Lucrarea de laborator 1 (L1).

Construcția sapei cu role-con și uzarea ei în timpul forajului

Sapa de foraj („Drill Bit”, în lb. en.) este scula cu ajutorul căreia se realizează
fisurarea şi dislocarea rocii de la talpa puţului şi fărâmiţarea/ sfărâmarea şi aşchierea
acesteia, prin contactul dintre elementele sale tăietoare cu roca, în timpul antrenării ei în
mişcare de rotaţie şi exercitării pe ea a unei forţe de apăsare.
Sapa poate fi antrenată:
 direct, de un motor de adâncime;
 indirect, de la suprafaţă, prin intermediul garniturii de foraj, folosind masa
rotativă sau capul hidraulic-motor/ top-drive-ul.
Există diferite tipuri de sape, diferenţiate după mai multe criterii (vezi [1] și [2]).
Pentru forajul rotativ-hidraulic de explorare şi exploatare se utilizează, de obicei,
două tipuri de sape: sapele cu role-con şi sapele cu cuţite fixe.
Obiectul lucrării de laborator îl formează sapele cu role-con.

Tipurile de sape cu trei role-con

Sapele cu role-con („Roller-cone bits”, în lb. en.) (fig. 1 ÷ 13) se utilizează, în
general, pentru forajul în formaţiuni foarte variate din punctul de vedere al tăriei: de la
cele foarte moi la cele foarte tari și abrazive.

Fig. 1. Sapa cu role-con cu dinţi frezaţi, executaţi din corpul rolei,

şi reducţia de legătură dintre sapă și prăjina grea sau stabilizator
(în partea dreaptă): – falcă întărită cu știfturi din carburi metalice;
– zona de îmbinare prin sudură dintre două fălci; – con cu dantură
cu dinţi din oţel; – contracon întărit cu știfturi din carburi metalice;
– dispozitiv de spălare exterioară cu jet (cu duză) înclinat; – cep cu
filet conic; – umărul cepului (îmbinării filetate)

1
 Fig. 2. Cele trei role, cu danturile lor, formate din
dinți frezați din oțel, și orificiile dispozitivelor de
spălare exterioară în care se montează duzele

Fig. 3. Două tipuri de sape cu role-con cu dantură din

inserţii (din carburi metalice sinterizate): predominant în
formă de daltă (în planul din spate) și predominant în
formă de con (în planul din față)

2
 Fig. 4. Sapa cu role-con, cu butoni de formă conică, inserați în role:
– falcă; – inserții în formă de con, din carburi metalice, fixate pe falcă;
– porțiunea de suprafață exterioară a fălcii, din dreptul zonei de etanșare
a rolei, întărită cu știfturi din carburi metalice; – zona de îmbinare prin
sudură dintre două fălci; – con cu butoni; – butoni; – contracon;
– știfturi din carburi metalice fixate pe contracon; – dispozitiv de
spălare exterioară cu jet (cu duză); – cep cu filet conic; – umărul
cepului; – porțiunea de falcă de sub umărul cepului, întărită cu știfturi
din carburi metalice
Din acest punct de vedere, respectiv al tipului danturii și al materialului din care
se confecționează dinții, există două tipuri de sape cu role ([1] și [2]):
1) sape cu dinţi frezaţi („milled tooth bits”, în lb. en.) sau sape cu dinţi din oţel
(„steel-tooth bits”, „steel-tooth tricone bits”, în lb. en.) (fig. 1, 2 și 5);
2) sape cu inserţii din carburi metalice sinterizate/ carburi de tungsten („tungsten
carbide insert bits” = „TCI bits”, „TCI tricone bits”, în lb. en.) sau sape cu
butoni („buton bits”, în lb. en.) (fig. 3), care pot fi cu inserții predominant în
formă de daltă (fig. 3, în planul din spate) sau daltă cu muchiile rotunjite, cu
inserții predominant în formă de con (fig. 3, în planul din față, și fig. 4) și cu
alte forme (de exemplu, cu cap semisferic).
Primele se folosesc pentru forajul în formaţiuni relativ moi, dar și tari, extratari și
abrazive, iar celelalte pentru formaţiuni dintr-un domeniu mai larg, incluzând, mai ales,
pe cele mai tari şi mai abrazive, în funcție de forma și numărul de inserții de pe
suprafața rolelor.

Construcția sapei cu role-con

Construcţia sapei cu trei role-con este arătată în fig. 1 ÷ 13.
Se pun în evidență următoarele elemente componente:
o corpul sapei, care este format din trei fălci îmbinate prin sudură;
o conurile/ rolele sau rolele-con pe suprafața cărora se află dantura;
o lagărele, pe care se montează rolele.

3
 Fig. 5. Construcţia sapei cu trei role/ conuri (role-con), cu spălare................................,
cu lagăre de tipul ...........: 1 - .................; 2 - ..............; 3 - ...............; 4 - ...................;
5 - ................. ; 6 - .....................;7 – .................; 8 – .............. ;
D S − .................................................... ; D 1 − ........................................................;
h S − ......................................
Fiecare falcă are în partea de jos un ax, numit și butonul fălcii, reprezentat de un
ansamblu de trei suprafețe/ căi de rulare, pe care se montează elementele de rostogolire
(bile și role cilindrice sau numai bile) sau bucșele de alunecare ale lagărelor rolelor. Pe
aceste lagăre se montează rolele-con. În cazul în care există elemente de rostogolire,
lagărul este de rostogolire, iar în cazul în care există bucșa de alunecare, lagărul este de
alunecare. În partea de sus a fiecărei fălci se află o treime din circumferința cepului
sapei. După ce se prelucrează axul fiecărei fălci și se montează pe el rolele-con pe lagăre,
se asamblează prin sudură cele trei fălci și, apoi, se realizează cepul filetat. În cazul
sapelor cu spălare exterioară, pe fiecare falcă este dispus lateral un dispozitiv de spălare
în care se montează o duză. Ansamblul porțiunilor de fălci dintre cep și cele trei axuri
formează corpul sapei. În corpul sapei, în falcă, se poate executa un orificiu înclinat (așa
cum se vede în fig. 5), prin care fluidul de foraj, încărcat cu detritus, din zona de
deasupra rolelor, este eliminat în spațiul inelar, preîntâmpinând manșonarea sapei.
Elementele de lucru principale ale sapelor cu role-con care contribuie la eficien-
ța procesului de foraj și influențează durata de viață a lor sunt rolele-con, cu dantura și
lagărele lor, și dispozitivele de spălare.
Dantura și lagărele sapelor cu role-con sunt supuse unor solicitări foarte mari,
determinate de forța de apăsare pe sapă, de turația de antrenare și de condițiile de
adâncime (temperatură din ce în ce mai mare, odată cu creșterea adâncimii de foraj,
acțiunea erozivă, abrazivă și corozivă a fluidului de foraj, a particulelor de rocă
sfărâmată și a fluidelor din formațiunile străbătute prin foraj). Forța de apăsare pe sapă

