Unitatea de învǎţare 13

2 ore

Modulul III. Pompajul continuu cu prǎjini

III.2 Echipamentul de adâncime
III.2.1 Principii generale
III.2.2 Echipamentul de adǎncime

Cunoştinţe şi deprinderi
La finalul parcurgerii acestei unităţi de învăţare vei înţelege:
din ce elemente este constituit echipamentul de adâncime al unei
sonde în pompaj continuu cu prǎjini;
rolul fiecǎrei componente a echipamentului de adâncime al unei
sonde în pompaj cu prǎjini.

La finalul parcurgerii acestei unităţi de învăţare vei putea să:

știi care este echipamentul de adâncime al unei sonde în pompaj
continuu cu prǎjini;
știi care sunt caracteristicile și rolul fiecǎrei componente a
echipamentului de adâncime al unei sonde în pompaj cu prǎjini;
știi de câte tipuri sunt diferitele componente ale echipamentului de
adâncime, precum și avantajele și dezavantajele lor;
determini adâncimea de fixare a unei pompe de adâncime.

III.2.1 Principii generale

Echipamentul de adâncime al unei sonde în pompaj are următoarele
componente principale:
• pompa de adâncime cu piston;

135
 • garnitura de ţevi de extracţie;
• dispozitivul de fixare al ţevilor de extracţie(opţional);
• garnitura de prăjini de pompare;
• baioneta Donţov(opţional);
• separatorul de gaze.

III.2.2 Echipamentul de adâncime

Pompa de adâncime cu piston se fixeazǎ la o anumitǎ
adâncime(fig.1) în gaura de sondǎ, determinatǎ pe baza adâncimii mediei
perforaturilor, , adâncimii la care se aflǎ nivelului dinamic, al
fluidului din coloana sondei și submergenţei pompei, ℎ (adâncimea de
scufundare a pompei sub nivelul de lichid (50-100 m)).
Prin urmare, adâncimea de fixare a unei pompe, se determinǎ cu
relaţia urmǎtoare:

= − +ℎ (1)

Hd
Lf
H
hs
Pompa

Fig.1 Determinarea adâncimii

de fixare a pompei.

Test de autoevaluare 13.1

Care este componenţa echipamentului de adâncime în cazul unei sonde în

pompaj cu prǎjini?

136
 Pompele de adâncime cu piston sunt de mai multe tipuri, ele
clasificâdu-se după o serie de criterii prezentate în tabelul 1.
Tabelul 1. Criteriile de clasificare a pompelor de adâncime cu piston.

Clasificarea pompelor de adâncime cu piston uzuale

Tipul cilindrului Locul
Modul de Numar şi tip de Felul fixării
şi tipul fixării
introducere supape: pompei
pistonului pompei
Cu ţevile de La partea
Cu supape simple; Direct la
extracţie, inferioară
Cu o supapă simplă tevile de
tip TB sau T garniturii
Cu cilindrul şi una dublă extractie
(Regular); de ţevi.
dintr-o bucată
Cu cilindrul din
Cu dispozitiv La partea
mai multe bucăţi
Cu supape duble mecanic
(cămăşi sau superioară
linere). a pompei;
Cu prăjinile de
Piston cu sau
pompare, tip P
fără rile
(Insert)
Piston cu
garnituri de Cu supape simple La partea
etanşare şi supape de gaze Cu cupe inferioară
şi nisip a pompei

Pompele de adâncime cu piston româneşti se construiesc după două

normative: standardul international A.P.I.Spec.11 AX și standardul
românesc STAS 2896-66.
Pompele de adâncime cu piston dupa standardul A.P.I. Spec.11 AX
sunt simbolizate prin grupuri de cifre şi litere ale căror semnificaţii sunt
prezentate în figura 2.
Conform standardului românesc STAS 2896-66, se construiesc
următoarele tipuri de pompe de adâncime cu piston:
• tip TB, cu piston metalic şi cu cilindru din mai multe cămăşi;
• tip TI, cu piston cu garnituri de etanşare şi cu cilindru dintr-o bucată;
• tip P, cu piston metalic mobil şi cu cilindrul din mai multe cămăşi;
• tip PCML cu piston metalic fix şi cu cilindru mobil realizat din mai
multe cămăşi.

137
 În cazul pompelor TB şi TI, cilindrul pompei se introduce în sondă
cu ţevile de extracţie, iar pistonul se introduce cu prăjinile de pompare.
Pompele P şi PCML se introduc în sondă integral cu prăjinile de pompare.

