CUPRINS

ARGUMENT

CAPITOLUL I: NOTIUNI TEORETICE PRIVIND DECONTARILE CU PERSONALUL

1.1. Determinarea veniturilor din salarii

1.2. Contributii obligatorii datorate la bugetul de stat

CAPITOLUL II: CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU PERSONALUL

2.1. Organizarea sistemului de documente şi a evidenţei operative

2.2. Organizarea contabilitatii sintetice a decontarilor cu salariatii si colaboratorii

CAPITOLUL III: STUDIU DE CAZ PRIVIND INREGISTRAREA IN CONTABILITATE A

SALARIILOR LA S.C. ELECTROMETAL IMPEXS.R.L.

3.1 Prezentarea generala a firmei SC ELECTROMETAL IMPEX SRL

3.2 Exemplu de calcul a salariului la S.C. ELECTROMETAL IMPEX SRL
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

1
 ARGUMENT

Motto :
Salariul este cea mai puternică
modalitate de motivare a angajatului.

Alături de resursele materiale, forţa de muncă reprezintă un factor principal în

producerea de bunuri şi prestări de servicii din cadrul entităţilor economice. In urma
negocierilor se incheie contractul colectiv si individual de munca, prin care personalul se
obliga sa efectueze activitati prevazute in contract, iar angajatorul se obliga sa-i renumereze
pentru munca prestata.
Salariul este o categorie economică de origine capitalistă şi anume este preţul,
remunerarea factorului muncă în anumite condiţii social economice ca expresie a participării
nemijlocite a factorului muncă la activitatea economică. Salariul nu este singurul venit din
muncă, dar este cel mai important venit din societate: 60-80% din venitul naţional îmbracă
forma de salariu.
Salariul este suma platita pentru inchirierea capacitatii de a munci, in conditiile in care
salariul se comporta ca un pret iar munca se comporta ca o marfa. Salariul reprezinta, pe de o
parte, un cost, o componentă a costului total al bunului sau serviciului economic obţinut (din
punctul de vedere al unităţii economice) şi pe de altă parte un venit pentru cei ce au contribuit
la realizarea acelui bun sau serviciu.
Salariul este sursa de existanţă a oamenilor atât timp cât sunt salariaţi. Pentru asigurarea
sursei de existenţă a pensionarilor, a salariaţilor cât sunt în şomaj, a altor categorii de oameni
în incapacitate de muncă etc., legistaţia în vigoare prevede constituirea unor fonduri cu
caracter special, prin contribuţii, atat ale salariatilor, cat si ale intreprinderii: la asigurarile
sociale, la asigurarile de sanatate, la constituirea fondului de somaj, etc.
Contabilitatea reprezintă fundamentul oricărei decizii, cel mai important mijloc de
evidenţiere a activităţii oricărei entităţi economice şi principala sursă de informaţii la nivelul
acesteia. Ea cuantifică şi evidenţiază fluxurile şi circuitul schimburilor dintre diferite entităţi
economice.
Contabilitatea, ca activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoaşterea,
gestiunea şi controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, precum si a rezultatelor

2
obţinute, trebuie să asigure înregistrarea cronologic a si sistematica, prelucrarea, publicarea si
păstrarea informaţiilor privind situaţia, atât pentru cerinţele interne ale acestora, cat si in
relaţiile cu investitorii, creditorii, clientii, institutiile publice si alţi utilizatori.
Pentru o bună desfăşurare a activităţii economice, la nivel micro şi macroeconomic,
este nevoie de modificări asupra structurilor economice, sociale şi politice.
În temeiul economiei de piaţa, bazată pe libera iniţiativă, agentul economic este liber
să cheltuiască, să utilizeze, să producă şi să economisească resursele de care dispune, cât şi
cum consideră de cuviinţă şi să-şi urmărească propriile interese, în contextul general al
armonizării acestora cu interesele şi nevoile reale ale societăţii.
Una dintre categoriile de resurse indispensabile în desfăşurarea şi dezvoltarea activităţii
unei firme este resursa umană. Corelate în permanenţă la dimensiunea, structura şi nevoile
unui agent economic, resursele umane reprezintă elementul care asigură coeziunea, eficienţa
şi stabilitatea acestui sistem dinamic real. Gradul de adancire a diviziunii muncii, dar si
ceilalti factori de productie (capital si natura), influenteaza asigurarea compatibilitatii dintre
componentele sistemului economic in general.
Pe parcursul proiectului este dezbătută pe larg problema salarizării, din punctual de
vedere al salariatului, dar şi al angajatorului, cuprinzând un caz practic care
evidenţiază practica contabilă in acest domeniu.
Lucrarea de fata intitulata “Contabilitatea decontarilor cu personalul firmei S.C.
ELECTROMETAL IMPEX SRL”este structurata in 3 capitole.
In capitolul I Notiuni teoretice privind decontarile cu personalul sunt prezentate
cateva notiuni privind determinarea veniturilor din salarii si contributiile obligatorii datorate
la bugetul de stat.
Capitolul II Contabilitatea decontarilor cu personalul prezinta organizarea
sistemului de documente şi a evidenţei operative, organizarea contabilitatii sintetice a
decontarilor cu salariatii si colaboratorii.
In capitolul III Studiu de caz privind inregistrarea in contabilitate a salariilor la
S.C. ELECTROMETAL IMPEXS.R.L. este facuta o prezentarea generala a firmei
ELECTROMETAL IMPEX SRL dar si exemple de calcul a salariului la aceasta firma

