Capitolul 1. Proiecte Şi Managementul Proiectelor

Capitolul 1.
Proiecte şi
managementul proiectelor
1.1. Definirea conceptelor

1.2. Tipologii ale proiectelor
1.3. Managerul de proiect şi rolul său
1.4. Ciclul de viaţă al proiectului
1.5. Analiza mediului. Factorii interesaţi şi rolul
lor în etapele ciclului de viaţă a proiectului
Capitolul 1. Proiecte şi
Disciplina Managementul proiectelor nu este nouă, realizarea piramidelor,

.
apeductelor, catedralelor ridicând probleme specifice oricărui proiect din zilele
noastre (specificaţii incomplete, fonduri insuficiente sau nesigure, clienţi
autoritari), pe care oamenii au trebuit să le rezolve prin aplicarea unor
proceduri şi tehnici de comunicare, coordonare şi control similare într-o
măsură mai mare sau mai mică cu cele aplicate de managerii de proiect din
zilele noastre.
Cu toate acestea, disciplina managementului proiectelor a apărut şi s-a

dezvoltat ca disciplină de sine stătătoare abia în anii 1950 o dată cu începutul
Războiului Rece, când, guvernul american a început realizarea unor proiecte în
industria militară de mare anvergură.
Datorită complexităţii extraordinar de mari a acestor proiecte a fost necesară

conceperea unor metodologii care să asigure urmărirea acestor proiecte.
Abordarea managerială bazată pe proiecte este una relativ modernă,
fiind caracterizată de adaptarea unor tehnici de management speciale,
care să confere un control mai bun asupra resurselor organizațiilor.
Schimbările rapide care se petrec atât în mediul economic cât şi în

mediul tehnologic au creat în ultima perioadă o presiune imensă
asupra structurilor organizaționale tradiționale.
Structurile tradiționale sunt caracterizate ca fiind birocratice şi cu

reacții lente la schimbarea mediului înconjurător.
Ca urmare, structurile tradiționale tind să fie înlocuite de către

structuri mai flexibile, care pot să răspundă rapid la diverse
evenimente care se petrec în şi în afara companiei.
Context:
Creşterea nevoii de inovație determinate de modificarea aşteptărilor clienților faţă companii
Dezvoltarea exponenţială a mijloacelor moderne de comunicare determinând globalizare şi delocalizare
Competiţie în ceea ce priveşte accelerarea dezvoltării de noi produse, servicii, procese din ce în ce mai
complexe
Timpul de dezvoltare a acestora a început să devină un factor critic de succes
Nevoia de expertiză din domenii multiple este din ce în ce mai pregnantă
Managementul de proiect – o soluţie pentru aceste provocări
Imperative:
dezvoltarea capabilităților de management al proiectelor în organizații
utilizarea sistemelor informatice pentru management
Crearea de echipe multidisciplinare

Exemple de proiecte:
Dezvoltarea unei aplicaţii software

Organizarea unei competiţii sau a unui festival
Construcţia unei clădiri
Dezvoltarea unui nou produs
Construirea bugetului public
Retehnologizarea capacităţilor de producţie
Cercetare
Formarea Uniunii Europene
Ce este un proiect? Definiţii posibile
Lat. Projectus
Prima utilizare: documentaţia de construire a Domului Santa Maria del
Fiore (Florenţa, 1420, arhitect Filippo Brunelleschi)
DEX
Plan sau intenție de a întreprinde ceva, de a organiza, de a face un lucru.
Prima formă a unui plan (economic, social, financiar etc.), care urmează să fie discutat și
aprobat pentru a primi un caracter oficial și a fi pus în aplicare (ex. proiect de lege = text
provizoriu al unei legi, însoțit de expunerea de motive, care urmează să fie supus
dezbaterii organului legiuitor și opiniei publice pentru a căpăta putere de lege)
Lucrare tehnică întocmită pe baza unei teme date, care cuprinde calculele tehnico-
economice, desenele, instrucțiunile etc. necesare executării unei construcții, unei mașini
etc
Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile- Centrul pentru
Dezvoltarea Organizaţiilor Neguvernamentale
Proiect =
Gândire anticipativă orientată către un scop, având în vedere

producerea unei schimbări, percepută ca favorabilă pentru
cel ce intenţionează să o producă.
Documentaţie tehnică şi financiară, riguros alcătuită, pe baza

căreia se poate realiza un sistem oarecare cu caracteristici
şi niveluri de performanţă predeterminate şi cu riscuri
limitate.
Activitate care are un început şi un sfârşit, este planificată şi

controlată şi are drept scop o schimbare.
un angajament care are obiective finale clare, ce reprezintă valori specifice

care vor fi folosite în satisfacerea unor nevoi sau dorințe
o unitate organizațională dedicată pentru a livra o dezvoltare la timp,