4
(F S ) poate avea măsuri de ordinul a câtorva zeci de tone-forță, în funcție de tipul sapei,
diametrul nominal (D S ), tăria rocii și turația de antrenare a sapei (n S ), forța crescând
odată cu creșterea acestui diametru, cu creșterea tăriei rocii și cu reducerea turației.
Dispozitivele de spălare, în special, cele cu duze, sunt supuse acțiunii erozive și
corozive a fluidului de foraj.
Sapele cu role au nişte elemente rotitoare din oţel, de formă conică, numite, de
aceea, role-con (fig. 1 ÷ 12). Rolele-con sunt montate pe lagăre, astfel încât fiecare rolă-
con se rotește liber faţă de corpul sapei și independent de mișcarea celorlalte role-con,
atunci când sapa este antrenată în mişcare de rotaţie pe talpa puțului și este supusă unei
forțe de apăsare, numită forță de apăsare pe sapă („weight on bit” 1 , în lb. en.) (F S ).
Majoritatea sapelor cu role au trei role/ conuri şi, de aceea, se denumesc sape cu trei
role/ conuri („tricone bits”, în lb. en.). Există şi sape cu două role/ conuri („two-cone
bits”, în lb. en.) sau, chiar, o singură rolă/ un singur con („monocone bits”, în lb. en.). Pe
suprafaţa rolelor se află dantura, care poate fi cu (vezi mai sus):
 dinţi de tăiere („cut teeth”, în lb. en.), executaţi din oțel, prin frezare din
corpul rolei;
 butoni („buttons”, în lb. en.)/ inserții („inserts”, în lb. en.) din carburi
metalice sinterizate (de exemplu, carburi din tungsten), foarte tari, implantați
în corpul rolele-con.

Fig. 6. Dispozitivul de spălare exterioară înclinat în care

este montată duza de la o sapă cu role-con cu butoni
Suprafaţa exterioară a rolelor, care vine în contact cu roca, se numeşte contracon.
Diametrul maxim circumscris conurilor sapei, respectiv diametrul maxim circumscris
contraconurilor, reprezintă diametrul nominal al sapei cu trei conuri (D S ).
Contraconul poate fi întărit cu inserții/ ştifturi din carburi metalice (vezi fig. 1, 3,
4, 6 și 7), pentru a-i conferi rezistenţă la uzare abrazivă, atunci când vine în contact cu
peretele puțului în timpul forajului.
De asemenea, suprafața exterioară a fălcii, în zona de contact cu peretele găurii
de foraj și în dreptul zonei de etanșare a rolelor, poate fi întărită și ea cu inserții/ ştifturi
din carburi metalice (carburi de tungsten) (fig. 1, 4, 6 și 7) sau/ și poate fi acoperită cu
un strat de carbură metalică, aplicat prin sudură (fig. 7), din același motiv.

1
În traducere, în limba romînă, „weight on bit” înseamnă „greutate pe sapă”. În timpul forajului, apare și
o forță de frecare între garnitura de foraj și peretele puțului, care reduce greutatea unei părți din ansamblul
de adâncime pe care sondorul-șef o aplică pe sapă, de la suprafață, și o citește pe aparatul indicator de
sarcină/ al sarcinii de la cârlig, numit și drillometru („weight indicator”, în lb. en.). De aceea, este mai
corect să se folosească termenul de „forță de apăsare pe sapă” și nu termenul de „greutate pe sapă”.

5
 Ştifturile/ Inserțiile sunt confecţionate din carburi metalice sinterizate, de obicei
carburi de tungsten, şi sunt fixate, prin presare, în locaşurile lor conice (practicate în
corpul rolelor), după ce, în prealabil, aceste locașuri au fost prelucrate și tratate.