Test de autoevaluare 13.2

Care sunt tipurile de pompe de adâncime cu prǎjini?

Fig.2. Simbolizarea pompelor de adâncime cu piston

după API Spec 11 AX.

Pompele P
Pompele P se fabrică în trei variante[2][7][8]:
• pompe tip P, cu fixare la partea superioară;
• pompe tip P, cu fixare la partea inferioară;
• pompe tip PCML, cu piston metalic fix şi cu cilindru mobil lung,
din mai multe cămăşi; pompa se introduce cu prăjinile de
pompare.

138
 Pompele tip P (Insert) introduse cu prajinile de pompare sunt formate
din două părţi distincte: pompa propriu-zisă şi dispozitivul de fixare care se
poate monta la partea superioară a pompei (A) sau la partea inferioară a
acesteia(B). Dispozitivul de fixare montat la partea superioară a pompei
este indicat în cazul adâncimilor micii şi medii de fixare a pompei, iar cel
montat la partea inferioară a pompei este folosit în cazul adâncimilor mari
de fixare a pompei, dar nu în situaţia în care sonda produce cu nisip,
deaorece apare pericolul de blocare a pompei cu nisip.
În cazul standardizării API Spec 11 AX pompele introduse cu prăjini
au o serie de notaţii aşa cum reiese şi din figura 2. Prin urmare, ele pot avea
cilindrul fix: 1.dintr-o singură bucată cu:perete gros(RHA sau RHB); perete
subţire(RWA sau RWB); 2. cu cămăşi (RLA sau RLB).
De asemenea, pot avea cilindrul mobil cu: 1.perete subţire şi piston
metalic(RWT); 2.perete subţire şi piston cu garnituri (RST).
Pompele introduse cu prăjini şi cilindru fix au o serie de avantaje
dintre care menţionăm:
• cele cu dispozitiv de fixare montat la partea superioară a pompei : se pot
folosi şi în cazul în care sonda produce cu nisip; permite montarea unui
separator la partea inferioară a pompei;
• cele cu dispozitiv de fixare montat la partea inferioară: se utilizează în
cazul adâncimilor mari de fixare a pompei; se utilizează la sondele
deviate sau cu nivel dinamic mic.
De asemenea, aceste pompe au următoarele dezavantaje:
• cele cu dispozitiv de fixare montat la partea superioară a pompei:
cilindrul pompei este supus unei diferenţe mari de presiune ceea ce
poate conduce la deformarea sau chiar spargerea acestuia(cazul în care
cilindrul are perete subţire);
• cele cu dispozitiv de fixare montat la partea inferioară: în cazul în care
sonda produce cu nisip există posibilitea ca în timpul opririlor, nisipul
să se depună deasupra dispozitivului de fixare al pompei conducând la
înţepenirea acesteia.
Pompa TB (Normal sau Regular)
Cilindrul pompei TB este format din mai multe cămăşi şi se
introduce cu ţevile de extracţie fiind montat la partea inferioară a acestora.
Pistonul se introduce cu ajutorul garniturii de prăjini de pompare, fiind
prevăzut la partea inferioară cu extractorul baionetă. Supapa fixă este
prevăzută deasupra coliviei cu un cep de extracţie, care se poate cupla cu

139
extractorul baionetă montat la partea inferioarǎ
inferioarǎ a pistonului, permiţând
permi
extragerea ansamblului ui supapei fixe la suprafaţă cu ajutorul garniturii de
prǎjini.. Sistemul de extragere a supapei fixe se mai numeşte Ritter.
Avantajul pompelor TB este acela că se poate înlocui pistonul şi
supapa fixă fără a extrage pompa la suprafaţă. Pe de altă parte ele nu se
utilizează decât până la adâncimi cuprinse între 1200-1500m.
1200 1500m. Cele cu
cilindrul dintr-oo bucată se pot introduce până la maxim 2000m.
Garnitura de ţevi de extracţie
În cazul sondelor în pompaj cu prăjini, spre deosebire de sondele în
erupţie naturalǎǎ sau artificialǎ, garnitura de ţevi de extracţie este supusǎ, în
timpul unui ciclu de pompare, urmǎtoarelor
urm solicitări:
ări: greutatea proprie şi
greutatea echipamentelor
mentelor de adâncime incluse în garnitura de ţevi, forţa de
presiune a lichidului din interiorul garniturii de ţevi și greutatea prăjinilor
în cazul ruperii accidentale
accidental a acestora. Forţa de presiune a coloanei de fluid
din interiorul garniturii de ţevi de extracţie acţioneazǎ
acţioneazǎ ciclic pe aceasta
conducând la apariţia unor fenomene ca:
• oboseala materialului din care sunt confecţionate ţevile,
• flambarea pǎr ǎrţii inferioare a garniturii de ţevi de extracţie în
timpul cursei ascendente, ceea ce duce la pierderea coaxialitǎţii
coaxialit
garniturii de ţevi cu garnitura de prăjini de pompare și la apariţia
punctelor de contact dintre acestea(fig.3).
acestea(fig. ). Acest fenomen se poate
evita dacǎ garnitura de ţevi de extracţie se ancoreazǎ
ancoreaz la partea
inferioarǎ, în stare de tensiune.
tensiune