încadrată în buget și în specificațiile tehnice predefinite de performanță
un efort temporar depus pentru a crea, cu resurse limitate, un produs unic

sau un serviciu unic (Project Management Institute în ghidul PMBoK)
un proces unic, constând într-o mulţime de activităţi coordonate şi

controlate, cu termene de începere şi de terminare, care garantează
realizarea unui obiectiv conform cerinţelor specificate incluzând restricţii de
timp, cost, resurse
o serie de activităţi interdependente care se derulează conform unui

plan/secvenţă logică pentru a atinge anumite obiective evidenţiate de client
un demers unic, inedit şi temporar, pus în practică pentru realizarea unui nou
obiectiv de dezvoltare (manualul Gower de Project Mangement)
însumare de activităţi organizate, desfăşurate în vederea atingerii unor ţeluri

sau obiective prestabilite, care necesită resurse şi efort şi care reprezintă o
întreprindere unică executată pe baza unui buget şi a unui program.
un set unic de activităţi corelate, cu început şi sfârşit definit, realizate de un

individ sau o organizaţie, pentru a atinge anumite obiective, în condiţii
definite de timp, cost, performanţă (British Standards Institute)
Aşadar proiectul este un proces ce presupune:
O structura (o organizare)
Mai multe activităţi corelate (independente sau dependente)
Resurse (umane - echipa de proiect, financiare – surse de

finanţare/buget, tehnice, informaţionale)
Un scop (schimbarea necesară) şi mai multe obiective (determinate de

nevoile identificate)
Constrângeri, restrucţii (de timp, financiare, de specificaţii)

Risc
Percepţii asupra proiectelor
Proiectul ca un set de activităţi (orientate spre atingerea

obiectivelor, având scopul, calendarul, resursele şi costul
planificate şi controlate)
Proiectul ca organizaţie temporară (creată cu scopul de a

obţine unul sau mai multe rezultate, în concordanţă cu
planul stabilit)
Proiectul ca sistem social (format din indivizi, cu rezultate

pentru indivizi sau grupuri de indivizi, conectat la mediu)
Noţiunea de proiect implică trei elemente definitorii: durată, risc şi eficienţă.
Pentru a avea o privire completă asupra noţiunii trebuie să avem în vedere o

imagine tridimensională a acestuia, respectiv: contabilă, economică şi financiară
Dimensiunea contabilă este cea mai restrictivă şi reduce noţiunea de proiect la

cea de imobilizare a activelor. Din acest punct de vedere un proiect reprezintă
toate bunurile mobile sau imobile, achiziţionate sau create etc.
Dimensiunea economică lărgeşte sfera de cuprindere a unui proiect şi conform

acestei accepţiuni un proiect reprezintă toate consumurile de resurse care se
efectuează în prezent în speranţa obţinerii în viitor a unor efecte economice,
eşalonate în timp şi care, în sumă totală, sunt superioare cheltuielilor iniţiale de
resurse.
Dimensiunea financiară are în vedere toate cheltuielile de resurse pe o perioadă

de timp şi în consecinţă, asigură echilibrul dintre resurse şi nevoi
Caracteristici ale unui proiect:
are un scop specific ce poate fi uşor definit – determină realizarea unei

schimbări
este unic – nu poate fi repetat în acelaşi mod, de către acelaşi grup şi

cu aceleaşi rezultate
este orientat spre client/beneficiar sau spre aşteptările acestuia
nu este o muncă de rutină dar poate conţine anumite sarcini de rutină
are limite de timp convenite şi clar definite

Caracteristici ale unui proiect sunt :
este un proces complex deoarece implică oameni din diferite departamente sau
locaţii
trebuie să fie flexibil pentru a permite acomodarea la schimbările impuse de

procedeele de muncă
are restricţii de cost ce trebuie clar definite şi înţelese pentru a asigura viabilitatea
proiectului în orice moment
Necesită surse de finanţare clar precizate
reprezintă o oportunitate unică de a obţine noi cunoştinţe şi abilităţi
implică o serie de riscuri în fiecare etapa