CAPITOLUL I
NOTIUNI TEORETICE PRIVIND DECONTARILE CU PERSONALUL

3
 1.1. DETERMINAREA VENITURILOR DIN SALARII

Salariul nominal este suma de bani pe care salariatul o primeşte în

schimbul forţei sale de muncă, de la unitatea în care lucrează. Mărimea lui depinde de mai
mulţi factori:
 valoarea fortei de munca;
 evolutia situatiei economice;
 politica de salarizare.
Salariul real este cantitatea de bunuri şi servicii care poate fi cumpărată, la un
moment dat, cu salariul nominal. Această cantitate diferă de la o perioadă la alta şi de la
o piaţă la alta. El reflectă puterea de cumpărare a salariului nominal.
Sistemul de salarizare stabilit prin contractul colectiv de muncă include:
 salariul tarifar;
 sistemul de sporuri;
 formele de salarizare;
 formele de premiere;
 alte forme.
Salariul tarifar, ca element principal al sistemului de salarizare, se
stabileşte prin contractul individual de muncă sub forma salariului tarifar
orar sau al unui salariu lunar fix pentru un program de lucru de 170 ore. Salariul tarifar
poate fi stabilit pe baza uneia din următoarele forme de salarizare:
 acord direct;
 acord progresiv;
 acord indirect;
 salarizare pe bază de tarife sau cote procentuale;
 forma salarizării în regie, respectiv după timp.

În afară de salariul tarifar de bază, în salariul brut total mai pot fi

cuprinse sporuri şi adaosuri cum sunt:
 sporuri pentru condiţii deosebite de muncă;
 sporuri pentru ore lucrate peste program;
 sporuri de vechime se supun impozitării;

4
  sporuri de lucru în timpul nopţii;
 premii/prime acordate pe baza anumitor criterii.
În sistemul de salarizare, pe langa salariul pentru timpul efectiv lucrat,
pesonalul angajat mai beneficiaza si de alte drepturi:
 indemnizaţii pentru concedii de odihnă;
 concedii pentru evenimente familiale deosebite;
 alte drepturi prevăzute în contractul colectiv de muncă.

1.2. CONTRIBUTII OBLIGATORII DATORATE LA BUGETUL DE STAT

Conform OUG 79/2017 pentru modificarea si completarea legii nr. 227/2015 privind
codul Fiscal, se calculeaza urmatoarele contributii obligatorii:

A. Cota contributiei datorata la bugetul de asigurari sociale (pensii), este:

 pentru conditii normale de munca 25%, revine in totalitate angajatorului;
 pentru conditii deosebite de munca 29%; (4% angajat si 25% angajator)
 pentru conditii speciale de munca 33 %. ( 8% angajat si 25% angajator)

B. Cota contributiei la fondul de sanatate este de 10%, indiferent de conditiile de

munca, este in totalitate in sarcina salariatului.

C. Cota asiguratorie pentru munca 2,25 %, este in totalitate in sarcina

angajatorului. Banii stransi din aceasta contributie vor fi impartiti astfel:
- 15% la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale
- 20% la Bugetul pentru somaj
- 5% la Sistemul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale
- 40% la Fondul National Unic de Asigurari de sanatate pentru plata concediilor
medicale
- 20%la Bugetul de Stat intr-un cont distinct
Statul de salarii cuprinde:
a) salariul brut format din salariul de bază, sporuri, adaosuri şi indemnizaţii,
b) reţinerile:

5
  pentru contribuţia la asigurările sociale CAS;
 contribuţia la fondul de şomaj CFS;
 contribuţia la asigurările sociale de sănătate CASS;
 reţinerile făcute din salariu pentru datorii ale salariatului pentru terţe persoane (rate
pentru diverse cumparari de bunuri, chirii, pensii alimentare);
 a v a n s u l u i chenzinal acordat în cursul lunii pe baza listelor de avans chenzinal;
 impozitul pe salarii
Impozitul pe salarii se calculează pe baza venitului net impozabil realizat de fiecare
salariat. Venitul net impozabil se determină scăzând din venitul brut următoarele categorii de
cheltuieli:
1. contribuţii reţinute din salariul brut
2. deducerile din salariul brut, şi anume:

