Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți

Facultatea de Științe Reale, Economice și ale Mediului

Catedra de Științe Economice

Referat la Bazele activității

bancare
Tema: Rolul BNM în reglementarea activității
bancare

Elaborat: Șuvari Cristina, CT31R

Bălți, 2021
Cuprins
1. Reglementarea și supravegherea bancară................................................................................4
1.2. Politica reglementării și supravegherii activităților bancare..........................................4
2. Domeniile de supraveghere bancară pentru 2021....................................................................5
2.1. Riscul de credit........................................................................................................................6
2.2. Riscul asociat tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor (TIC)..................................7
2.3. Guvernanța internă, managementul riscului și procesul intern de evaluare a
adecvării capitalului la riscuri (ICAAP)......................................................................................7
2.4. Combaterea spălării banilor și finanțării terorismului....................................................8
2.5. Sistemele de plăți..................................................................................................................9
3. Prioritățile în supravegherea bancară ale Băncii Naționale a Moldovei pentru anul 2022
10
 Introducere

În scopul protejării intereselor deponenților, precum și al asigurării stabilității şi viabilității

sistemului bancar, Banca Națională a Moldovei efectuează supravegherea prudențială a băncilor din
Republica Moldova, urmărind respectarea cerințelor legale pentru prevenirea şi limitarea riscurilor
specifice activității bancare.

Efectele negative ale pandemiei COVID-19 declanșate la începutul anului 2020 sunt
resimțite în majoritatea sferelor economiei, ceea ce implicit afectează și sistemul bancar, având în
vedere rolul acestuia în intermedierea financiară. Astfel, pentru asigurarea stabilității sistemului
bancar prin menținerea funcțiilor critice ale băncilor, precum și atenuarea potențialelor efecte
asupra creșterii economice și asupra populației, în anul 2020, Banca Națională în limita cadrului
legal conferit a întreprins mai multe acțiuni în acest sens. Banca Națională a oferit flexibilitate
băncilor în abordarea agenților economici care au contractate credite bancare, prin amânarea sau
modificarea termenelor de plată și/sau a sumelor plăților scadente. De asemenea, Banca Națională a
întreprins acțiuni similare pentru susținerea persoanelor fizice consumatori de credite bancare,
acordând posibilitatea gestionării flexibile a obligațiilor de plată ale debitorilor aflați în dificultate
de plată. Totodată, a fost luată decizia de relaxare a cerințelor amortizorului de conservare a
capitalului și a recomandat băncilor abținerea de la distribuirea capitalului sub forma dividendelor
sau a altor forme de distribuire.

Imprevizibilitatea efectelor economice ale pandemiei COVID-19 în următoarea perioadă

asupra băncilor, precum și supravegherea bazată pe risc condiționează Banca Națională să își
revizuiască acțiunile întreprinse în procesul de supraveghere a activității băncilor, în vederea axării
preponderent pe acele domenii în care pot surveni cele mai mari riscuri. Identificarea și evaluarea
riscurilor cu care se confruntă entitățile supravegheate servește drept bază pentru definirea
priorităților în materie de supraveghere bancară ca parte a procesului de planificare strategică și
utilizare rațională a resurselor umane limitate ale Băncii Naționale.

Scopul lucrării este de a analiza rolul BNM în reglementarea activității bancare, a riscurilor
și a supravegherii acestora.
 1. Reglementarea și supravegherea
bancară
Sectorul bancar în Republica Moldova
este format din două nivele: Banca Naţională a
Moldovei şi băncile comerciale. Activitatea
Băncii Naţionale, ca organ de reglementare şi
supraveghere a activităţii băncilor, este bazată pe
Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei, care stabileşte competenţa, obiectivul principal,
atribuţiile de bază ale Băncii Naţionale şi relaţiile acesteia cu instituţiile financiare. Legea
instituţiilor financiare este legea de bază care reglementează activitatea instituţiilor financiare,
inclusiv activitatea băncilor.
În conformitate cu prevederile legislaţiei bancare, Banca Naţională a Moldovei a creat
mecanismul de supraveghere şi reglementare a activităţii bancare, prin stabilirea unui şir de cerinţe
specifice, stipulate în actele normative ale Băncii Naționale a Moldovei, pe care băncile sunt
obligate să le respecte.
Aceste cerințe sunt în permanenţă perfecţionate cu scopul asigurării concordanţei cu
prevederile legislaţiei, cu principiile internaţionale general acceptate și cele mai bune practici, în
special cu recomandările Comitetului Basel privind Supravegherea Bancară şi Directivele Uniunii
Europene.