Clasificare:
a. Dupa amploare (dimensiune, relevanţă, nivelul la care produc

impact)
Organizaţionale (la nivel microeconomic): schimbarea structurii
organizatorice, proiecte de formare a personalului, proiecte de
dezvoltare a infrastructurii operaționale, proiecte de transfer
tehnologic
Locale/la nivelul comunităţilor locale: reabilitarea unei clinici medicale,
amenajarea unor parcuri, infrastructura de transport urban,
proiecte culturale specifice comunității
Regionale: Şoseaua de centura a unui oraş reşedinţă de judeţ, proiecte
de fuziune instituţională (universităţi), proiecte de protecţia
mediului, spital regional
Naţionale: construcţia unei autostrăzi
Internaţionale: cercetare, proiecte transfrontaliere
Clasificare:
b. După domeniul de activitate

Economice: extinderea activităţii (mărirea capacităţii operaționale,
retehnologizarea, dezvoltarea unui nou produs/tehnologie),
relocarea capacităţilor de producţie, dezvoltarea unei ferme
Cercetare: aplicata, fundamentală (vezi Strategia Horizon 2020)
Culturale: organizare festival
Sociale: infrastructură pentru servicii sociale (grupuri vulnerabile),
proiecte de CSR implementate de o firma
Educaţionale: proiecte de practică pentru studenţi, dezvoltare
curriculară, îmbunătăţirea abilităţilor antreprenoriale
Manageriale: fuziuni, achiziţii, restructurări
Clasificare:
c.După sursa de finanţare
Cu finanțare publică (guvern, UE, subscriptii)

Cu finanțare privată (proiecte de dezvoltare
organizaţională realizate din surse proprii)
Cu finanțare mixtă (parteneriate public – privat)
Clasificare:
d. După durata proiectului

Durată mica (max. 1 an de implmentare): cu impact parţial
asupra organizaţiei, angajări (în bună parte) part – time;
ex.: proiecte de reabilitare tehnologică a unei secţii,
proiecte educaţionale focusate
Durată medie (1-3 ani), cu cerinţe tehnice ridicate, angajări
full – time; ex. construcţii, programe de infrastructură
locală
Durată mare (peste 3 ani), cu cerinţe tehnice majore, echipe
de proiect complexe, angajări full – time; ex.
Infrastructura de transport naţional
Clasificare:
e. Clasificare Bi-dimensională
Tipul de activitate predominantă (fizică, intelectuală)-Tipul de
produs/rezultat obţinut (tangibil, intangibil)
Produs tangibil, munca fizică – activităţi repetitive, variaţie redusă a

activităţilor în timp, predictibilitate a activităţilor, costuri relativ
mari
Ex: construcţii, reabilitarea clădirilor
Produs intangibil, muncă fizică: activităţi repetitive, relativ

predictibile, costuri reduse/medii
Ex: proiecte care oferă servicii de bază
Clasificare:
d. Clasificare Bi-dimensională
Tipul de activitate predominantă (fizică, intelectuală)-Tipul de
produs/rezultat obţinut (tangibil, intangibil)
Produs tangibil, muncă intelectuală: activităţi noi, abordări multiple,

riscuri mari, activităţi nerepetitive, predictibilitate mică, costuri
variabile predominate
Ex.: proiecte de cercetare din care rezultă un nou produs
Produs intangibil, muncă intelectuală: activităţi creative, inovative,

nerepetitive, eforturi fizice mici, eforturi intelectuale
semnificative, predominanate costurile variabile
Ex: proiecte culturale, dezvoltare software
e. În funcţie de modul de dezvoltare
Proiectele bottom-up sunt conduse de nevoi -

Cineva din organizație întâlnește o problemă sau
nevoie și astfel se naște un proiect pentru
rezolvarea problemei
Proiectele top-bottom sunt orientate pe soluții -

Cineva din conducerea organizației vrea ca ceva să
existe și crează un proiect pentru ca aceasta să se
întâmple.
Managementul proiectelor
Funcţii - planificare, organizare, coordonare(leading), control