Fig. 7. Ansamblul falcă-rolă cu butoni, cu zonele

întărite cu știfturi din carburi metalice și strat de
carbură metalică aplicat prin sudură: 1 – falcă;
2 – știfturi din carburi metalice inserate pe falcă;
3, 4, 5 – strat de carburi metalice aplicat pe falcă
prin sudură; 6 – rolă-con; 7 – butoni; 8 –
contracon; 9 – știfturi inserate pe contracon
Forma dinților din oțel, frezați, și a butonilor inserați în role este aleasă în funcție
de proprietățile formațiunilor de roci (rezistența la foraj/ tăria și abrazivitatea lor), pentru
care sunt destinate. Astfel, pentru roci slabe, dantura are pasul mai mare, cu dinți de
înălțime mai mare și cu unghiul la vârf mai mic. În schimb, sapele pentru roci tari dispun
de dantură cu pasul mic iar dinții sunt mai mici și cu unghiul la vârf mare, pentru a fi mai
rezistenți. De asemenea, pentru a le conferi rezistență la uzare și, ca urmare, pentru a le
mări durata de lucru, dinții din oțel sunt încărcați, prin sudură, cu material dur, fie pe
toată suprafața, fie pe fața de atac și pe partea frontală, fie numai pe fața de atac. În cazul
sapelor cu inserții, destinate rocilor extratari, dantura utilizată este reprezentată de butonii
cu cap semisferic, inserați în corpul rolelor, iar pentru cele destinate rocilor de tărie mai
mică, dantura este formată din butoni cu capul în formă de daltă. Pentru formațiunile de
roci tari și abrazive, se folosesc inserțiile din carbură de tungsten acoperite cu o peliculă
de diamante, care asigură o structură de tăiere foarte eficientă și de durabilitate mare.
De asemenea, mișcarea rolelor este în funcție de tăria rocii. Astfel, în cazul rocilor
tari, rolele sunt în așa fel construite, încât ele execută o mișcare de rostogolire pe talpa
puțului, producând dislocarea rocilor prin sfărâmare, iar în cazul rocilor slabe și de tărie
medie, rolele execută o mișcare complexă, de rostogolire și alunecare/ lunecare, dislocarea
rocii având loc prin sfărâmare și așchiere.
Dantura rolelor este dispusă în șiruri/ coroane circulare, concentrice, la o anumi-
tă distanță între ele, astfel încât un șir/ o coroană de dinți de la o rolă să intre/ pătrundă
în spațiile goale/ canalele corespunzătoare de la celelalte două role vecine (vezi fig. 2 ÷ 4 și 8).
În fig. 8 se prezintă modul de dispunere a danturii rolei 1, față de danturile
rolelor vecine (2 și 3), care creează efectul de autocurățire. Se menționează faptul că
numerotarea rolelor/ conurilor se face în felul următor: conul 1 este cel care conține
rândul tăietor central iar conurile 2 și 3 sunt considerate în această ordine, în sensul
acelor de ceasornic.

6
 Fig. 8. Modul de dispunere a danturii rolei 1,
față de danturile rolelor vecine (2 și 3), care
creează efectul de autocurățire a rolelor-con
Această modalitate de dispunere a danturii unei role față de danturile celorlalte role
creează efectul de autocurățire a rolelor-con, pentru că dantura unei role îndepărtează
detitusul acumulat între coroanele rolelor vecine, împiedicând încărcarea lor cu acest
material rezultat în timp ce sapa se rotește și acționează pe talpa puțului. În rocile
plastice, detritusul colmatează spaţiul dintre dinţi, reducând înălţimea dinţilor, micșorând,
astfel, eficiența procesului de foraj, şi producând, de asemenea, manşonarea sapei, cu
blocarea rolelor.

a b

c
Fig. 9. Tipurile principale de lagăre: a) RBAA [de rostogolire, cu role (R) și bile (B), și de alunecare (A,
A)]; b) RBRA [de rostogolire, cu role (R), bile (B) și role (R), și de alunecare (A)]; c) ABAA [de
alunecare (A), de rostogolire, cu bile (B), și de alunecare (AA)]

7
 Această întrepătrundere a coroanelor danturilor are o serie de alte avantaje
constructive, de rezistență și de mișcare ale rolelor:
permite creșterea volumului fiecărei role-con, ceea ce duce la creșterea
numărului de dinți și a capacității lagărelor;
creează deplasări laterale mai mari, fapt care produce un efect de lunecare pe
talpă mai mare, care determină și acțiunea de așchiere mai mare a rocii.
Lagărele pe care se montează rolele-con pot fi lagăre de rostogolire (cu rulmenți),
cu bile (B) și role cilindrice (R), sau numai cu bile (B), și lagăre de alunecare (A),
etanșate sau neetanșate. În fig. 9 sunt ilustrate cele trei tipuri principale de lagăre cu
rulmenți și cu alunecare: tipul RBAA (fig. 9.a), tipul RBRA (fig. 9.b) și tipul ABAA
(fig. c). Se menționează faptul că rulmentul cu bile (B), care apare în cele trei tipuri
prezentate, are rolul de a împiedica deplasarea axială a rolei. Bilele sunt introduse în
canalul respectiv printr-un orificiu, practicat în falcă și obturat, apoi, cu un dop metalic,
asigurat cu sudură (vezi și fig. 5, și 9  11).
Lagărele de rostogolire (cu rulmenți: cu bile și role) se utilizează la sapele cu
diametrul mai mare de 8½ in iar lagărele de alunecare se folosesc la sapele cu diametrul
mai mic de 9⅞ in.

Fig. 10. Dispozitivul de ungere a unui lagăr etanș de tipul

RBAA de la o sapă cu trei role-con cu dantură din butoni
insertați: 1 – cavitate cu lubrifiant; 2 – piston de egalizare
a presiunii; 3 – arc de compresiune; 4 – canal de ungere
(de comunicare între cavitate și lagăre); 5 – inel de
etanșare
Lagărele neetanșe/ neetanșate, numite și deschise, sunt gresate inițial cu vaselină
consistentă, care conține grafit sau bisulfură de molibden. După un timp de funcționare,
vaselina este spălată de fluidul de foraj și, în continuare, lagărele sunt lubrifiate și răcite
de acest fluid, dar, odată cu pătrunderea lui în lagăre, pătrund și particule de material
solid, abraziv, care produc uzarea lagărelor, cu posibilitatea de pierdere a elementelor de
rostogolire (bile sau role), și blocarea rolelor-con. Lagărele neetanșate se pot utiliza la

8
sapele cu dinți din oțel (la care durata de lucru a danturii este mai redusă decât a
lagărelor), pentru forajul puțurilor de suprafață, în formațiunile de roci cu forabilitate
mare, și, de asemenea, la sapele destinate forajului cu aer, la care aerul este fluidul de
lucru ce realizează curățarea și răcirea lagărelor.
Lagărele etanșe/ etanșate, care se numesc și lagăre închise, sunt mult mai
rezistente în comparație cu lagărele neetanșate, dar și mult mai scumpe.