CAPITOLUL II
CONTABILIZAREA DECONTĂRILOR CU PERSONALUL

2.1. ORGANIZAREA SISTEMULUI DE DOCUMENTE SI A EVIDENTEI

OPERATIVE

6
 Documentele primare pot fi grupate în următoarele categorii:
a) documente de angajare prin care se stabilesc drepturile şi obligaţiile
persoanelor angajate şi ale angajatorului:
 contractul individual de muncă.
b) documente privind prezenţa la lucru:
 condica de prezenţă;
 fişa de pontaj;
 fişa de ceas.
c) documente privind timpul de muncă prestat
 foaia colectivă de prezenţă;
 carnetul de pontaj ;
 situaţia prezenţei la muncă şi a absenţelor.
d) documente privind producţia obţinută sau alte rezultate ale muncii
 bonul de lucru;
 raportul de producţie;
 pontajul lucrărilor executate.
e) documente privind calculul şi evidenţa salariilor
 lista de avans chenzinal;
 statul de plată a salariilor;
 lista de indemnizaţii pentru concediul de odihnă;
 centralizatorul statelor de plată a salariilor .

STATUL DE SALARII
Unul dintre cele mai des folosite formulare financiar-contabile comune pe economie
(pe care trebuie să le utilizeze inclusiv contribuabilii care desfăşoara activitaăţi independente)
este statul de salarii.
Principalele funcţii ale acestuia sunt:

7
 - serveşte ca document pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite salariaţilor, precum
şi al contribuţiei privind protecţia socială şi al altor datorii;
- reprezintă un document justificativ de înregistrare în evidenţa contabilă în partidă
simplă.
Legea prevede obligativitatea intocmirii formularului in doua exemplare pentru fiecare
luna in parte. Datele se trec pe baza documentelor de evidenta a muncii si a timpului lucrat
efectiv, a documentelor privind retinerile legale, a concediilor de odihna, a certificatelor
medicale si se semneaza pentru confirmarea exactitatii calculelor de catre persoana care
determina salariul cuvenit si intocmeste statul de salarii.
Acelaşi tip de formular de state de salarii este utilizat şi pentru centralizarea salariilor
şi a elementelor componente ale acestora, inclusiv a reţinerilor.

LISTA DE AVANS CHENZINAL

1. Serveşte ca:
- document pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite salariaţilor ca avansuri
chenzinale;
- document pentru reţinerea prin statele de salarii a avansurilor chenzinale plătite;
- document justificativ de înregistrare în contabilitate.
2. Se întocmeşte lunar, pe baza documentelor de evidenţă a muncii, a timpului lucrat efectiv,
acertificatelor medicale prezentate şi se semnează pentru confirmarea exactităţii calculelor
de persoana care a calculat avansurile chenzinale şi a întocmit lista.
3. Circulă:
- la persoanele autorizate sa exercite controlul financiar preventiv si sa aprobe plata
(exemplarul 1);
- la casieria unităţii, pentru efectuarea plăţii avansurilor cuvenite (exemplarul 1),
după caz;
- la compartimentul financiar-contabil, ca anexă la exemplarul 2 al registrului de
casă, pentru înregistrare în contabilitate (exemplarul 1);
- la compartimentul care a intocmit lista de avans pentru a servi la intocmirea
statelor de salarii la sfarsitul lunii (exemplarul 2).
4. Se arhivează:
- la compartimentul financiar-contabil, ca anexa la exemplarul 2 al registrului de
casa (exemplarul 1);
- la compartimentul care a întocmit lista de avans chenzinal (exemplarul 2).
8
5. Conţinutul minim obligatoriu de informaţii al formularului este următorul:
- denumirea unităţii, secţiei, serviciului etc.;
- denumirea formularului; întocmit pentru luna, anul;
- numele si prenumele;
- salariul de baza;
- timpul efectiv (lucrat, concediu medical);
- avans de plata;
- semnaturi.