Instrumente – informatice (individuale, colaborative), documente
financiar – contabile, analize și sinteze, rapoarte de activitate (de
progres)
Metode – management prin obiective, management prin bugete
(generale), metode specifice pentru fiecare funcție (ex. Tehnica
extarpolarii ritmului de dezvoltare, metoda ritmului mediu /
planificare, metoda drumului critic – organizare, teoria utilităților –
coordonare, control preminiar, autocontrol, control direct - control
Procese – inițializare, planificare, execuție, monitorizare-control,
finalizare
Cunoştinţe – management, științe comportamentale, comunicare,
macroeconomie, legislație
Managementul de proiect este combinația dintre competențe, instrumente și procese de management

necesare pentru garantarea succesului unui proiect
Managementul proiectelor e un instrument de planificare, coordonare, realizare/implementare şi

control al activităţii complexe din proiectele industriale, comerciale, sociale, culturale şi politice
moderne.
Managementul de proiect este un set de instrumente, tehnici și cunoștințe care odată aplicate, ajută la
obținerea rezultatelor proiectului
Managementul proiectelor este ansamblul de procese (activităţi) implementate (derulate) pentru

atingerea cu succes a unui grup de obiective.
Managementul de proiect constă în planificarea, organizarea și coordonarea și controlul sarcinilor și

resurselor, ce urmărește atingerea unui anumit scop, în condițiile existenței unor constrângeri,
referitoare la timp, resurse și costuri
Managementul proiectelor reprezintă planificarea, organizarea, coordonarea și controlul tuturor

aspectelor proiectului, precum și managementul și leadership-ul tuturor celor implicați pentru a
realiza în siguranță obiectivele proiectului în cadrul criteriilor agreate de timp, costuri, domeniu de
aplicare și performanțe/calitate
Managementul proiectului presupune asigurarea unui

echilibru între solicitările, uneori contradictorii, referitoare la:
•sfera de cuprindere (CE trebuie realizat),
•timpul de realizare (CÂND trebuie realizat),
•costul de realizare (încadrarea în BUGETUL proiectului),
•calitatea proiectului (CUM trebuie realizat),
•cerinţele identificate (nevoile) şi cele neidentificate
(aşteptările),
•solicitările diferitelor părţi interesate.
Obiective clar stabilite:

•realizarea obiectivelor legate de termene;
•realizarea obiectivelor legate de cost;
•obţinerea unui anumit nivel de performanţă;
•folosirea eficientă a resurselor alocate;
•obţinerea acceptului utilizatorului/beneficiarului
Toate aceste obiective implică riscuri

•de a nu îndeplini sarcinile proiectului la termen
•de a depăşi costurile
•de a nu atinge un anumit nivel de calitate
•de a nu folosi în mod eficient resursele alocate
•de a nu obţine acceptanţa utilizatorului – deci de a pierde bani,
imagine, timp etc.
Utilizarea managementului prin proiecte se recomandă:
•Când organizaţiile sunt confruntate cu probleme extrem de complexe, având

un caracter strategic şi inovaţional marcant
•Când se urmăreşte fundamentarea variată a soluţiilor de rezolvare a unor

probleme, prin implicarea de specialişti cu pregătire eterogenă, recrutaţi atât
din compartimentele funcţionale şi operaţionale ale firmei, cât şi din afara
acesteia
•Când se urmăreşte scurtarea perioadei de realizare a unor activităţi

presupun provocari complexe, de amploare prin concentrarea de resurse şi
competenţe orientate pentru a genera soluţii la aceste provocări
Avantajele utilizării managementului prin proiecte:
•posibilitatea rezolvării unor probleme complexe, in intervale de timp

mult reduse comparativ cu versiunea clasică şi cu rezultate economice
superioare
•promovarea unei structuri organizatorice de tip matriceal, care

favorizează schimbarea si eficienţa organizatională
•facilitarea contactelor profesionale intre componenţii echipei de

proiect şi ceilalti specialişti ai organizaţiei
•crearea unor premise favorabile formării managerilor profesionisti.

Dezavantajele utilizării managementului prin proiecte:
•apariţia şi manifestarea unor duble subordonări la nivelul experţilor

implicaţi în realizarea proiectului
•apariţia unor fenomene de nesincronizare a componentelor

organizatorice formale (ierarhic – funcţionale, departamentale) cu
componentele organizatorice specifice managementului prin proiecte
(echipa de proiect)
•apariţia unor situaţii conflictuale între compartimentele implicate in

realizarea proiectului şi componenţii echipei de proiect sau managerul
de proiect.
Manager de proiect - persoana responsabilă cu coordonarea unui proiect
Calităţi necesare:
•să fie un bun organizator, planificând şi coordonând eforturile şi resursele în
vederea îndeplinirii obiectivelor
•să fie un bun strateg, capabil să distingă obiectivele pe termen scurt şi lung,
ţinând cont de aceste elemente pe toată durata proiectului
•să fie persuasiv, să aibă deprinderile şi aptitudinile necesare pentru a motiva

şi a convinge echipa de proiect de importanţa obiectivelor urmărite
•fund-raiser, să aibă cunoştinţele şi pregătirea necesară pentru a putea atrage