a. b.
Fig.3 Deformarea ţevilor de extracţie:
a: ţevile de extraţie întinse la cursa descendentă;
b. ţevile de extracţie flambate la cursa ascendentă.

140
 • uzura ţevilor de extracţie determinată de frecările existente în
punctele de contact ale ţevilor cu coloana de exploatare, cu
garnitura de prăjini, precum şi de frecările dintre acestea şi
curǎţitoarele de parafinǎ prevăzute în componenţa garniturii de
prăjini.

Test de autoevaluare 13.3

Care sunt solicitǎrile garniturii de ţevi în cazul pompajului continuu cu

prǎjini?

Ca urmare a solicitărilor descrise mai sus, precum şi a acţiunii

mediului coroziv şi abraziv în care lucrează ţevile de extracţie, se vor
utiliza în acest caz ţevi cu capete îngroşate.
Garnitura de ţevi de extracţie poate avea diametru unic sau poate fi
tronsonatǎ(douǎ tronsoane). În cazul garniturii de ţevi tronsonate, lungimea
tronsoanelor se determinǎ ţinând seama de adâncimea de depunere a
parafinei(1000 m) și adâncimea de fixare a pompei[6][7]. Prin urmare,
lungimea tronsonului care ajunge la suprafaţǎ va fi de 1000 m pentru a
facilita operaţia de deparafinare, iar lungimea tronsonului de deasupra
pompei va fi diferenţa dintre adâncimea de fixare a pompei și 1000m.
Diametrele tronsoanelor de ţevi se aleg în funcţie de componenţa garniturii
de prǎjini și pompa aleasǎ.
Garnitura de prăjini de pompare
Garnitura de prăjini de pompare este suspendatǎ de prǎjina lustruitǎ
și face legǎtura dintre aceasta și pistonul pompei, având urmǎtoarele
componente: prăjinile de pompare, curăţitoarele de parafină și baioneta
Donţov, care poate lipsi în cazul utilizǎrii pompelor introduse cu ţevile de
extracţie. Prin urmare, garnitura de prăjini de pompare transmite mişcarea
rectilinie–alternativă de la balansierul unităţii de pompare și prǎjina
lustruitǎ, la pistonul pompei de adâncime.
Lungimea prăjinilor de pompare este în general de 7,62 m , respectiv
9,14m. Pentru ajustarea lungimii garniturii de prăjini în vederea potrivirii
pistonului în cilindrul pompei se realizează şi bucăţi scurte cu lungimi
cuprinse între: 0,405m şi 3,660 m[7][8]. Diametrele prǎjinilor variazǎ între
5/8 in și 1in.

141
 Prǎjinile
ǎjinile de pompare sunt prevǎzute cu cepuri la ambele capete,
îmbinarea acestora realizându-se
realizându prin mufe deteșabile(fig.4). De asemenea,
prǎjinile
ǎjinile pot fi continue,
continue fǎra îmbinǎri(Continuous Solid Rod--COROD)[16].
Prǎjinile sunt confecţionate
ţionate din oţeluri aliate (uneori
(uneori cu adaosuri de nichel,
vanadiu, crom, cupru şi bor pentru a le mǎri rezistenţa și capacitatea de a
lucra în medii corozive) sau din fibrǎ
fibr de sticlǎ.