1.2. Politica reglementării și supravegherii activităților bancare

Bazându-se pe standardele general acceptate, Banca Naţională a Moldovei promovează o
politică activă în domeniul reglementării şi supravegherii activităţii băncilor prin:
 stabilirea criteriilor de autorizare a băncilor, a cerinţelor faţă de capital, a exigențelor
față de proprietari și cotele acestora, precum și față de administratorii băncilor;
 stabilirea cerinţelor menite să asigure calitatea înaltă și funcționalitatea sistemelor de
control intern ale băncilor, inclusiv procedurile aferente prevenirii şi combaterii
spălării banilor;
 stabilirea şi supravegherea respectării cerinţelor prudenţiale pentru a asigura
limitarea expunerii la riscuri a băncilor;
 întreprinderea acţiunilor, aferente aplicării măsurilor de corecţie, sancţiuni,
instituirea supravegherii speciale sau, după caz, a administrării speciale pentru
soluţionarea problemelor la băncile cu vulnerabilităţi sporite.
 1.3. Scopul funcției de
supraveghere
Funcţia de supraveghere bancară are ca
scop asigurarea bunei funcţionări a sistemului
financiar al Republicii Moldova bazat pe un
sector bancar puternic şi competitiv orientat
spre relaţiile de piaţă şi prevenirea riscurilor.
În acest context, Banca Naţională a
Moldovei, conform împuternicirilor şi
drepturilor conferite prin legislaţie, efectuează inspectarea băncilor atât la distanţă, cât şi pe teren.
Scopul controalelor la distanţă este monitorizarea şi analiza situaţiei financiare a băncilor în
perioada dintre controalele pe teren pentru identificarea timpurie a riscurilor şi a eventualelor
probleme în activitatea băncii şi adoptarea rapidă a măsurilor de rigoare.
Monitorizarea băncilor licenţiate este efectuată: în baza rapoartelor prezentate de către bănci
în conformitate cu cerinţele BNM aferente situaţiilor financiare FINREP şi a rapoartelor în scopuri
prudenţiale, în baza informaţiei obţinute în urma efectuării controalelor complexe şi tematice,
precum şi în baza informaţiei auditului extern.
Scopul controlului pe teren este de a identifica nivelul de risc al băncii şi de a evalua
capacităţile administratorilor băncii de a controla şi dirija eficient acest risc. Anual, fiecare bancă
este supusă unui astfel de control. În cadrul controlului pe teren se determină situaţia financiară
generală a băncii, cauzele şi factorii care afectează siguranţa acesteia. Supravegherea pe teren se
află în strânsă interdependenţă cu supravegherea la distanţă. Informaţia obţinută în cadrul
controalelor la distanţă este utilizată pentru a stabili scopul și principalele obiective ale controalelor
pe teren.

2. Domeniile de supraveghere bancară pentru 2021

Urmare evaluării principalelor riscuri și provocări aferente activității băncilor, au fost
stabilite cele mai importante domenii pe care se va axa Banca Națională în procesul de
supraveghere bancară pentru anul 2021 atât în cadrul supravegherii din oficiu, cât și al controalelor
pe teren:
1. Riscul de credit;
2. Riscul asociat tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor (TIC);
3. Guvernanța internă, managementul riscului și procesul intern de evaluare a adecvării
capitalului la riscuri (ICAAP);
4. Combaterea spălării banilor și finanțării terorismului;
 5. Sistemele de plăți.