şi administra resursele necesare în vederea implementării proiectului
•să fie vizionar, capabil de inovaţie organizaţională şi de schimbare

Manager de proiect - persoana responsabilă cu coordonarea
unui proiect
Cerinţe necesare:
•Ştiinţa (cunoştinţe), înţelegerea teoriei de management de proiecte, a

conceptelor şi practicilor
•Iscusinţa/priceperea, capacitatea de a utiliza tehnicile şi metodele acestei

profesiuni pentru a obţine rezultatele scontate
•abilitatea, capacitatea de a integra şi folosi ştiinţa şi iscusinţa în diferite maniere
•motivaţia, capacitatea de a menţine la nivele dorite valorile, atitudinile şi aspiraţiile

care ajută toţi participanţii la proiect să lucreze împreună la finalizarea proiectului
Principii în managementul proiectelor (7) - angajamentului, succesului
predefinit, eficienţei, strategiei, controlului, canalului unic de comunicare,
mediului de lucru stimulativ
I. Principiul angajamentului - între finanţator (sponsor, furnizor de

resurse, agenţie de finanţare) şi instituția/organizaţia care îşi
propune să deruleze un proiect trebuie să existe un tip de
angajament echitabil înainte de începerea oricărei activităţi.
Acest angajament înseamnă că ambele părţi implicate cunosc foarte

bine ce efort trebuie depus pentru a se realiza proiectul, cunosc,
cel puţin în mare, procesele şi riscurile asociate proiectului, sunt
dispuse să îşi împartă şi să îşi asume responsabilităţile, riscurile şi
un eventual eşec.
Cofinanţarea proiectelor prin fonduri structurale – un mod de

concretizare a principiului angajamentului
Principii în managementul proiectelor (7)
II. Principiul succesului predefinit - normele pe baza cărora proiectul este considerat un
succes, atât în ceea ce priveşte derularea, cât şi produsul final, trebuie să fie definite de
la bun început, înainte de declanşarea oricărei activităţi.
Astfel, criteriile de succes convenite pot să constituie baza procesului de luare a deciziei şi a
evaluării finale.
Există două tipuri de criterii de succes:

cele referitoare la derularea proiectului, care au în vedere respectarea limitelor de timp,
a bugetului, exploatarea eficientă a tuturor celorlalte resurse (oameni, echipamente,
sedii)
cele referitoare la produsul final, care au în vedere calitatea, standardele tehnice,
relevanţa proiectului, eficienţa sa, domeniul de acțiune
Indicatorii de rezultat în cadrul proiectelor (definţi în prealabil şi evaluaţi la final) – exemple de

concretizare a principiului succesului predefinit
III. Principiul eficienţei/consistenţei interne/interdependenţei - se referă la

relaţia de interdependenţă care există între aria de cuprindere a proiectului,
timpul alocat, bugetul stabilit și calitatea proiectată a produsului final.
Cele patru elemente sunt interrelaţionate, trebuie să fie realizabile şi să se reflecte

unul pe celălalt.
Bugetul, spre exemplu, trebuie să fie în concordanţă cu toate celelalte elemente –

nu se poate solicita o sumă foarte mare de bani pentru rezolvarea unei
probleme minore, cu o arie de cuprindere foarte îngustă.
Orice modificare a unuia dintre aceste elemente antrenează modificări ale

celorlalte. Modificarea ariei de cuprindere a proiectului antrenează modificări
în ceea ce priveşte calitatea, timpul și resursele necesare proiectului.
IV. Principiul strategiei - orice proiect trebuie să aibă la bază o strategie.
planificarea precede întotdeauna execuţia.
acest principiu stabileşte ce trebuie făcut şi când trebuie făcut
Corelaţia proiectului cu alte strategia organizaţională sau cu alte strategii

naţionale/internaţionale (vezi modelele de cerere de finanţare prin fonduri
structurale)
V. Principiul controlului - toate proiectele trebuie să beneficieze de politici şi

proceduri riguroase şi eficiente de control şi monitorizare.
acest principiu stabileşte cum trebuie făcut un anumit lucru şi de către cine
VI. Principiul canalului unic de comunicare - între finanţator şi

managerul de proiect trebuie să existe un singur canal prin
care sunt comunicate deciziile de importanţă vitală pentru
proiect
Important este ca, în procesul de luare a deciziilor şi de