LISTA DE INDEMNIZAŢII PENTRU CONCEDIUL DE ODIHNĂ

Orice salariat are dreptul la concediu anual de odihnă plătit de minimum

20 de zile, potrivit Codului Muncii. Durata acestuia este proporţională cu activitatea prestată
într-un an calendaristic şi nu poate cuprinde sărbătorile legale şi zilele libere plătite. Salariaţii
care au vârsta sub 18 ani au dreptul în fiecare an la un concediu plătit de 24 de zile
lucrătoare.
De asemenea, muncitorii care lucrează în condiţii grele, periculoase sau
vătămatoare sau cei care deţin un certificat de încadrare în grad de handicap beneficiază de un
concediu de odihnă suplimentar de cel puţin 3 zile lucrătoare. În ceea ce priveşte plata, orice
salariat beneficiază de o indemnizaţie de concediu care nu poate fi mai mică decât valoarea
totală a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada respectivă. Această
indemnizaţie se plăteşte de către angajator cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte
de plecarea în concediu.Potrivit noilor prevederi din Codul Muncii, salariaţii trebuie să îşi
ia concediul de odihnă în anul respectiv, adica nu îl mai pot amâna pentru anul următor,
cum era până acum. Zilele de concediu neefectuate nu pot fi compensate bănesc decât la
încetarea contractului individual demuncă. Salariaţii trebuie să comunice angajatorului
perioada de concediu din timp, iar acesta din urmă va întocmi liste în aşa fel încât
fiecare salariat să efectueze într-un an cel puţin 15 zile lucrătoare de concediu
neîntrerupt. Concediul de odihnă poate fi întrerupt la cererea salariatului, pentru
motive obiective, dar în acelaşi timp poate fi întrerupt şi de către angajator,care poate rechema
salariatul din concediul de odihnă în caz de forţă majoră.

LISTA PENTRU PLĂŢI PARŢIALE

9
 Se întocmeşte în două exemplare ori de câte ori se face o plată parţială în
cursul lunii.
Serveşte ca:
- document pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite salariaţilor pentru
plăţile parţiale efectuate;
- document care stă la baza întocmirii statelor de salarii;
- document justificativ de înregistrare în contabilitate.
Se arhivează:
- la compartimentul financiar-contabil, ca anexă la exemplarul 2 al registrului de
casă(exemplarul 1);
- la compartimentul care a întocmit lista pentru plăţi parţiale (exemplarul 2)

2.2. ORGANIZAREA CONTABILITATII SINTETICE A DECONTARILOR CU

PERSONALUL

Folosind registrele şi fişele contabile corespunzătoare formei de contabilitate adoptată,

contabilitatea sintetică se organizează cu ajutorul următoarelor conturi:
a) conturile din grupa 42 – „Personal şi conturi asimilate”:
 421 – „Personal – salarii datorate”
 425 – „Avansuri acordate personalului”
 426 – „Drepturi de personal neridicate”
 427 – „Reţineri din salarii datorate terţilor”

b) contul din grupa 44:

 444 – „Impozitul pe venituri de natura salariilor

Contul 421 „Personal – salarii datorate” (P) ţine evidenţa decontărilor cu personalul
pentru drepturile salariale cuvenite acestuia în bani sau în natură, inclusiv a adaosurilor şi a
premiilor achitate.
În credit se înregistrează:
- salariile şi alte drepturi cuvenite personalului prin debitul contului 641
În debit se înregistrează:

10
 - reţineri din salarii reprezentând avansuri acordate personalului, sume opozabile
salariatilor datorate tertilor,contribuţii (425, 4315, 4316, 444)
- drepturi de personal neridicate prin creditul contului (426)
- salariile nete achitate personalului prin creditul conturilor 512, 531.
Soldul contului reprezintă drepturile salariale datorate.
Contul 425 „Avansuri acordate personalului” (A) ţine evidenţa avansurilor acordate
personalului.
În debit se înregistrează:
- avansurile achitate personalului prin creditul conturilor 512, 531
- avansurile neridicate prin creditul contului 426.
În credit se înregistrează:
- sumele reţinute pe statele de salarii sau de ajutoare materiale reprezentând avansuri
acordate prin debitul conturilor 421, 423.
Soldul contului reprezintă avansurile acordate, iar la sfârşitul lunii trebuie să fie
zero.
Contul 426 „Drepturi de personal neridicate” (P) ţine evidenţa drepturilor de
personal neridicate în termen legal.
În credit se înregistrează:
- sumele datorate personalului reprezentând salarii şi alte drepturi neridicate în
termen prin debitul conturilor 421, 423, 425.
În debit se înregistrează:
- sumele achitate personalului ulterior prin creditul conturilor 512, 531;
- drepturile de personal neridicate prescrise prin creditul contului 758.
Soldul contului reprezintă drepturi de personal neridicate.
Contul 427 „Reţineri din salarii datorate terţilor” (P) ţine evidenţa reţinerilor şi
popririlor din salarii datorate terţilor.
În credit se înregistrează:
- sumele reţinute personalului datorate terţilor prin debitul conturilor 421, 423
În debit se înregistrează:
- sumele achitate terţilor reprezentând reţineri sau popriri prin
creditul conturilor 512, 531.
Soldul contului reprezintă sumele reţinute datorate terţilor.
Contul 444 – „Impozitul pe venituri de natura salariilor” ţine evidenţa impozitelor pe
veniturile de natura salariilor şi a altor drepturi similare datorate bugetului de stat.
11
 În credit se înregistrează:
- sumele reprezentand impozitul pe salarii retinut din drepturile banesti cuvenite
personalului prin debitul conturilor 421, 423.
În debit se înregistrează:
- sumele virate la bugetul statului reprezentând impozitul pe salarii prin creditul
contului 512
- datorii privind impozitul pe salarii anulate prin creditul contului 758.
Soldul contului reprezintă sumele datorate bugetului de stat.
Sunt situatii cand la incheierea exercitiului, in cadrul lucrarilor de pregatire a
intocmirii bilantului , se constata ca nu s-au intocmit state de plata pentru anumiite persoane
sau activitati executate pentru exercitiul curent si care, potrivit principiilor contabile, trebuie
inregistrate pe cheltuielile exercitiului curent. Totodată pot fi constatate şi drepturi de creanţă
faţă de personal, în deosebi în urma unor lipsuri la inventariere care trebuie reflectate în urma
imputării lor la veniturile exerciţiului respectiv. În asemenea cazuri, pe baza documentelor în
care se consemneaza obligatiile si creantele respective se apeleaza la contul 428 – „Alte
datorii şi creanţe în legătură cu personalul”.
421 ”Personal – salarii datorate”(P)
DEBIT
CREDIT
- înregistrarea reținerilor din salarii - înregistrarea obligației de plată față de salariați
421 = % 641 = 421
425 ”Cheltuieli cu ”Personal salarii
”Avansuri acordate personalului” salariile personalului” datorate”
4315
”Contribuția la asigurările sociale”
4316
”Contribuția la asigurările sociale de
sănătate”
444
”Impozitul pe venituri de natura
salariilor”

