse  3.5  dce
lse  93.7
Înălţimea maximă de ridicare
-de admisie
hsamax  0.25  dca
hsamax  6.5
Se adoptã :
hsamax  6.5 mm
-de evacuare
hsemax  0.25  dce
hsemax  6.5
Se adoptã :
hsemax  6.5 mm
Parametri principali ai distribuţiei.
Admisie
 Viteza de curgere a gazelor prin canal:
m
Wm  12.548321
s
2
D
Wca  Wm 
2 2
dca   a
m
Wca  87.6
s
m
Wca.admisibil  70  90
s
Aria secţiunii efective de trecere:

Aca    dca   a 
2 2
4
2
Aca  511.294 mm
Viteza de curgere a gazelor pentru hsamax
          
2
Asamax    hsamax  dca  cos      hsamax sin     cos     
  180   180   180  
Asamax  533.591
2
 D
Wsa  Wm 
4  Asamax
m
Wsa  88.5
s
m
Wsa.admisibil  70  90
s

Evacuare
Viteza de curgere a gazelor prin canal:
2
D
Wce  Wm 
2 2
dce   e
m
Wce  94.8
s
m
Wce.admisibil  80  100
s
Aria secţiunii efective de trecere:

Ace    dce   e 
2 2
4
 2
Ace  509.692 mm
Viteza de curgere a gazelor pentru hsemax
          
2

Asemax    hsemax dce  cos      hsemax sin     cos    
  180   180   180  
Asemax  533.591
2
 D
Wse  Wm 
4  Asemax
m
Wse  94.324
s
m
Wse.admisibil  80  100
s
12.3. Profilarea camelor.
Se foloseşte o camă profilată dupa metoda polinomială, care consideră pentru
fiecare porţiune a camei o variaţie a acceleraţiei de tip polinomial având termenii
polinomului de grade corespunzătoare unei progresii aritmetice.
Raza cercului de bază
-admisie
rsa0  1.5  hsamax
rsa0  10.75
Se adoptă :
rsa0  11 mm
-evacuare
rse0  1.623  hsemax
rse0  10.55
Se adoptă :
rse0  11 mm
Unghiul RAC
   0.5  132
  66 grd
Înalţimea maximă de ridicare
-admisie
hsamax
hca 
1.5
hca  4.333 mm
-evacuare
hsemax
hce 
1.5
hce  4.333 mm
Raza cercului lateral
-admisie
r1a  14  hca
r1a  60.667 mm
-evacuare
r1e  14  hce
r1e  60.667 mm
Ha  rsa0  hca
Ha  15.333 mm
Se adoptă :
Ha  15 mm
He  rse0  hce
He  6.667 mm
Se adoptă :
He  7 mm
Ga  r1a  rsa0
Ga  71.667 mm
Se adoptă :
Ga  71 mm
Ge  r1e  rse0
Ge  71.667 mm
Se adoptă :
Ge  72 mm
Raza cercului de vârf

r2a 
 Ha  Ga  r1a
2 2 2
 2  Ha  Ga  cos  deg    
2   Ha  Ga  cos  deg      r1a
r2a  11.727
Se adoptă :
r2a  12 mm
Raza maxima a cercului de varf
cos  deg   
2
r2max  2  rsa0  hca 
 1  cos  deg    
r2max  20.792
Se adoptă :
r2max  19 mm
hTmax  hsamax
Raza cercului r0
rd  2  hsamax
rd  13 mm
r0  rd  2.5
r0  15.5 mm
Raza profilului I
r1  15  hTmax
r1  97.5 mm
Raza profilului II
H  r0  hTmax
H  9 mm
 G  r1  r0
G  82 mm
  15deg
Da  rd  hTmax  r0
Da  4 mm

H  G  r0  2  H G  cos   
2 2 2
r2 
2  H  r1  G  cos   
r2  23.823 mm
Raza jocului termic
  2 mm

rc  r0  
rc  13.5 mm
Raza minimă a tachetului
b  20 mm
G D
O'B   sin   
r1  r2
O'B  24.197 mm
2
rTmin  O'B   
b2
2
rTmin  16.2 mm
Se adoptă :
rT  17 mm
Deplasarea, viteza şi acceleraţia supapei
 1  25deg
 
hT1  r1  r0  1  cos  1  
hT1  7.683 mm
Dt  rsa0  hca  r2a
Dt  3.333
Dt  3

hT2  hTmax  Dt  1  cos  1  
hT2  6.219 mm
Unghiul 
 
0  90 
180
p  a  2
q  p  a
r  q  a
s  r  a
hm  7
    
  65.738 grd
Viteza tachetului
  
  0   1  90 
180 180 180
p  q  r  s
C2 
 p  2   q  2   r  2   s  2

VT  0.5  r1a  rsa0  sin  deg    
m
VT  30.308
s
Acceleratia tachetului
2  q  r s
Cp 
 p  2  ( q  p)  ( r  p)  ( s  p)
2  p  r  s
Cq 
 q  2  ( q  p)  ( r  q)  ( s  q)
 