comunicare a acestora în cadrul unui proiect, atât
finanţatorul, cât şi promotorul proiectului să comunice prin
intermediul unui singur reprezentant.
Altfel, deciziile ajung la unitatea de execuţie în mod eronat, devin

contradictorii, afectând substanţial bunul mers al proiectului.
VII. Principiul mediului de lucru stimulativ - se referă la datoria pe

care o are managerul de proiect de a crea, pentru membrii
echipei, un mediu de lucru stimulativ, care să exploateze întreg
potenţialul acestora.
Crearea acestui mediu încurajator se realizează atât prin adoptarea

unui stil managerial adecvat tipului de proiect, cât şi prin
administrarea inteligentă a relaţiei cu organizaţia în ansamblu.
Managerul de proiect trebuie să fie preocupat ca echipa pe care o

conduce să nu fie izolată în ansamblul organizaţiei, ca proiectul de
care este responsabil să fie cunoscut, acceptat și apreciat la
nivelul organizaţiei.
Ciclul de proiect/ciclul de viaţă al proiectelor
Totalitatea fazelor derulate de la iniţierea unui proiect şi până la
încheierea acestuia – reprezintă ciclul de viaţă al proiectelor.
Variante:
- cu patru etape (concepţie-definire, planificare, implementare şi
finalizare/evaluare) – cel mai aplicat în proiectele finanţate prin
fonduri structurale
- cu şase etape (conceperea, planificare/dezvoltarea ideii de proiect,
formarea echipei, implementarea, monitorizarea şi încheierea
proiectului)
Proiecte complexe – mai multe subetape
Este important ca la finalul fiecărei etape să se producă un livrabil
I. Faza de concepere/definre a proiectului – răspunde la întrebarea
dacă realizarea unui astfel de proiect va rezolva o problemă existentă,
care a fost identificată, punând bazele procesului de planificare.
Activităţile care trebuie efectuate în această primă fază vor include

următoarele:
•identificarea problemei
•analiza problemei (analiza ex-ante)
•identificarea soluţiilor posibile
•selectarea celei mai bune soluţii
•definirea scopului şi a obiectivelor proiectului
•definirea intereselor stakeholderi-lor
•o analiză preliminară cost/beneficiu
•Identificarea riscurilor
II. Planificarea este faza în care trebuie găsite modalităţile prin care cerinţele specificate
de beneficiar/utilizator să poate fi puse în practică.
Activităţile:
detalierea scopului
Definirea KPI (Key Performance Indicators), indicatori de rezultat (corelat cu
obiectivele)
stabilirea competenţelor necesare pentru membrii care vor face parte din echipa de
proiect
prezentarea jaloanelor (milestones = finalitatea unor activităţi cheie dintr-o anumită
categorie bine definită; ex.: instruirea personalului în cazul construirii unui centru de
excelenţă)
definirea activităţilor şi descrierea secvenţei de derulare a lor
identificarea resurselor şi a costurilor necesare (buget, surse de finanţare)
dezvoltarea unui grafic de timp
stabilirea ipotezelor de lucru şi realizarea unor studii de fezabilitate (proiecatre tehnică,
analiză cost – beneficiu)
Planificarea mecanismelor de reducere/atenuare/eliminare a riscurilor
III. Implementarea proiectului - punerea în practică a proiectului şi obţinerea rezultatelor
Presupune:
Constituirea efectivă a echipei
Derularea activităţilor (execuţia tehnică a proiectului)
Managementul achiziţiilor
Managementul financiar – contabil
Raportări tehnico - finaciare, monitorizări,
Managementul riscurilor
Managementul calităţii
Managementul conflictelor
Mecanisme de corecţie/feed back
Recepţionarea rezultatelor (pe parcurs sau în final)
III. Implementarea proiectului - punerea în practică a proiectului şi obţinerea rezultatelor
Procese de control în faza de implementare
Este necesară efectuarea controlului periodic în timpul unui proces pentru a identifica abaterile
de la plan şi corecturile care trebuie efectuate.
Procesele fundamentale de control se referă la raportările periodice privind execuţia proiectului

(starea proiectului, prognoze pentru viitorul proiectului) şi controlul global al schimbărilor.
Din punct de vedere operativ presupune: :