Fig. 11. Rola-con cu lagăr etanș/ etanșat de tipul ABAA: 1 –

falcă; 2 – axul/ butonul fălcii; 3 – rolă-con; 4 – contracon; 5 –
buton insertat în corpul rolei-con; 6 – știft insertat în contra-
con;7 – lagăre de alunecare; 8 – lagăr de alunecare; 9 –
rulment cu bile; 10 – dop de închidere; 11 – știft de închidere;
12 – canal de ungere (comunicare între cavitatea cu lubrifiant
și lagăre); 13 – inel de etanșare; 14 – talpa puțului; D S –
diametrul nominal al sapei; α – unghiul dintre axa sapei și
axa rolei-con
Prin etanșarea lagărelor, se obțin următoarele avantaje în comparație cu lagărele
neetanșe/ neetanșate:
 blocarea accesului fluidului de foraj în zona lagărelor cu ajutorul unei garni-
turi de etanșare (de forma unui inel „O” din cauciuc sau material plastic,
prevăzut cu armătură elastică din oțel), montate la baza conului, așa cum se
arată în fig. 10 (poziția 5) și 11 (poziția 13);
 ungerea permanentă cu lubrifiant, care este înmagazinat într-o cavitate din
corpul sapei, la o presiune care echilibrează presiunea fluidului de foraj de la
talpa puțului, prin intermediul unei membrane elastice de separare sau al
unui piston, după cum se prezintă în varianta constructivă din fig. 11.
Condițiile de lucru în care funcționează garnitura de etanșare a lagărelor sunt
grele, caracterizate prin existența șocurilor axiale și radiale (produse în timpul forajului
prin acțiunea dinților sapei asupra rocii), a temperaturii, a presiunii de adâncime și a
mediului coroziv, reprezentat de fluidul de foraj și de fluidele și gazele din formațiunile
traversate prin foraj. De asemenea, în zona de etanșare, între rolă și falcă, se interpune

9
fluid de foraj cu particule abrazive, care afectează garnitura de etanșare. De aceea, unele
firme construiesc sape cu două inele de etanșare și două inele metalice de antifricțiune.
Sapele cu role-con pot fi cu două tipuri de spălare:
 spălarea interioară;
 spălarea exterioară sau cu jet.
Prin tipul de spălare a sapei se-nțelege modalitatea prin care se face spălarea
danturii sapei și a tălpii puțului, și anume:
 prin curgerea fluidului de foraj prin interiorul sapei (existând un orificiu în
bolta sapei) și, ca urmare, spălarea danturii și a tălpii puțului pe la interiorul
sapei, fluidul de foraj spălând întâi dantura și apoi talpa puțului;
 prin curgerea fluidului de foraj prin exteriorul sapei, între role, unde sunt
prevăzute niște dispozitive, în care se montează duze, care imprimă fluidului
de foraj o viteză mare de curgere (de 70 m/s ÷ 150 m/s și, chiar, 180 m/s ÷
200 m/s), deci, prin care fluidul iese cu jet, asigurând spălarea mai eficace a
danturii, dar, mai ales, a tălpii puțului, având, totodată, și un rol important în
procesul de dislocare a rocii de pe talpa puțului, prin impactul hidrodinamic
asigurat de jeturile de fluid.
De obicei, sapele cu spălare exterioară sau cu jet se utilizează pentru forajul în
terenuri cu roci mai tari/ compacte.
Dispunerea dispozitivelor de spălare în fălci (corpul sapei) poate fi:
 verticală (vezi fig. 2, 3, 5 și 10);
 înclinată (vezi fig. 1, 4 și 6).

Fig. 12. Fixarea duzei prin intermediul unei bucșe

filetate într-o altă bucșă-corp: 1 – corpul
dispozitivului de spălare; 2 – bucșă-corp; 3 –
garnitură de etanșare; 4 – duză; 5 – bucșă filetată

Fig. 13. Fixarea duzei cu ajutorul unui inel de siguranță:

1 – corpul dispozitivului de spălare; 2 – garnitură de
etanșare ; 3 – duză; 4 – inel de siguranță

10
 Sapa este echipată cu duze, confecționate din materiale metalo-ceramice, rezistente
la eroziune, care au diametrul interior cu o anumită măsură, astfel încât (pentru debitul
de fluid de foraj necesar) să poată fi eficace în formațiunea de roci în care se forează.
Duzele pot fi cu aceeași măsură a diametrului interior sau cu măsuri diferite, în funcție
de tăria rocii și plasticitatea ei, pentru a asigura, în mod eficient, spălarea danturii și
efectul de impact hidrodinamic necesar asupra tălpii puțului. Fixarea duzelor se face în
diferite moduri: 1) prin intermediul unei bucșe filetate într-o altă bucșă-corp (fig. 12); 2)
cu ajutorul unui inel de siguranță (fig. 13) etc.

Uzarea sapei cu role-con

În timpul forajului, sapa se uzează, din cauza:
 frecării la contactul diferitelor elemente ale ei cu roca în timpul mișcării de
rotație;
 solicitărilor de compresiune și de încovoiere ale elementelor ei, prin forța de
apăsare exercitată pe ea și prin înclinarea ei în zonele de deviere;
 circulației fluidului de foraj.
Astfel, se disting diferite tipuri de uzări:
uzarea abrazivă exterioară (la contactul cu roca a elementelor exterioare ale
sapei), care produce uzura de abraziune;
uzarea prin oboseală superficială de contact (datorită presiunii de contact) a
elementelor lagărelor, mai ales a căilor de rulare, care produce uzura de
oboseală superficială;
uzarea abrazivă a elementelor lagărelor, cu particule abrazive conținute în
fluidul de foraj care pătrunde în lagăre prin zonele neetanșe;
uzarea erozivă/ erodarea (la contactul cu fluidul de foraj încărcat cu particule
solide și cu viteză mare);
uzarea corozivă/ corodarea (cu hidrogen sulfurat), care produce coroziunea.
Elementele supuse uzării abrazive sunt dantura, contraconul, fălcile și lagărele iar
elementele supuse uzării erozive sunt duzele și locașurile acestora, în cazul sapelor cu
spălare exterioară, sau interiorul sapei, în cazul sapelor cu spălare interioară, dantura și
cepul, cu filetul său, umărul cepului/ îmbinării filetate/ sapei și capătul cepului, în
situația în care îmbinarea filetată se slăbește, își pierde etanșietatea și fluidul de foraj
iese prin spațiul creat între spirele îmbinării.
Efectele uzării sunt:
 tocirea dinților, care determină reducerea înălțimii acestora și, ca urmare,
scăderea eficacității forajului, cu tendința de creștere a forței de apăsare pe
sapă, pentru a se reveni la viteza de avansare a sapei de dinainte de tocire,
dar cu suprasolicitarea lagărelor;
 ruperea dinților, repectiv pierderea știfturilor/ inserțiilor, care produce scăderea
eficacității forajului și distrugerea danturii rămase, datorită existenței pe
talpa puțului a bucăților de metal ale dinților rupți sau inserțiilor desprinse
din corpul rolelor, cu necesitatea efectuării operațiilor de instrumentație, pentru
extragerea acestor bucăți sau inserții;
 decalibrarea găurii forate, prin uzarea contaconului și reducerea, în acest fel,
a diametrului nominal al sapei (vezi fig. 5, 11, 15 și 16), ceea ce duce la
micşorarea spaţiului inelar şi, ca urmare, la probleme de tubare a puţului forat şi
de cimentare a coloanei de burlane;