a
a. b.
Fig. 4 a.Mufa de îmbinare ; b.Prǎjina
b.Pr de pompare[15]
[15].
În timpul unui ciclu de pompare, asupra prăjinilor de pompare
acţioneazǎǎ urmǎtoarele forţe:
for greutatea proprieprie şi greutatea echipamentelor
de adâncime incluse
cluse în garnitura de prăjini, forţa de flotabilitate, forţa de
presiune a lichidului
chidului care acţionează pe suprafaţa brută a pistonului, forţele
de frecare dintre ţevi şi prăjini, precum și forţele de inerţie.
Garnitura de prǎjini
ǎjini poate avea diametru unic sau
sau poate fi tronsonatǎ,
tronsonat
în funcţie starea de tensiune din acesta și rezistenţa admisibilǎǎ a oţelului
o din
care acestea sunt confecţionate. Lungimile tronsoanelor de prǎjini pr se
determinǎǎ prin mai multe metode care ţin seama de solicitǎrile
solicit statice,
respectiv solicitǎrile
ǎrile variabile. Una dintre cele mai simple metode de
determinare a lungimii tronsoanelor de prǎjini
prǎjini la solicitǎri statice, este cea
care pleacǎǎ de la condiţia
condiţia ca efortul unitar maxim la partea superioarǎ
superioar a
fiecǎrui
ǎrui tronson sǎ fie egal cu rezistenţa
rezisten admisibilǎ a oţelului
ţelului considerat
pentru prǎjini.
La fel ca în cazul garniturii de ţevi de extracţie și în cazul garniturii
de prǎjini
ǎjini apare fenomenul de oboseală
oboseală al oţelului din care sunt
confecţionate prăjinile, ca urmare a variaţiei eforturilor unitare în timpul
unui ciclu de pompare, precum și uzura determinatǎ de frecǎri și de mediul
coroziv şi abraziv în care lucrează prăjinile.
În timpul funcţionǎrii
funcţionǎrii sondei existǎ riscul ruperii prǎjinilor,
principalele cauze fiind urmǎtoarele:
urm oboseala materialului,, mediul
m coroziv
în care lucrează prăjinile, depǎşirea
şirea duratei limită de utilizare,
utilizare manevrarea,
transportul și depozitarea necorespunzătoare
necorespunzătoare a prăjinilor în şantier, de-
fectele de construcţie etc.

142
 Test de autoevaluare 13.4

Din punctul de vedere al îmbinǎrilor,

îmbin de câte tipuri sunt prǎjinile?
ǎjinile?

Baioneta Donţov
Baioneta Donţov se intercaleazǎǎ în garnitura de prǎjini aproape de
adâncimea de fixare a pompei, în cazul în care se utilizează o pompǎ
introdusǎǎ cu garnitura de prǎjini.
prǎjini Rolul acesteia este de a permite extragerea
prăjinilor de pompare de deasupra ei, atunci când are loc ruperea prǎjinilor
pr
sau se efectueazǎǎ o operaţie
opera de deparafinare; pompa şi prăjinile de sub
baionetă rămânând în sondă.
Curăţitoarele de parafină
Curăţitoarele de parafină(scrapere)(fig.5),
parafină(scrapere) , se intercalează în garnitura
de prăjini în locul mufelor de îmbinare din două în două prăjini de
pompare, până la o adâncime în jur de 1000m[7].
1000m

Fig.5 Scraper.
Ancora pentru ţevile de extracţie
Ancora sau racul de ancorare pentru ţevile de extracţie este un
dispozitiv mecanic și se montează
montează imediat deasupra pompei. Aceasta
menţine ţevile de extracţie într-o
într o stare permanentă de întindere, asigurând
coaxialitate ţevilor cu coloana şi cu prăjinile de pompare pe durata ciclului
de pompare.

Fig.6. Ancora
Ancor mecanicǎ pentru ţevile de extracţie[15]
[15].

143
 Centrorii şi ghidajele de prăjini
Centrorii se montează de de-aa lungul garniturii de prăjini pentru a
menţine prăjinile coaxiale cu ţevile de extracţie(fig.7 a), iar ghidajele (cu
role sau cu bile)(fig.7 b) au același
același rol ca și centrorii și în plus reduc
frecările dintre prăjini şi ţevi.
La fel ca și scraperele, ghidajele se monteazǎ între douǎ prǎjini în
locul mufei de îmbinare.

a. b.
Fig.7 a. Centrori pentru prăjinile de pompare, b.Ghidaj cu role[14].
role

Separatorul de adâncime pentru gaze şi nisip

Separatoarul de adâncime pentru gaze și nisip este un dispozitiv
instalat sub pompǎ,ǎ, având rolul de a separa gazele şi nisipul din fluidul care
vine din strat, înainte de intrarea acestuia în pompă.

Test de autoevaluare 13.5

Care este rolul baionetei Donţov?