•controlul schimbării scopului (situaţii majore)
•controlul planificării calendaristice
•controlul costurilor
•controlul calităţii
•controlul răspunsurilor la riscuri
IV. Procesele de finalizare se referă la:
•Recepţia finală a rezultatelor
•închiderea contractelor
•măsuri administrative de închidere – culegerea şi diseminarea informaţiilor pentru a da formă legală
legală operaţiunii
Postanaliza (analiza ex-post) derulării proiectelor este o componentă care capătă o importanţă din ce
în ce mai mare.
Aceasta se datorează faptului că experienţa acumulată pe parcursul realizării unui proiect va conduce
la evitarea unor greşeli din trecut pentru noile proiecte.
Există şi situaţii în care proiectele se pot termina în mod anormal. Cauzele care stau la baza acestor
eşecuri sunt:
•planificarea iniţială greşită
•resursele alocate insuficiente
•schimbările survenite în strategia şi interesele instituţiei
•plecarea unor oameni cheie din proiect
•depăşirea timpului prevăzut
MEDIUL PROIECTELOR
= totalitatea factorlor din interiorul sau exteriorul organizaţiei, a entităţilor care
sunt influenţate sau care influenţează derularea proiectului
Tipuri de mediu – clasificare în funţie de caracteristici
Mediul fizic – locaţia, mediul înconjurător natural (floră, faună) sau antropic, resursele
naturale, aspecte climatice, relief, hidrologie
Important pentru proiecte:
-din turism (valorificarea potenţialului turistic al unei zone)
-din domeniul agriculturii (calitatea solului, factorii climatici)
-din domeniul infrastructurii de transport (influenţează soluţiile tehnice)
-din domeniul energetic – infrastructura de producţie de energie (eolian, solara,
hidro, geotermala etc.)
MEDIUL PROIECTELOR
Tipuri de mediu - clasificare în funţie de caracteristici
Mediul economico – financiar : PIB, PIB-locuitor, rata inflaţiei, veniturile populaţiei, rata
şomajului, HDI 8indicele de dezvoltare uman), rata dobânzilor, infrstructura de transport,
reţele de telecomunicaţii, competivitatea economică, cursul valutar, structura economică
-de infrastructură de transport (obiectiv: convergenţă economică)
-de dezvolatare a capacităţilor de producţie (mai multe proiecte pot avea efect sinergic
într-o anumită ramură, finanţare de proiecte în sectoare generatoare de avliare adăugată
mare sau în zone cu şomaj ridicat)
-- de formare profesionala (obiectiv: coeziune socială)
MEDIUL PROIECTELOR
Mediul socio-cultural: structura demografică (vîrstă, gen, populație școlară, tineri NEET
– Not in Education, Employment, or Training, grupuri vulnerabile – percol de excluziune,
nivel de deyvoltare a sistemului educațional, dezvolatrea instituțiilor culturale, norme și
valori culturale
-culturale (ex: organizarea de festivaluri, dezvoltarea infrastructurii culturale)
-de delocalizare a facilităţilor de producţie (influenţate de existenţa şi calitatea forţei de
muncă dintr-o zonă)
- de fuziuni şi achiziţii internaţionale
- de mobilităţi (tip ERASMUS)
MEDIUL PROIECTELOR
Mediul politic-instituţional: valori democratice asumate de guvern, stabilitate politică şi

legislativă, relaţiile internaţionale, gradul de corupţie, transparenţa şi credibilitatea
instituţiilor (sunt principalii factori care pot determina blocarea finanţărilor din fonduri
structurale într-un Stat Membru)
-Toate tipurile
MEDIUL PROIECTELOR
Tipuri de mediu – clasificare în funcfţie de direcţia de acţiune
Mediul intern
•Calitatea structurii organizatorice
•Calitatea resurselor umane
•Integararea proiectelor în obiectivele strategice ale organizaţiei
•Capacitatea de interconectare a proiectelor pe care organizaţia le derulează
•Capacitatea de finanţarea proiectelor (capacitatea de a genera propriile surse de
finanţare vs. Credite bancare)
•Capacitatea de a se integra în structuri de tip partbneriat (ex: proiecte transfrontaliere)
MEDIUL PROIECTELOR
= totalitatea factorilor din interiorul sau exteriorul organizaţiei, a entităţilor care
Tipuri de mediu – clasificare în funcfţie de direcţia de acţiune
Mediul extern
•Finaţatori externi care asigură resurse financiare (ex. : guvern, Comisia Europeană,
bănci, investitori privaţi, fonduri de investiţii)
•Instituţiile care reglementează modul de implementare a proiectelor (ex.: Parlament,
Ministerul Fondurilor Europene, Comisia Europeană, Autorităţile de Management,
Organismele Intermediare)
•Beneficiarii direcţi şi indirecţi ai proiectului (ex.: proiect de formare profesională,
beneficiari direcţi – cursanţi, beneficiari indirecţi – angajatorii)

Capitolul 1. Proiecte Şi Managementul Proiectelor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul 1. Proiecte Şi Managementul Proiectelor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul 1.