SOLD FINAL CREDITOR: salariul net datorat

angajaților
în luna următoare
- achitarea restului de plată (salariului net)
421 = 5121
”Conturi la bănci în lei”
mai pot fi situații de:
- salarii neridicate (daca se plătesc în numerar)
421 = 426
”Drepturi de personal neridicate”
- popriri pe salariu
421 = 427

12
 ”Rețineri din salarii datorate terților”
- garanții sau imputări
421 = 4281

”Alte datorii în legătură cu personalul sold final creditor = o (daca s-a plătit salariul)

425 ”Avansuri acordate personalului” (A)

DEBIT CREDIT
- acordarea avansului chenzinal - înregistrarea reținerii avansului acordat
425 = 5121”Conturi la bănci în lei” sau 5311 ”Casa în 421 = 425
lei” ”Personal salarii datorate” ”Avansuri
acordate personalului”

La sârșitul lunii se soldează cu ocazia înregistrării Statului de plată și a reținerii din salariu.

426 ”Drepturi de salarii neridicate” (P)

DEBIT CREDIT
neridicarea la termen a banilor în cazul în care plata se
face cu numerar
plata în luna următoare 421 = 426
426 = 5311 ”Casa în lei” ”Personal salarii datorate”
soldul final creditor arată salariile neridicate

427”Rețineri din salarii datorate terților”(P)

DEBIT CREDIT
plata reținerilor datorate terților popriri, rate reținute terților
427 = 5121 ”Conturi la bănci în lei” 421 = 427
”Personal salarii datorate”
soldul final creditor arată reținerile datorate terților
nevirate încă
4315 ”Contribuția de asigurări sociale” (P)
DEBIT CREDIT
- plata contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale - contribuția de asigurări sociale reținută salariatului
4315 = 5121 ”Conturi la bănci în lei” (pensii 25%)
421 = 4315
”Personal salarii datorate” ”Contribuția la asigurări
sociale”
- contribuția suplimentară plătită de angajator
pentru condiții deosebite de muncă (4%)
6451 = 4315
”Contribuția unității la asigurările sociale”
- contribuția suplimentară plătită de angajator
pentru condiții speciale de muncă (8%)
6451 = 4315

”Contribuția unității la asigurările sociale”

soldul final creditor arată contribuțiile la pensii

datorate
13
 4316 ”Contribuția la asigurările de sănătate” (P)
DEBIT CREDIT
- plata contribuțiilor la bugetul asigurărilor de - contribuția la asigurările de sănătate reținută
sănătate salariatului (10%)
4316 = 5121 421 = 4316
”Contribuția la asigurările de sănătate” ”Conturi la ”Personal salarii datorate” ”Contribuția la
bănci în lei” asigurările de sănătate”

soldul final creditor arată contribuțiile de sănătate

datorate

444 ”Impozitul pe salarii”(P)

DEBIT CREDIT
- plata impozitului pe salarii la bug statului - impozitul pe salarii reținut salariatului (10%)
444 = 5121 421 = 444
”Impozit pe salarii” ”Conturi la ”Personal salarii datorate” ”Impozitul pe
bănci în lei” salarii”

soldul final creditor arată impozitul pe salarii

datorat

CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ PRIVIND INREGISTRAREA IN CONTABILITATE A
SALARIILOR LA S.C. ELECTROMETAL IMPEXS.R.L.