11
  pierderea etanșietății lagărelor, cu pătrunderea de particule solide în lagăre și
uzarea abrazivă a lor și blocarea acestora, respectiv a rolelor;
 blocarea lagărelor și a rolelor;
 ieșirea elementelor de rulare/ rostogolire din canalele lagărelor (canalele butonilor
fălcilor și canalele rolelor) și căderea lor pe talpa puțului;
 spargerea rolelor;
 pierderea rolelor pe talpa puțului;
 producerea de accidente de foraj, care constau în pierderea elementelor de
rostogolire ale lagărelor, care ajung pe talpa puțului și agravează procesul de
uzare a sapei, în cazul în care se continuă forajul cu sapa aflată în această stare,
ducând la avarierea ei;
 necesitatea efectuării operațiilor de instrumentație, pentru extragerea elementelor
metalice de pe talpa puțului, în scopul continuării forajului;
 pierderi de circulație a fluidului de foraj, prin zonele erodate ale îmbinării
filetate a sapei (în cazul slăbirii acestei îmbinări), și reducerea eficacității
procesului de foraj;
 ruperea îmbinării filetate a sapei datorită erodării acesteia și pierderea sapei
în puțul de foraj, cu necesitatea efectuării de operații de instrumentație
pentru extragerea ei;
 micșorarea eficacității procesului de foraj, prin creșterea energetică necesară
pentru a acoperi lipsa de eficacitate a sapei uzate (creșterea forței de apăsare
pe sapă și, prin aceasta, a energiei mecanice de rotație);
 creșterea costului forajului, respectiv a costului pe metrul forat, ca urmare a
creșterii energiei de foraj și, în cazul producerii vreunui accident de tipul
celui precizat mai sus, ca urmare a întreruperii forajului propriu-zis, a
necesității efectuării manevrei de extragere a garniturii de foraj, a operației
de instrumentație și a introducerii unei sape noi, pentru continuarea forajului.
Aceste efecte sunt agravate și de vibrațiile garniturii de foraj și șocurile care se
produc în timpul procesului de dislocare la contactul dintre dinții sapei și roca de pe
talpa puțului și care sunt preluate de dantură și de lagăre. De asemenea, forța de apăsare
pe sapă duce la solicitarea danturii și a lagărelor, mai ales atunci când nu se alege
regimul corespunzător de foraj sau nu se alege varianta constructivă de sapa corespunzătoare
tipului de rocă sau, din cauza uzării danturii, este mărită forța de apăsare peste aceea
recomandată tipului de sapă, pentru a se păstra o viteză de avansare crescută.
În tabelul 1 sunt concentrate tipurile de uzări, defectări și avarieri ale sapei cu
role, cauzele/ fenomenele care le produc, consecințele și modalitățile de prevenire a lor.
Evaluarea uzurii sapelor cu role-con se face conform cu Protocolul IADC de
clasare a uzurii (IADC Dull Grading Protocol) [4]. Acest Protocol stabilește un sistem
de codificare a uzurii sapelor, care se referă la:
 structura tăietoare („cutting structure”, în lb. en.)/ partea activă a sapei (rân-
durile interioare și exterioare de dinți, felul uzurii principale și locul uzurii);
 lagăre și etanșare;
 contracon (decalibrare);
 alte feluri de uzuri (secundare), inclusiv o caracteristică globală a uzurii;
 motivul întreruperii forajului cu sapa respectivă.
În tabelul 2 se prezintă schema sistemului de codificare, care cuprinde 8 coloane,
corepunzătoare a 8 caracteristici de uzare, fiecare fiind codată cu o literă.

12
 Tabelul 1. Uzarea/ Defectarea/ Avarierea sapei cu role, cauzele/ fenomenele care o produc, consecințele și modalitățile de prevenire
Piesa/ Porțiunea de
Nr. Tipul/ Felul uzării/
piesă supusă uzării/ Cauza/ Fenomenul Consecințele Modalitățile de prevenire
crt. defectării/ avarierii
defectării/ avarierii
Uzare abrazivă; Tocirea
Scăderea eficienței forajului;
dinților sau inserțiilor; Frecarea cu roca de pe talpa Alegerea tipului constructiv
Pierderi de bucăți de metal pe
Spargerea/ Ruperea de puțului; Forța de apăsare pe sapă corespunzător de sapă pentru tipul
talpa puțului; Distrugerea sapei;
1 Rolele/ Dantura dinți sau inserții; prea mare; Turația prea mare; de rocă; Utilizarea parametrilor
Efectuarea de operații de
Ieșirea/ Desprinderea Solicitarea la încovoiere; optimi recomandați ai regimului de
instrumentație pentru
inserțiilor din locașul Oboseală foraj
extragerea bucăților de metal
lor
Frecarea cu peretele puțului;
Uzarea lagărelor și Reducerea diametrului de
întrepătrunderea conurilor; săpare/ diametrului puțului/
Încărcarea contraconului cu știfturi
Uzare abrazivă; Lovirea sapei, la manevrarea decalibrarea găurii de foraj/
2 Rolele/ Contraconul din carburi metalice sinterizate (de
Spargere garniturii de foraj sau în timpul reducerea spațiului inelar/
exemplu, carburi de tungsten)
forajului; Corodarea chimică cu nereușita operațiilor de tubare
H2S și de cimentare