1.1. Definirea conceptelor

Disciplina Managementul proiectelor nu este nouă, realizarea piramidelor,

Cu toate acestea, disciplina managementului proiectelor a apărut şi s-a

Datorită complexităţii extraordinar de mari a acestor proiecte a fost necesară

Schimbările rapide care se petrec atât în mediul economic cât şi în

Structurile tradiționale sunt caracterizate ca fiind birocratice şi cu

Ca urmare, structurile tradiționale tind să fie înlocuite de către

Creşterea nevoii de inovație determinate de modificarea aşteptărilor clienților faţă companii

Dezvoltarea exponenţială a mijloacelor moderne de comunicare determinând globalizare şi delocalizare

Timpul de dezvoltare a acestora a început să devină un factor critic de succes

Nevoia de expertiză din domenii multiple este din ce în ce mai pregnantă

Managementul de proiect – o soluţie pentru aceste provocări

utilizarea sistemelor informatice pentru management

Crearea de echipe multidisciplinare

Dezvoltarea unei aplicaţii software

Plan sau intenție de a întreprinde ceva, de a organiza, de a face un lucru.

Gândire anticipativă orientată către un scop, având în vedere

Documentaţie tehnică şi financiară, riguros alcătuită, pe baza

Activitate care are un început şi un sfârşit, este planificată şi

un angajament care are obiective finale clare, ce reprezintă valori specifice

o unitate organizațională dedicată pentru a livra o dezvoltare la timp,

un efort temporar depus pentru a crea, cu resurse limitate, un produs unic

un proces unic, constând într-o mulţime de activităţi coordonate şi

o serie de activităţi interdependente care se derulează conform unui

însumare de activităţi organizate, desfăşurate în vederea atingerii unor ţeluri

un set unic de activităţi corelate, cu început şi sfârşit definit, realizate de un

Mai multe activităţi corelate (independente sau dependente)

Resurse (umane - echipa de proiect, financiare – surse de

Un scop (schimbarea necesară) şi mai multe obiective (determinate de

Constrângeri, restrucţii (de timp, financiare, de specificaţii)

Proiectul ca un set de activităţi (orientate spre atingerea

Proiectul ca organizaţie temporară (creată cu scopul de a

Proiectul ca sistem social (format din indivizi, cu rezultate

Pentru a avea o privire completă asupra noţiunii trebuie să avem în vedere o

Dimensiunea contabilă este cea mai restrictivă şi reduce noţiunea de proiect la

Dimensiunea economică lărgeşte sfera de cuprindere a unui proiect şi conform

Dimensiunea financiară are în vedere toate cheltuielile de resurse pe o perioadă

are un scop specific ce poate fi uşor definit – determină realizarea unei

este unic – nu poate fi repetat în acelaşi mod, de către acelaşi grup şi

este orientat spre client/beneficiar sau spre aşteptările acestuia

nu este o muncă de rutină dar poate conţine anumite sarcini de rutină

are limite de timp convenite şi clar definite

trebuie să fie flexibil pentru a permite acomodarea la schimbările impuse de

Necesită surse de finanţare clar precizate

reprezintă o oportunitate unică de a obţine noi cunoştinţe şi abilităţi

implică o serie de riscuri în fiecare etapa

a. Dupa amploare (dimensiune, relevanţă, nivelul la care produc

b. După domeniul de activitate

c.După sursa de finanţare

Cu finanțare publică (guvern, UE, subscriptii)

d. După durata proiectului

Produs tangibil, munca fizică – activităţi repetitive, variaţie redusă a

Produs intangibil, muncă fizică: activităţi repetitive, relativ

Produs tangibil, muncă intelectuală: activităţi noi, abordări multiple,

Produs intangibil, muncă intelectuală: activităţi creative, inovative,

Proiectele bottom-up sunt conduse de nevoi -

Proiectele top-bottom sunt orientate pe soluții -

Funcţii - planificare, organizare, coordonare(leading), control

Managementul de proiect este combinația dintre competențe, instrumente și procese de management

Managementul proiectelor e un instrument de planificare, coordonare, realizare/implementare şi

Managementul proiectelor este ansamblul de procese (activităţi) implementate (derulate) pentru

Managementul de proiect constă în planificarea, organizarea și coordonarea și controlul sarcinilor și