3.1. Scurt istoric al firmei SC ELECTROMETAL IMPEX SA

Situată în Strehaia, Judeţul Mehedinţi, SC ELECTROMETAL IMPEX SA,

figurează înregistrată în registrul comerţului sub numărul J25/681/2007, desfăşurându-si
activitatea în conformitate cu legile României şi a Statutului aprobat de AGA.
SC ELECTROMETAL IMPEX SA cu capital românesc are ca obiect principal de
activitate executarea de lucrări de construcţii civile şi industriale. Pe lăngă acesta, firma mai
execută o serie de lucrări cum ar fi: lucrări din tâmplărie din lemn, aluminiu, PVC, lucrări de
instalaţii în construcţii, hidroizolaţii, termoizolaţii, finisaje interioare şi exterioare.
Valoarea totală a lucrărilor sale depăşeşte 200 miliarde lei, la ora actuală. De-a lungul
existenţei sale, firma a încercat să satisfacă cerinţele clienţilor şi să atragă un număr tot mai mare de

14
noi clienţi. Pentru aceasta şi-a propus să-şi îmbunătăţească calitatea produselor oferite, a lucrărilor
executate şi a serviciilor prestate, prin înlocuirea şi modernizarea bazei tehnico-materiale.
Baza tehnico-materială este formată din utilaje grele (buldozere, excavatoare,
draghine, tractoare, utilaje diverse), precum şi din clădiri şi construcşii speciale absolut
necesare pentru desfăşurarea activităţii (hală, minicentrală termică, staţie sortare, bloc cazare
muncitori, parc auto propriu cu atelier de reparaţii, etc).

 Structura organizatorică
Conducerea societăţii este asigurată de preşedintele Consiliului de Administraţie, care este şi
Directorul General al firmei. Acesta coordonează şi răspunde de:
 activitatea de selecţionare, promovare, pregătire a personalului
 activitatea de control financiar intern
 activitatea de control tehnic de calitate
 activitatea juridică
 activitatea de personal salarizare
 activitatea administrativă
Are în subordine directă:
 Biroul personal – salarizare
 Compartiment CTC
 Oficiul Juridic
 Compartiment de protecţie a muncii şi PSI
 Compartiment CFI
 Compartiment administrativ
Vicepreşedintele Consiliului de Administraţie este asociatul care coordonează şi răspunde de:
 activitatea comercială a societăţii
 activitatea de marketing
 activitatea de lărgire a obiectului de activitate
 activitatea de contractare
 activitatea de aprovizionare

Dată fiind forma de funcţionare a unităţii ca societate pe acţiuni, modul de conducere

şi organizare a activităţii îmbracă o structură organizatorică modernă, caracterizată prin:
 cadrul structural formal, uşor modificabil
 eficacitate ridicată a structurii
 drepturi scrise reglementate prin reguli de funcţionare internă
 structură morfologică de tip ierarhic – functional
 profitul firmei este un criteriu suveran
Forţa de muncă se caracterizează prin dimensiunea cantitativ – numerică, dar mai ales
prin cea calitativ – structural, exprimată prin nivelul de pregătire profesională, potenţialul
creative şi innovational, capacitatea de asimilare a noilor cunoştinţe, starea de sănătate, etc.
Evidenţa contabilă a SC ELECTROMETAL IMPEX SA este organizată într-un
compartiment distinct de contabilitate condus de directorul economic. Pentru gestiuni se

15
utilizează programe informatice, singurele gestiuni ţinute fară asistenţa calculatorului fiind
mărfurile vândute prin unităţile de lucru ambulante, deoarece volumul este mic şi nu justifică
costurile aferente dotării cu tehnică de calcul.
Ca urmare, metodele de gestiune utilizate de societate sunt:
 cantitativ – valoric pentru majoritatea gestiunilor (material, piese, carburanţi,
obiecte de inventor, imobilizări corporale şi necorporale, mărfuri, ambalaje)
 global – valoric pentru mărfurile vândute prin receptive.
Un rol important în cadrul S.C. TOTAL INSTAL SA. îl are sistemul informational,
care ajută în luarea deciziei pentru manageri, analişti financiari, acţionari şi toţi cei care au
interese în acest scop. Acesta este unul de tip piramidal, în care informaţiile de la bază sunt
preluate succesiv, ajungând la managerul superior numai în sinteză. Astfel, se asigură eficienţa
desfăşurării activităţii economice din această unitate.