Distrugerea inelului de etanșare Încărcarea contraconului și a

Fălcile (în zona
Frecarea cu peretele puțului la și pierderea etanșietății fălcilor cu știfturi din carburi
3 inferioară, de legătură Uzare abrazivă
decalibrarea sapei lagărelor; Uzarea și distrugerea metalice sinterizate (de exemplu,
cu butonii ei)
lagărelor carburi de tungsten)
Creșterea jocului dintre
elementele de rostogolire și
Uzare prin oboseală canale/ dintre materialele de Creștera rezistenței la uzare a
Frecarea între elementele de
Rolele-Butonii superficială de contact; fricțiune; canalelor de rostogolire prin
rostogolire și canale/ între
fălcilor/Lagărele/ Uzare abrazivă (cu Pierderea de elemente de utilizarea de oțeluri
materialele de fricțiune; Forța de
Canalele de rulare a particulele solide din rostogolire pe talpa puțului; corespunzătoare cu tratamentul
4 apăsare pe sapă prea mare, pentru
elementelor de fluidul de foraj sau Avarierea sapei; Efectuarea de termic superficial corespunzător;
tipul de sapă utilizat sau în cazul
rostogolire/ Materialul detritusul care pătrund operații de instrumentație Respectarea regimului de foraj
uzării sau ruperii danturii (pentru
de fricțiune în lagăre) pentru extragerea elementelor optim (turație și forță de apăsare pe
a crește viteza de avansare)
de rostogolire sau rolelor sapă) pentru tipul de sapă utilizat
pierdute și, ca urmare, creșterea
cheltuielilor de foraj

13
 Tabelul 1 (continuare). Uzarea/ Defectarea/ Avarierea sapei cu role, cauzele/ fenomenele care o produc, consecințele și modalitățile de prevenire
Piesa/
Porțiunea de Tipul/
Nr. piesă Felul uzării/
Cauza/ Fenomenul Consecințele Modalitățile de prevenire
crt. supusă uzării/ defectării/
defectării/ avarierii
avarierii
Reducerea eficienței spălării danturii și a Confecționarea duzelor din materiale metalo-
Duzele;
Uzură prin Viteza mare de curgere a impactului hidrodinamic al jetului de ceramice, rezistente la eroziune;
Locașul
5 erodare fluidului de foraj încărcat cu fluid de foraj și, ca urmare, a eficienței Respectarea debitului de fluid de foraj
duzelor;
(eroziune) particule solide abrazive dislocării rocilor de pe talpa puțului și corespunzător măsurii diametrului interior
Interiorul sapei
spălării acesteia al duzelor
Uzură prin
erodare
Slăbirea îmbinării filetate și
(eroziune); Deteriorarea îmbinării filetate; Pierderi de
Îmbinarea curgerea fluidului de foraj cu Strângerea corespunzătoare a îmbinării
6 Solicitarea de fluid de foraj prin îmbinare; Reducerea
filetată viteză foarte mare prin zona de filetate
încovoiere în eficienței forajului; Ruperea cepului
pierdere a etanșietății îmbinării
zonele de
deviere

14
 Tabelul 2. Schema sistemului de codificare a uzurii sapelor cu trei role-con
Structura tăietoare Observații
Rândurile Motivul
Felul/ Decalibrarea
(de dinți sau inserții 2 ) Lagăre/ (întreruperii
Caracteristica Locul sapei/ Uzura Alte uzuri
Etanșare forajului cu
uzurii uzurii contraconului (secundare)
interioare exterioare sapa
(principale)
respectivă)
1 2 3 4 5 6 7 8
I O D L B G O1 R

Coloanele 1 ÷ 4 (din tabelul 2) se referă la structura tăietoare a sapei/ partea activă

care vine în contact cu roca de pe talpa puțului. Rândurile de dinți sau inserții sunt
diferențiate din punctul de vedere al poziției lor pe rolă: interioare, care conțin dinți sau
inserții ce nu sunt în contact cu peretele găurii de foraj), notate cu I (de la „Inner Rows”,
în lb. en.), și exterioare/ ultimul rând, cu dinți sau inserții care sunt în contact cu peretele
găurii, notate cu O (de la „Outer Rows”, în lb. en.).
Uzarea dinților sau inserțiilor se manifestă (în comparație cu starea inițială a
sapei neutilizate) prin:
 tocire (codificarea referindu-se la înălțimea uzată în raport cu înălțimea inițială);
 spargere (codificarea ținând cont de numărul de dinți sparți sau inserții sparte
în raport cu numărul lor inițial);
 pierdere, adică desprinderea și căderea dinților sau inserțiilor pe talpa puțului
(codificarea luând în considerație numărul de dinți pierduți sau inserții pierdute
în raport cu numărul lor inițial).
Tabelul 3. Codurile gradelor de uzură prin tocire a dinților sau inserțiilor
Gradul Zero 1/8 2/8 3/8 4/8 5/8 6/8 7/8 8/8
de uzură (fără uzură) (uzură totală)
(%) (0) (12,5) (25) (37,5) (50) (62,5) (75) (87,5) (100)
Codul 0 1 2 3 4 5 6 7 8

Astfel, I (coloana 1 din tabelul 2) codifică uzarea a aproximativ 2/3 din zona
radială a părții active a dinților sau inserțiilor din rândurile interioare iar O (coloana 2
din tabelul 2) codifică uzarea restului de aproximativ 1/3 din zona radială a părții active
a dinților sau inserțiilor din rândurile exterioare/ ultimul rând, care corespunde
diametrului maxim al conurilor. Uzura dinților sau inserțiilor prin tocire este codificată
prin numere/ cifre de la 1 la 8, 0 reprezentând dinții sau inserțiile fără uzură, care indică
optimi de uzură (conform tabelului 3).
Gradul de uzură prin tocire/ Gradul de tocire (G u ) („Dull grading”, în lb. en.) a
unui dinte sau inserție se determină prin măsurarea înălțimii dintelui uzat sau inserției
uzate (h), știind înălțimea inițială (h 0 ), folosind relația următoare:
h h
Gu  0
h0
sau
h
Gu  u ,
h0
unde h u este înălțimea uzată a dintelui sau inserției,

2
Pot fi inserțiile de la sapele cu conuri sau inserțiile (tăișurile fixe) de la sapele cu compacte din diamante
policristaline (PDC).

