Gusa endemica Gusa endemica reprezinta o afectiune raspandita, caracterizata prin marirea glandei tiroide.

Se intalneste la 5-10% din populatia unei anumite regiuni, endemice gusei, unde exista o insuficienta de iod in apa, sol, produse alimentare. Gusa endemica este larg raspandita in toate tarile lumii, si se intalneste mai frecvent la femei. Cauze Cauza principala a afectiunii este insufiecienta de iod din sol, apa si produsele alimentare. Daca necesarul zilnic de iod din organism este de 150-200 micrograme, in zonele endemice gusei, in organism ajung sub 50 micrograme iod/zi. De asemenea, exista si alti factori ce cauzeaza aparitia gusei endemice: alimentatia neechilibrata, in special cu deficit de proteine si vitamine, conditiile nesanitare, infectiile, intoxicatiile. Apa de baut poluata contine substante toxiinfectioase, uree, care reprezinta un factor de baza al formarii unor substante strumigene (substante ce determina aparitia gusei), precum tiouree, tiouracil, urocrom. Un rol important in dezvoltarea gusei endemice are insuficienta in organism a bromului, zincului, cobaltului, cuprului, si, de asemenea, excesul sau deficitul de microelemente (calciul, fluor, mangan, crom). Substante strumigene se gasesc de asemenea in unele alimente: napi, gulii, fasole, morcovi, ridichi, spanac, mango, etc. O cauza a aparitiei gusei poate fi si cea ereditara. S-a constatat o incidenta crescuta a gusei la descendentii persoanelor ce sufera de gusa endemica. Semne si simptome Tabloul clinic este alcatuit din simptome locale si generale, ce apar o data cu gradul de marire a glandei tiroide si a activitatii ei functionale. Pacientii se plang de slabiciune generala, oboseala crescuta, durere de cap, senzatii neplacute la nivelul inimii si fenomene dispeptice. Odata cu marirea gusii si comprimarea organelor afectate apar simptome precum senzatie de presiune in regiunea gatului (mai accentuate in pozitie culcata), dureri de cap pulsatile, disfagie. In afara de dispunerea obisnuita a gusii pe fata anterioara a gatului, ea mai poate fi

localizata atipic: retrosternal, inelar (in jurul traheei), sublingual, lingual. Metodele de investigare au aratat ca nivelul de hormoni tiroidieni este scazut la persoanele cu gusa endemica. Pot apare simptome ale hipotiroidismului. Manifestarea extrema a gusei hipotiroide o reprezinta cretinismul endemic, cu afectarea intelectului, cresterea incetinita, dislalie si surdomutitate. Complicatii Complicatiile gusii sunt reprezentate de comprimarea nervilor si vaselor locale. Mecanismul de ingreunare a circulatiei poate duce la hiperfunctia si dilatarea jumatatii drepte a inimii. Local, sunt posibile hemoragii in parenchimul galndei tiroide, inflamatie (strumita) si malignizarea glandei. Diagnostic Diagnosticul se bazeaza pe examenul fizic si pe efectuarea investigatiilor paraclinice:

radioiodocaptarea (RIC) demonstreaza ca tiroida este avida de iod scintigrama tiroidiana determina hipertrofia tiroidiana ecografia tiroidiana teste serologice - determina ioduria/24 ore

Tratament Tratamentul gusii endemice implica:

tratamentul cu iod; scade doar gusele recente si difuze tratamentul hormonal tiroidian (lovotiroxina); inhiba doar gusele TSH dependente tratamentul chirurgical; se efectueaza in cazul gusilor "vechi", polinodulare, remaniate morfofunctional, cu complicatii mecanice tratamentul cu radioiod (hipertiroidizari) tratamentul cu antitiroidiene de sinteza - in gusele hipertiroidizate, preoperator

eterinara-BUCURESTI Facultatea de Medicina Veterinara INTOXICATII CU PLANTE CE CONTIN TOXALBUMINE SI TIOGLICOZIZI PIPER OANA-Gr.3408 CUPRINS Generalitati despre intoxicatiile cu plante I.Intoxicatii cu plante care contin toxine vegetale (fitotoxine,tox- albumine) I.1. Intoxicatia cu Ricinus communis(ricin)