aT  0.5  r1a  rsa0  cos  deg   
2

m
aT  12.417
2
s
ist  1.5
h  hsamax ist
h  9.75 mm
2  p  q  r
Cs 
 s  2  ( s  p)  ( s  q)  ( s  r)
2pqs
Cr 
 r  2  ( r  p)  ( r  q)  ( s  r)
V  VT ist
m
V  45.462
s
    
2
  
p
  
q
  
r
   
s
hs    hm  1  C2     Cp     Cq     Cr     Cs    
  0   0   0   0   0  
a  aT ist
m
a  18.625
2
s
     
p1
 
q1
 
r1
 
s1
vs    hm    2  C2     p  Cp     q  Cq     r  Cr     s  Cs    
20    0   0   0   0   0 

   
p2
 
q2
 
r2  
2
as      2  C2  p   p  1  Cp     q   q  1  Cq     r   r  1  Cr    
  hm
  0   0   0   4  0
   
s 2 
  s   s  1  Cs    
  0  

12.4. Calculul la rezistenţă a pieselor mecanismului

Masele reduse ale mecanismului
g
ms  20
2
cm
masa supapei
g
mt  1
2
cm
masa talerului pentru arc
g
mT  2
2
cm
masa tachetului
g
mr  4
2
cm
masa arcului
1  mr
md  ms  mt  mT 
3
g
md  24.333
2
cm
g
md.admisibil  20  30
2
cm

Calculul arcurilor supapei.

 450  
 k 
60
rad
 k  23.562
s
Arcurile trebuie să menţină supapa închisă şi să asigure legătura cinematică între ea
şi camă când forţele de inerţie tind să desprindă tachetul de pe camă, la orce regim de
funcţionare.
Forta minima a arcului (F0) se determină din condiţia nedeschiderii supapei de
evacuare la depresiunea din cilindru.
k  1.8
coeficient de rezervă
 
j   k  r1  r0  cos     10
2 3

j  43.972
Fj  md  j
Fj  1069.994 N
forţa de inerţie
Fr  Fj k
Fr  1925.99 N
forţa de calcul
  dce
Fgev   90
4
Fgev  1837.832 N
forţa ce tinde să deschidă supapa de evacuare
Condiţie : Fr  Fgev
2
  dca
Fga 
4
Fga  530.929 N
forţa ce tinde să deschidă supapa de admsie
Condiţie : Fr  Fga
Calculul dimensiunilor arcului
Diametrul mediu al arcului
Dr  0.85  dce
Dr  22.1 mm
  1.24
Dr
coeficient ce depinde de raportul
d
Predimensionarea diametrului sârmei arcului
D r     1
d 
1.25
d  4.243 mm
Efortul unitar la torsiune
N
  600
2
mm
Diametrul sârmei
3
  Fr  D r
d 
 
d  3.037
Se adoptă d  3 mm
Săgeata la motaj
fo  4.5 mm
Săgeata maximă
fmax  fo  hsemax
fmax  11 mm
Numărul de spire active
5 N
G  0.83  10
2
mm
4
G  d  fmax
ir 
8  Fr  
i r  5.999 spire
Se adoptă :
ir  6 spire
Numărul total de spire
i  ir  2
i  8 spire
Pasul spirelor
 min  0.9
fmax
t  d    min
ir
t  8.9 mm
Se adoptă
t  9 mm
Calculul arborelui de distributie.

b  0.015
Schema de calcul
Forţe ce acţionează asupra arborelui de distribuţie
Fr  15.6
Fjmax  16.5
Fg  13.2
ls  44
lt  108


Ft  Fr  Fjmax  Fg 
ls
lt

Ft  18.456
Efortul unitar de strivire
Ft  E
  0.418 
br
  560.037 MPa
  19.5
 admisibil  600  1200 MPa
Săgeata de încovoiere
l1  45
l  120
d  20
2

Ft  l1  1  l1
2

f  6.8 

E  l d  
4 4

f  0.002 mm
fadmisibil  0.05  0.1 mm
Momentul maxim

 ls

Mmax  Ft  Fjmax    d  2
lt
Mmax  313.305
Diametrul tachetului
d0  32 mm
Lungimea tachetului
l  27 mm
Presiunea specifică pe suprafaţa laterală a tachetului
6  Mmax
qmax 
2
d0  l
qmax  0.081