15
 hu  h0  h .
În fig. 14 se reprezintă modul de determinare a gradului de uzură prin tocire a
dintelui (prin măsurarea înălțimii dintelui uzat, cunoscând înălțimea inițială a lui) (fig. 14.a)
și gradele de uzură a dinților (fig. 14.b).

a b
Fig. 14. Determinarea gradului de uzură prin tocire a dintelui (a) și gradele de uzură a dinților (b):
h 0 – înălțimea inițială; h – înălțimea după uzare
Felul/ Caracteristica uzurii principale/ tocirii, notată cu D (de la „Dull characteristic”,
în lb. en.) (coloana 3 din tabelul 2) se codifică prin 2 litere (vezi tabelul 4).
Tabelul 4. Codul felului/ tipului de uzuri principale (D) și secundare (O 1 ), semnificația și cauzele
posibile
Nr.
Codul Semnificația Cauze posibile
crt.
Uzarea lagărelor și întrepătrunderea conurilor;
1 BC* Con spart Lovirea sapei în timpul manevrei garniturii de foraj sau în timpul forajului;
Corodarea chimică cu H 2 S.
Avarierea Forajul în roci slabe cu forță de apăsare pe sapă exagerată;
2 BF fixării Erodarea corpului conului din cauza circulației fluidului de foraj încărcat
inserțiilor cu particule solide și cu detritul neevacuat.
Existența pe talpa puțului a unor resturi metalice;
Lovirea sapei în timpul manevrei garniturii de foraj sau în timpul forajului;
Forța de apăsare pe sapă exagerată, în cazul în care uzarea s-a produs la
Dinți sparți rândurile interioare ale danturii;
3 BT sau inserții Turația prea mare, dacă uzarea s-a produs la dantura de pe rândurile
sparte exterioare;
Profilul neadecvat al tălpii puțului, realizat cu sapa anterioară, care a fost
de alt tip;
Roca de tărie prea mare pentru tipul constructiv de sapă utilizat.
Dinți răzuiți Spălarea neadecvată a tălpii puțului;
4 BU sau inserții Forajul în roci plastice (lipicioase), nepotrivite tipului constructiv de sapă
răzuite utilizată.
Existența unor resturi metalice pe talpa puțului;
Lovirea sapei în timpul manevrei garniturii de foraj sau în timpul forajului;
Corodarea chimică cu H 2 S;
5 CC* Con fisurat Supraîncălzirea sapei (din cauza debitului de fluid de foraj insuficient);
Erodarea corpului conului din cauza circulației fluidului de foraj încărcat
cu particule solide și cu detritusul neevacuat;
Uzarea lagărelor și întrepătrunderea conurilor.
Avarierea și blocarea lagărelor;
Blocarea conurilor;
Existența unor resturi metalice pe talpa puțului;
6 CD* Con târât
Manșonarea sapei;
Întrepătrunderea conurilor;
Oprirea inadecvată a mișcării de rotație.

Locul uzurii, notat cu L (de la Location, în lb. en.) (coloana 4 din tabelul 2), este
codificat printr-o cifră însoțită de semnul „+” (+1, +2, +3), dacă este vorba despre

16
numărul corespunzător de rolă (1, 2 sau 3), ținând cont de numerotarea rolelor (vezi mai
sus), sau printr-o literă, și anume: N (pentru rândul central de dinți sau inserții față de
sapă, ciocul/ nasul/ proeminența rolei 1) (de la „Nose row”, în lb. en.), M (pentru rândul
din mijloc) (de la „Middle row”, în lb. en.), G [pentru rândul de calibrare (a găurii de
foraj)/ rândul de la periferia conului, care atinge peretele puțului, corespunzător
diametrului nominal al sapei) (de la „Gage/ Gauge/ Gauging row”, în lb. en.), A (pentru
toate rândurile) (de la „All rows”, în lb. en.).
Uzura/ Starea lagărelor neetanșe/ neetanșate, notată cu B (de la „Bearing
condition”, în lb. en.) (coloana 5 din tabelul 2) se codifică printr-o scară liniară de la 0 la
8 (ca și pentru uzura danturii conurilor), care semnifică durata de viață a lagărului care a
fost consumată, exprimată în optimi din durata totală, 0 însemnând durată consumată
zero (0%) (pentru sapă neutilizată/ lagăr neutilizat) iar 8 (cu durata consumată 8/8 sau
100%) reprezentând lagăr complet utilizat.
Uzura lagărelor etanșe/ etanșate, cu rulmenți sau de alunecare, notată cu B
(coloana 5 din tabelul 2), se corelează cu starea etanșării („condition of the seal”, în lb.
en.), existând trei situații/ stări care se iau în considerație și care sunt codate cu
următoarele litere: E (de la „Effective seal”, în lb. en.), pentru etanșare eficace/ perfectă,
N (de la „Not able to grade”, în lb. en.), pentru etanșare nesigură (căreia nu i se poate
aprecia calitatea/ gradul de etasnșare), F (de la „Failed seal”, în lb. en.), pentru etanșare
distrusă/ deteriorată.
Decalibrarea sapei/ Uzura efectivă a zonei de calibrare a sapei/ corespunzătoare
periferiei conurilor/ contraconurilor, notată cu G (de la „Gauge/ Gauging”, în lb. en.)
(coloana 6 din tabelul 2), se exprimă în șaisprezecimi de inch (1/16 in) (1,5875 mm  1,6
mm), conform tabelului 5.
Tabelul 5. Codificarea uzurii de decalibrare a sapei cu trei role
Nr. crt. Codul Uzura de decalibrare a sapei
Sapă fără decalibrare (reducerea de diametru nominal)
1 1 (litera I)
(se încadrează în abaterea admisă)
2 1/16 (0, 1/16] in; (0; 1,6] mm
3 2/16 (1/16, 1/8] in; (1,6; 3,2] mm
4 4/16 (1/8, 1/4] in; (3,2; 6,4] mm