I.2.Intoxicatia cu sroturi de ricin I.3.Intoxicatia cu Robinia pseudoacacia(salcam) I.4.Intoxicatia cu Amanita phalloeides(ciuperca alba) I.5.Intoxicatia cu Amanita muscaria(muscarita) I.6.Intoxicatia cu Viscum album(vasc) II. Intoxicatia cu plante care contin tioglicozizi II.1.Intoxicatia cu Sinapis arvensis(mustarul de camp) II.2.Intoxicatia cu Brassica nigra(mustarul negru) II.3.Intoxicatia cu Sinapis alba(mustarul alb) II.4.Intoxicatia cu Brassica napus var. oleifera(rapita) II.5.Intoxicatia cu Brassica oleracea(varza) II.6.Intoxicatia cu Raphanus raphanistrum(ridichea salbatica) II.7.Intoxicatia cu Sisymbrium sophia / Descurarinia sophia (voinicica) GENERALITATI DESPRE INTOXICATIILE CU PLANTE Fitotoxicologia are importanta deosebita, in special pentru erbivore si, in parte, pentru omnivore si carnivore. Frecventa intoxicatiilor cu plante este inca relativ crescuta. Plantele care pot produce stari patologice sunt numeroase, dar nominalizarea ca planta toxica este relativa, deoarece toxicitatea este dependenta de conditiile pedoclimatice, de anotimp, de conditiile meteorologice, de actiunile de fertilizare a solului, de gradul de poluare a atmosferei, de stadiul de dezvoltare. in definirea plantelor care produc intoxicatii s-a tinut seama de o serie de criterii. Astfel, printre plantele toxice au fost incluse: -plantele care produc imbolnaviri in conditiile consumului de fructe, seminte, parti aeriene sau radacini de catre animalele sensibile; -plantele care contin...

.Brassica napus var. oleifera(rapita) Rapita este o planta anuala sau bienala, cultivata pentru semintele oleaginoase. Frunzele bazale sunt lirat-sectate, cu petiol putin paros, cele superioare amplexicaule cu baza condata. Florile sunt de culoare galbena. Silicvele sunt lungi de 4-8 cm. In cultura se ntlnesc doua varietati: - rapita mare (colza)-Brassica napus var.oleifera, cu semintele bogate n ulei (3540%). - rapita mica (naveta)-Brassica campestris var. oleifera. soiuri: Rafina, Ratona, de toamna si Liho de primavara-vara; La flori se formeaza pastai de 5-10 cm cu seminte de forma rotunda, de culoare negrualbastrui pna la maro-albastrui, care au o greutate la 1000 de seminte ntre 3,5 si 6,5 g. ntre nceputul perioadei de nflorire si maturitate este o distanta de 70 zile. Importanta furajera: rapita furajera de toamna se foloseste foarte devreme in furajarea animalelor (din a 2-a jumatate a lunii aprilie); ocupa un rol important in conveierul verde; se foloseste ca: masa verde, fn, insilozata; grad ridicat de consumabilitate. Principiul toxic, uleiul de crotonil-mustar, se gaseste n seminte. Pna la coacerea semintelor, gradul de toxicitate este foarte mic sau chiar lipseste inventii. Turtele de rapita trebuie administrate cu mare prudenta si numai uscate. Principiul toxic apare n urma umezirii, mirozina descompunnd glicozidul alilic, rezultnd astfel izocianatul de crotonil

II.5.Brassica oleracea(varza) Varza este una din cele mai vechi legume cunoscute de om, iar alchimistii o considerau Materia Prima a alimentelor. Astazi exista peste 400 de varietati de varza, cultivate in toata lumea. Varza alba sau rosie, sferica, este populara in Occident, in timp varietatile cu frunze late sunt populare in Asia. Este mult cultivata n diferite varietati, care sunt legume comestibile sau plante de nutret. Este bienala; n primul an se formeaza tulpina de diferite forme, iar n al doilea an nfloreste. Florile sunt dispuse n raceme bogate. Petalele sunt galbene, iar fructele sunt silicve lungi. Valvele silicvei sunt uninervate. Semintele, n general mici, sunt sferice, cu tegument neted, de culoare galbena-bruna-negricioasa. Frunzele sunt mari, carnoase si acoperite cu un strat de ceara. Frunzele de pe tulpina florifera sunt mici. Pentru alimentatie se cultiva mai multe varietati de varza: cu capatna (var. capitata), creata, varza fara capatna, verzisoarele (var. gemifera), conopida (var. botrytis), guliile (var. gongylodes). Prin fierbere sau sub actiunea mirozinei, plantele din genul Brassica elibereaza substantele strumigene (goitrina si rodanid) care pot fi anihilate prin suplimentarea ratiei cu iod. B. oleracea contine si substante anemiante (hemoglobina scade sub 5 g/100 ml, eritrocitele sub 2 000 000/mm3). Ca masura profilactica, se interzice furajarea oilor gestante cu varza, n ratia vacilor n lactatie nu se va depasi cantitatea de 14 kg pe zi, iar n a bovinelor la ngrasat, 22 kg. Simptomatologia este asemanatoare cu cea din intoxicatia cu Sinapis sp.. Tratamentul este acelasi cu cel din intoxicatia cu Sinapis sp..