 Clienţii:
S.C. ELECTROMETAL IMPEX SA de-a lungul existenţei sale, a încercat să satisfacă
cerinţele clienţilor şi să atragă un număr cât mai mare de clienţi, păstrându-i pe cei vechi dar
încercând săcâştige şi alţii noi. Societatea s-a impus pe piaţă ca urmare a satisfacerii cerinţelor
clienţilor şiîndeosebi prin rapiditate şi promptitudine în execuţie şi prin respectarea
standardelor de calitate şirespectul faţă de beneficiari. Printre principalii clienţi se numără SC
Artego SA; SC Zimex SA; SC Instant SA; SC Macofil SA; SC Lidimpex SRL; SC
Hidroelectrica SRL; ISJ Mehedinti; Primaria Severin, etc.
 Furnizorii:
Un alt factor de mediu cu care întreprinderea intră în contact îl constituie furnizorii.
Înalegerea acestora, conducerea întreprinderii ţine cont de calitatea ofertei, preţurile
practicate,localizarea demografică. Agenţii economici în calitate de furnizori de produse şi
servicii ai S.C. ELECTROMETAL IMPEX SA sunt: Artego S.A.; Aquaterm S.A.; Daserama
S.A.; Distrigaz Sud S.AGaze; Electrica S.A.; Elpimar S.R.L. Craiova; Forcom Serv Lidimpex
S.R.L.; Intercomputer S.A.; Lafarge Romcim S.A.; Mariano S.R.L.; Mirfo Ind. S.A.; Petrom
S.A.; Tamar S.R.L; Tipografia S.R.L; TPSUT S.A. Berbeşti.
Achitarea furnizorilor cât şi încasarea clienţilor se efectuează fie în numerar fie prin
ordine de plată.
 Caracterizarea unităţii din punct de vedere financiar

16
 Caracterizarea unităţii S.C. ELECTROMETAL IMPEX SA din punct de vedere
financiar poate fi făcută pe seama indicatorilor economico financiari calculati în baza
informaţiilor din situaţiile financiare anuale.
Importanţa calculării indicatorilor economico-financiari constă in cunoaşterea
evoluţiei acestora şi în compararea cu exerciţiile financiare precedente, ceea ce ofera
conducerii posibilitatea de a efectua analize economico-financiare cu impact în procesul
decizional.
Utilitatea acestor indicatori economico-financiari constă atat in evidenţierea unui
trend, cât mai ales în posibilitatea ca societatea analizată să poată fi comparată cu alte
companii active in acelaş sector. Totodată, existenţa indicatorilor financiari ajută la predicţia
unui eventual faliment in viitor.

1. Indicatori de lichiditate
a. Indicatorul lichidităţii curente:
Lichiditatea curentă = Active curente/Datorii curente = 83024/71060 = 1,17
Indicatorul se îndepărtează de valoarea 2 şi arată că societatea nu oferă garanţia acoperirii
datoriilor curente din activele curente.
b. Indicatorul lichidităţii imediate:
Lichiditatea imediată = (Active curente – Stocuri)/Datorii curente = 1.09
Indicatorul are valaorea mai mare de 1 şi arată că societatea nu are dificultăţi în achitarea
datoriilor scadente.
2. Indicatori de risc
a. Gradul de îndatorare
Gradul de îndatorare = Credite curente/Capital propriu = 97,96%
Indicatorul are valoarea mare 97,96% faţă de 40% cât ar fi valoarea maximă şi arată că există
riscul de incertitudine şi nesiguranţă în obţinerea de rezultate economice optime.
3. Indicatori de activitate (indicatori de gestiune)
a. Viteza de rotaţie a stocurilor
Viteza de rotaţie a stocurilor = Costul vânzărilor/Stocul mediu = 87 ori
Indicatorul arată că stocul a fost rulat de 87 ori în cursul exerciţiului şi se
apreciază că este o viteză optimă în raport cu volumul vânzărilor.
b. Numărul de zile de stocare
Numărul de zile de stocare = (Stoc mediu/ Costul vânzărilor) × 365 = 4,22 zile
Indicatorul arată că durata de stocare este mică, ceea ce presupune o aprovizionare ritmică
c. Viteza de rotaţie a activelor totale
17
 Viteza de rotaţie a activelor totale = Cifra de afaceri/Active totale = 10,2.
Nivelul indicatorului arată în ce proporţie volumul cifrei de afaceri este generată de volumul
total al activelor sau ponderea cifrei de afaceri în totalul activelor. Se apreciează că nivelul
indicatorului este bun, indicând că la 1 leu active totale se obţin 10 lei venituri aferente cifrei
de afaceri.
4. Indicatori de profitabilitate
a. Rentabilitatea capitalului angajat
Rentabilitatea capitalului = Profit înaintea plăţii dobânzii / Capital angajat = 0.38
şi a impozitului pe profit
Nivelul indicatorului arată profitul pe care îl obţine entitatea din banii investiţi în afacere.
Capitalul angajat se referă la capitalul propriu plus datoriile pe termen lung sau indicatorul
total active minus datorii curente. Se apreciează că rezultatul indicatorului este satisfăcător, la
1 leu capital angajat se obţine 0,38 lei profit.
b. Marja brută din vânzări
Marja brută din vânzări = (Profit brut din vânzări/Cifra de afaceri) x100 = 0.72%.
Procentul de 0,72% arată că la 100 lei vânzări se obţine 0,72 lei profit.
Se apreciază că este un procent redus, ceea ce indică că în perioada următoare entitatea
trebuie să îşi organizeze în aşa fel activitatea încât să îşi optimizeze profitul din vânzări.