Fig. 15. Aprecierea uzurii sapei, prin reducerea diametrului său

nominal, folosind un şablon inelar (calibru): 1, 2, 3 – role-con;
4 – duze; 5 – şablon inelar de diametru nominal
Uzura de decalibrare a sapelor cu trei conuri (d u ) se determină cu ajutorul
inelului-calibru, care se poziționează peste conuri (fig. 15), atingând două dinte ele,

17
măsurând distanța dintre interiorul inelului și punctul cel mai îndepărtat de inel al celui
de-al treilea con (d u.t ) (vezi fig. 16) și aplicând regula de 2/3 de clasificare a uzurii/
tocirii sapelor cu trei conuri a IADC („IADC tricone drill bit dull grading the two third
rule”, în lb. en.). Astfel, se obține:
2
d u   d u .t .
3
În fig. 15 se prezintă modalitatea de apreciere a uzurii contraconurilor sapei/
uzurii de decalibrare a sapei (micșorare a diametrului nominal al ei), cu ajutorul unui
calibru 3 / șablon inelar/ inel-calibru („gage ring”, în lb. en.), iar în fig. 16 se arată
măsurarea uzurii totale de decalibrare (d u.t ).

Fig. 16. Măsurarea uzurii totale de decalibrare

a sapei cu trei conuri (d u.t )
Alte feluri de uzuri/ tociri (secundare), inclusiv caracteristica globală/ generală
a uzurii, notate cu O 1 (de la „Outer dull characteristics”, în lb. en.) (coloana 7 din
tabelul 2) se codifică cu două litere, ca și uzurile principale, notate cu D în coloana 3 a
tabelului 2 (vezi tabelul 4). Astfel, se raportează orice caracteristică/ fel de uzare a sapei
în plus față de uzurile raportate pentru structura de tăiere din coloana 3 a tabelului 2. Se
menționează că acest lucru nu este limitat numai la caracteristica de uzare a structurii de
tăiere. Se utilizează codul de două litere după cum se arată mai jos.
Major 24 Tricone Bit Dull Grading Characteristics [5]:
BC— Broken Cone („Con spart”, în lb. ro.)
BF — Bond Failure ()
BT — Broken Teeth / Cutters („Dinți sparți/ Inserții sparte”, în lb. ro.)
BU— Balled Up Bit
CC— Cracked Cone („Con fisurat”, în lb. ro.)
CD— Cone Dragged („Con târât”, în lb. ro.)
CI — Cone Interference
CR— Cored
CT — Chipped Teeth / Cutters
ER— Erosion („Eroziune”, în lb. ro.)
FC — Flat Crested Wear
HC— Heat Checking
JD — Junk Damage

3
Calibru = Instrument (de precizie) cu ajutorul căruia se verifică dimensiunile pieselor fabricate sau uzate,
după exploatare.

18
LC — Lost Cone
LN — Lost Nozzle
LT — Lost Teeth / Cutters
OC— Off-Center Wear
PB — Pinched Bit
PN— Plugged Nozzle / Flow Passage
RG— Rounded Gage
RO— Ring Out
SD— Shirttail Damage
SS — Self-Sharpening Wear
TR — Tracking
WO— Washed Out Bit
WT— Worn Teeth / Cutters
NO— No Dull Characteristic
Motivul întreruperii foarajului cu sapa respectivă/ Motivul extragerii sapei este
notat cu R (de la „Reason for pulling”, în lb. en.) și are o codificare literală, formată din
două sau trei litere, conform tabelului 6.
Tabelul 6. Codificarea motivului extragerii sapei [6]
Nr.
Codul Semnificația
crt.
1 BHA Schimbarea ansamblului de adâncime
2 DMF Avarierea motorului de adâncime
3 DSF Avarierea garniturii de foraj
4 DST Testare prin garnitura de foraj
5 DTF Avarierea sculelor de adâncime
6 LOG Operații electrometrice
7 RIG Întreținerea instalației de foraj
8 CM Tratarea fluidului de foraj
9 CP Oprire pentru carotaj
10 DP Frezarea dopului de ciment
11 FM Schimbarea formațiunii de roci
12 HP Probleme de gaură de foraj
13 HR Expirarea duratei de funcționare a sapei
14 PP Scăderea presiunii la pompele de noroi
15 PR Reducerea vitezei de avansare
Atingerea adâncimii de tubare a puțului sau
16 TD
a adâncimii finale a sondei
17 TQ Creșterea momentului de torsiune
18 TW Deșurubarea garniturii de foraj
19 WC Condiții atmosferice nefavorabile
20 WO Erodarea garniturii de foraj
21 LIH (Left in hole) Rotirea la stînga în gaura de foraj?

Aplicaţii
1. a) Să se identifice elementele componente ale sapelor cu role-con din fig. 1 și
4 și să se completeze spaţiile libere de sub fig. 5 cu denumirile elementelor componente
ale sapei respective! b) Să se numeroteze rolele din fig. 2!
2. În ce constă uzura sapelor cu trei role (conform discuţiei din laborator)?

19
 Bibliografie
1. Parepa, S., Utilaje petroliere. Suport de curs. Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti, anul
universitar 2022 – 2023.
2. Parepa, S., Utilaje petroliere. Editura Universității Petrol-Gaze din Ploieşti, 2015.
3. Wamslay, W. H. Jr., Robert Ford Smith, Intoduction to Roller-Cone and Polycristalline
Diamond Drill Bits. Chapter 5. În Petroleum Engineering Handbook. Volume II, Drilling
Engineering. Society of Drilling Engineers, 2006.
4. * Roller-Cone Bit Classification. http://petrowiki.spe.org/Roller_cone_bit_classification.
5. * Bit Dull Grading Steps & IADC Handbooks – TriCone PDC. Drilling Manual.
https://www.drillingmanual.com/2017/11/bit-dull-grading.html.
6. * Forajul sondelor. Carnet tehnic. S.C. PETROSTAR S.A. Ploiești

20