Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
L3 PDF
L3 PDF
17
extragerii garniturii de foraj cu viteză mare prin
fluidul de foraj care are viscozitate mare;
extragerii sapei de foraj manşonate.
• manevrarea incorectă a echipamentului de prevenire a erupţiilor;
• traversarea unor formaṭiuni cu presiuni anormale și utilizarea
unui fluid de foraj necorespunzător;
• defecţiuni ale echipamentului de prevenire a erupţiilor.
Erupṭiile libere pot avea loc în timpul:
• forării sondei;
• testării sondei;
• completării sondei;
• operaṭiilor de intervenṭie.
Efectele accidentelor produse la traversarea stratelor productive :
• pierderea instalaţiei de foraj;
• pierderea platformei marine în cazul sondelor offshore;
• pierderi umane;
• degradarea zăcământului;
• formarea unor cratere la diferite distanţe de gaura de sondă.
• poluarea mediului înconjurător.
Semnele manifestărilor eruptive:
• modificarea vitezei de avansare a sapei;
• debitul de ieșire al fluidului de foraj devine mai mare decat cel de
intrare;
• presiunea la pompe scade;
• apariṭia gazelor, ṭiṭeiului sau apei la suprafaṭă
18
Fig. 3.1. Erupṭia liberă de la Bahja.
.
Fig.3.2 Erupṭia liberă necontrolată la o sondă
marină din largul coastelor Perului.
19
În timpul unei operaṭii de intervenṭie la o sondă marină din largul
coastelor Perului în 1977, aceasta a început să erupă necontrolat și s-a aprins.
Ca urmare platforma marină a fost destul de mult avariată precum și
instalaṭiile de suprafaṭă. Durata operaṭiei de captare și control a sondei fost
de 24 zile.
• Erupṭie liberă determinată de o alunecare de teren
In 1999 in Sudul Boliviei a fost avariată o sondă de producṭie ca
urmare a producerii unei alunecări de teren. Aceasta a fost controlată după opt
zile.
20
Fig.3.4. Erupṭia liberă a unei sonde marină de explorare forată de pe platforma
semisubmersibilă Deepwater Horizon.
21
În timpul operaţiei de dislocuire a noroiului cu apa de mare au avut loc
o serie de evenimente şi s-au înregistrat presiuni mari în garnitura de foraj, în
final ajungând la 400bar.
Sistemul de deconectare în caz de urgenţă care închide toate valvele şi
toate bacurile prevenitorului montat pe fundul mării şi deconectează riserul a
fost acţionat de la distanţă dar se pare că nu a funcţionat. De asemenea, se
pare că acesta a fost acţionat prea târziu.
Prin urmare, în seara de 20 aprilie 2010 o se produce o erupţie de gaze
la mare presiune, urmate de ţiţei. Acestea se aprind producând o serie de
explozii şi incendiind platforma. Flăcările aveau o înălţime de aproximativ
90m, fiind vizibile de la o distanţă de 35 mile.
După ce a ars aproape 36 de ore, platforma Deepwater Horizon s-a
scufundat pe 22 aprilie 2010.
Sonda a erupt timp de trei luni în 2010, fiind accidentul cu cel mai mare
impact asupra mediului marin din istoria industriei de petrol, acest impact
continuând chiar și după ce sonda a fost captată şi închisă. Explozia a ucis 11
oameni și a rănit alṭi 17 dintre cei 126 de oameni care se aflau pe platformă în
timpul exploziei.
Pentru limitarea scurgerilor de ţiţei s-au încercat diferite metode care
însă nu au dat rezultate. Una dintre ele a utilizat şi roboţi submarini
(ROV(remote operated vehicle)) pentru a acţiona un port specific al
prevenitorului de erupţie de pe fundul mării, însă fără rezultat.
Pe 15 iulie 2010 sonda a fost captată după ce a deversat în mare 780000
3
m de ṭiṭei. S-a estimat că debitul de ṭiṭei deversat zilnic era cuprins între 8400
– 9900 m3/zi. Ea a fost declarată închisă total abia în septembrie 2010 când s-a
reuşit interceptarea acesteia de către o sondă adiacentă forată în acest scop.
22
• Blocarea porilor cu apă;
• Creşterea saturaţiei în apă;
• Formarea emulsiilor şi creşterea viscozităţii fluidelor;
• Depunerea sărurilor organice, respectiv anorganice pe pereţii
porilor.
k kd rs
rd
rc
(3.1)
23
unde reprezintǎ debitul sondei; viscozitatea fluidelor produse de strat;
factorul de volum al fluidului produs de strat; permeabilitatea
mediului poros; grosimea stratului productiv; factorul skinpropriu-zis .
Factorul skin generat de contaminarea stratului productiv sau factorul skin
propriu-zis permite evaluarea gradului de contaminare al formaţiunii
productive. Acesta se poate determina din datele rezultate de la cercetarea
hidrodinamicǎ a unei sonde sau se poate estima cu ajutorul relaţiei lui
Hawkins[3]:
(3.2)
3.5 Aplicaţii
Sǎ se determine factorul skin propriu-zis în condiţiile în care se cunosc
urmǎtoarele date: raza sondei, rs=0,1 m; raza zonei contaminatǎ, rd=0,5m,
permeabilitatea zonei contaminate, kd=75 mD și permeabilitate originalǎ a
stratului, k=200 mD.
Sǎ se reprezinte grafic factorul skin în raport cu permeabilitatea și raza
zonei contaminate, considerând pentru acestea valorile din tabelul 3.1.
Tabelul 3.1 Valorile permeabilitǎţii și razei zonei contaminate.
kd, mD rd m
25 0,5
50 1
75 1,5
100 3
Bibliografie
1. Chivan, F.: Reservoir Formation Damage, Gulf Publishing Company, Houston,
Texax, 2000.
24
2. Cristescu, M, Teodorescu, C.C: Stimularea productivitǎţii sondelor prin acidizare,
Editura Universitǎţii Petrol-Gaze din Ploiești, 2004.
3. Hawkins, M.: A Note on the Skin Effect, JPT, Trans AIME, Vol, 207, p.356-357,
December, 1956.
4. Ioachim, Gr., Popa, C.: Exploatarea zǎcǎmintelor de ţiţei, Editura Tehnicǎ,
București, 1979.
5. Macovei, N.: Deschiderea stratelor productive, Editura Universitǎţii Petrol-Gaze
din Ploiești, 2008.
6. Marcu, M.: Extracţia petrolului, Editura Universitǎţii Petro-Gaze din Ploiești, 2018.
7. Marcu, M.: Extracţia petrolului. Noţiuni fundamentale, Editura Universitǎţii Petro-
Gaze din Ploiești, 2012.
8. Nas, S. Kick Detection and Well Control in a Closed Wellbore, IADC/SPE
Managed Pressure Drilling and Underbalanced Operations Conference and
Exhibition, Denver, April, 2011.
9. Perrin, D.: Well completion and Servicing, Edition Technip, Paris, 1999.
10. Tocan, I.: Extracţia petrolului. Pregǎtirea sondelor pentru exploatare și punere ,in
producţie, Editura Tehnicǎ, București, 1998.
11. www.petrowiki.org.
25