Donţov

Lucrarea de verificare

1. Ce rol are baioneta Donţov?

Donţov
2. Ce rol au scraperele?
scraperele
3. Ce rol are garnitura de prǎjini?
pr
4. Care sunt solicitǎrile
ǎrile garniturii de ţevi?
5. La ce cursǎǎ flambeazǎ garnitura de ţevi?
6. Care sunt solicitǎrile
ǎrile garniturii de prǎjini?
7. Care este diferenţa dintre pompele introduse cu prǎjini
pr și cele introduse cu
ţevile de extracţie?
8. Care sunt avantajele pompelor introduse cu ţevile de extracţie?

144
 Răspunsurile la testele de autoevaluare
13.1 Echipamentul de adâncime al unei sonde în pompaj are următoarele
componente principale: pompa de adâncime cu piston; garnitura de ţevi de
extracţie; dispozitivul de fixare al ţevilor de extracţie(opţional);garnitura de
prăjini de pompare;baioneta Donţov(opţional);separatorul de gaze.
13.2 Tipurile de pompe de adâncime sunt: I. introduse cu ţevile-1. tip TB, cu
piston metalic şi cu cilindru din mai multe cămăşi; 2.tip TI, cu piston cu
garnituri de etanşare şi cu cilindru dintr-o bucată;II introduse cu prǎjinile:1. tip
P, cu piston metalic mobil şi cu cilindrul din mai multe cămăşi; 2.tip PCML cu
piston metalic fix şi cu cilindru mobil realizat din mai multe cămăşi.
13.3 Solicitǎrile garniturii de ţevi în cazul pompajului continuu cu prǎjini:
greutatea proprie şi greutatea echipamentelor de adâncime incluse în
garnitura de ţevi, forţa de presiune a lichidului din interiorul garniturii de ţevi;
greutatea prăjinilor în cazul ruperii accidentale a acestora.
13.4 Din punctul de vedere al îmbinǎrilor prǎjinile de pompare pot fi prevǎzute cu
cepuri la ambele capete, îmbinarea acestora realizându-se prin mufe
deteșabile sau pot fi continue, fǎra îmbinǎri.
13.5 Rolul baionetei Donţov este de a permite extragerea prăjinilor de pompare
de deasupra ei, atunci când are loc ruperea prǎjinilor sau se efectueazǎ o
operaţie de deparafinare; pompa şi prăjinile de sub baionetă rămânând în
sondă.

Rezumat
Echipamentul de adâncime al unei sonde în pompaj are următoarele
componente principale: pompa de adâncime cu piston; garnitura de ţevi de
extracţie; dispozitivul de fixare al ţevilor de extracţie(opţional);garnitura de prăjini
de pompare;baioneta Donţov(opţional);separatorul de gaze.
S-au prezentat rolurile fiecǎrei componente a echipamentului de adâncime,
precum și tipurile constructive ale acestora.

Bibliografie

1. Bommer P. M., Shrauner, D.: Benefits of Slow-Speed Pumping, JPT, Vol.58, No.10,
October 2006.
2. Firu, F., Chiţu-Militaru, P., Mocănescu, F., Manolache, V.: Extracţia ţiţeiului prin
pompaj, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A. Bucureşti 2004.
3. Marcu, M.: Extracţia petrolului, Editura Universitǎţii Petro-Gaze din Ploiești, 2018.

145
4. Marcu, M.: Extracţia petrolului. Sisteme de extracţie, Editura Universitǎţii Petro-Gaze
din Ploiești, 2013.
5. Mo, Y., Xu, J.:Design and Optimization for Sucker Rod Pumping System in Deviated
Wells, paper SPE 64523, SPE Asia Pacific Oil and Gas Conference and Exhibition,
Brisbane, Australia, 2000.
6. Popescu, C., Luca, L., Alexandru, I. Boric, D.G.: Extracţia ţiţeiului prin pompaj de
adâncime, Editura Ziua, Bucureşti, 2005.
7. Popescu, C., Coloja, M.P.: Extracţia ţiţeiului şi gazelor asociate, vol. 2, Editura
Tehnică, Bucureşti, 1993.
8. Popovici, Al.: Utilaj pentru exploatarea sondelor de petrol, Editura Tehnică, 1989;
9. Saavedra, R.R., Alvarez, G.: Sucker rod helps overcome challenges in unconventional
wells, E&P, October 2014.
10. von Flatern, R.: Rod Pump Systems, The Defining Series, Oilfield Review, 2016.
11. *** Catalog pumping Units, Vulcan S.A
12. ***Artificial Lift Solutions Catalog, Schlumbererger, 2017.
13. ***Pumping Units General Catalog, Lufkin, 2011.
14. http://www.pmioiltools.com
15. http://www.foundoil.com
16. http://weatherford.com

146