3.2. Exemplu de calcul al salariului la S.C S.C. ELECTROMETAL IMPEX SA

La determinarea salariului net, ținem cont de modificarea Codului fiscal, adusă de OUG nr.
79/2017, iar asigurările suportate de salariat sunt:

- contribuția la asigurările sociale pensii în procent de 25%, în sumă de 4.500 lei x 25% = 1.125
lei;
- contribuția la asigurările sociale de sănătate în procent de 10%, în sumă de 4.500 lei x 10% =
450 lei;
- impozitul pe venitul din salarii în procent de 10%, aplicat la venitul net, respectiv 4.500 lei –
(1.125 lei + 450 lei) = 2.925 lei, iar impozitul este 2.925 lei x 10% = 293 lei;
- contribuția asiguratorie de muncă suportată de angajator, în procent de 2,25%, respectiv suma
de 4.500 lei x 2,25% = 101 lei.
- Salariul net este în sumă de 4.500 lei – (1.125 lei + 450 lei + 293 lei) = 2.632 lei, ce se achită
salariatului prin transfer bancar.

Înregistrări contabile specifice decontarilor salariale la firma de mai sus sunt:

18
 641 = 421 4.500 lei

“Cheltuieli cu salariile “Personal salarii datorate”

personalului”

421 = 4315 1.125 lei

“Personal salarii datorate” ‘Contribuția de asigurări sociale”

421 = 4316 450 lei

“Personal salarii datorate” “Contribuția de asigurări sociale

de sănătate”

421 = 444 293 lei

“Personal salarii datorate” “Impozitul pe salarii”

646 = 436 101 lei

“Cheltuieli privind contribuția „Contribuția asiguratorie pentru

asiguratorie pentru muncă” muncă”

421 5121 2.632 lei

“Personal salarii datorate” “Conturi la bănci în lei”

BIBLIOGRAFIE

1. Avram Marioara - Contabilitatea financiară a firmei, Editura Universitaria, Craiova,

2009
2. Avram Marioara - Management contabil, Editura Universitaria, Craiova, 2010

3. Avram M., - Contabilitate – baze teoretice şi aplicative, Editura Sitech, Craiova,

19
 2011

Pătruţescu M.

4. Iacob Petru Pântea - Contabilitate Financiară Românească conformă cu Directivele

Europene, Editura Intelcredo, Deva 2007, Ediţia a IIa
5. Isai V. - Contabilitate, Editura ALL Educational, Bucureşti, 2002

6. Pătruţescu M. - Contabilitatea financiară, vol. I, Editura Universitaria, Craiova, 2009

7. Ristea Mihai şi - Contabilitatea societăţilor comerciale, vol II, Editura Universitară,

colaboratorii Bucureşti, 2009

8. Ristea M. (coord.) - Contabilitatea financiară a întreprinderii, (ediţia a 2-a), Editura

Universitară, Bucureşti, 2005
9. Ristea M., - Bazele contabilităţii, Editura Universitară, Bucureşti, 2006

Dumitru C.
10. Sandu M. , - Bazele Contabilităţii, Ediţia a IIIa, Craiova 2010 Editura Reprograf,
Criveanu M

11. Maria Sandu - Contabilitatea si fiscalitatea entitatilor economice, editura

Reprograph, Craiova, 2012
12. Staicu C. - Contabilitate financiara: abordare in context european si
international, editura Universitaria, Craiova, 2010
şi colaboratorii

14. *** - Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată în

Monitorul Oficial al României, nr 1066/17.11.2004
17. *** - Reviste de specialitate: Tribuna Economică, Gestiunea şi
contabilitatea firmei, colecţie 2008 - 2012

20
21
22
23