2.1. Riscul de credit

În contextul pandemiei COVID-19, riscul de credit rămâne a fi un domeniu-cheie al
procesului de supraveghere, având în vedere impactul direct al calității portofoliului de credite
asupra capitalului băncilor. De asemenea, identificarea, măsurarea și monitorizarea riscului de
credit și a expunerilor în stare de nerambursare este esențială în cadrul procesului de supraveghere
și în determinarea nivelului real al riscului de credit în sistemul bancar.
Supraveghetorii vor atrage o atenție deosebită practicilor de creditare ale băncilor, pentru a
se asigura că acestea continuă a fi solide și conforme cu reglementările în vigoare și cu profilul de
risc.
Totodată, având în vedere hotărârile Băncii Naționale cu privire la facilitățile oferite
băncilor în perioada stării de urgență în domeniul creditării, și anume flexibilitatea obligațiilor de
plată, fără reclasificarea creditelor în categorii de risc mai dure, în cadrul procesului de
supraveghere se va verifica corectitudinea aplicării prevederilor deciziilor BNM în procesul de
creditare și raportare prudențială.
Pe parcursul anilor 2018 – 2020, băncile au atins progrese importante cu privire la
diminuarea ponderii creditelor neperformante. Totuși, în perioada unei crize economice propagarea
efectelor adverse asupra debitorilor are loc în timp, în special când criza este extinsă, iar
recunoașterea pierderilor aferente creditării are loc cu întârziere. Astfel, BNM va acorda o atenție
sporită evaluării practicilor dezvoltate și implementate de băncile comerciale pentru identificarea,
gestionarea, măsurarea și atenuarea riscului de credit.
Totodată, pe parcursul anului 2020 a continuat creșterea semnificativă a creditelor acordate
pentru procurarea/construcția imobilului, creditelor acordate agriculturii și comerțului, astfel,
urmează a fi analizate practicile de creditare și de gestionare a riscului de concentrare pe produse
sau sectoare economice.
 2.2. Riscul asociat
tehnologiilor
informațiilor și
comunicațiilor (TIC)
Totodată, în contextul
crizei pandemice și al utilizării tot
mai frecvente a serviciilor online,
există un potențial de creștere a
riscului cibernetic asupra băncilor sau asupra clienților acestora, care poate genera pierderi
semnificative și poate afecta reputația băncilor.
Ținând cont de aceasta, în anul 2021, Banca Națională a Moldovei va evalua situația în
domeniul TIC la băncile licențiate pentru a determina conformarea acestora cu Regulamentul
privind cerințe minime pentru Sistemele Informaționale și de Comunicare ale băncilor și modul în
care acestea gestionează riscurile TIC la care se expun.
De asemenea, în baza unui set complex de controale și evaluări va fi efectuată
supravegherea off-site în domeniul TIC ce va permite evaluarea riscurilor TIC la care se expun
băncile licențiate.

2.3. Guvernanța internă, managementul riscului și procesul intern de evaluare a

adecvării capitalului la riscuri (ICAAP)
Începând cu anul 2019, procesul de supraveghere și evaluare (SREP) este principalul
instrument de supraveghere bancară prudențială al Băncii Naționale, fiind un proces complex care
se bazează pe utilizarea raționamentului profesional, analiza riscurilor și anticiparea problemelor.
Pe parcursul anului 2021, Banca Națională va continua eforturile în vederea asigurării unei
supravegheri prudențiale eficiente. Astfel, având în vedere imprevizibilitatea efectelor economice
ale crizei pandemice, în cadrul procesului SREP, Banca Națională va utiliza o abordare pragmatică,
axată pe analiza capacității băncilor de a absorbi impactul potențial al crizei în timp, cu precădere,
pe guvernanța internă și modul în care băncile gestionează provocările și riscurile aferente
capitalului.
Procesul ICAAP, fiind implementat începând cu anul 2019, este un proces relativ nou pentru
sectorul bancar moldovenesc. Astfel, vom continua analiza mai detaliată a activităților de gestionare
a crizelor și de planificare a capitalului, precum și de utilizare a acestui proces de către management
la luarea deciziilor. În cadrul analizei procesului ICAAP se va monitoriza suficiența capitalului și
planificarea acestuia, identificarea corectă a riscurilor semnificative la care sunt expuse băncile.
 Concomitent, va fi analizată activitatea funcțiilor de control intern în bănci, prin prisma
conformării cadrului legal și cerințelor de supraveghere, asigurării controlului corespunzător al
riscurilor și existența unui proces independent și eficient de luare a deciziilor în funcție de
necesitățile și regulile interne ale instituțiilor financiare.

2.4. Combaterea spălării banilor și finanțării terorismului

În contextul regimului special de activitate dictat de situația pandemică, pe parcursul anului

2020, Banca Națională a continuat realizarea acțiunilor menite să prevină și să limiteze riscul
asociat domeniului prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului (PCSBFT) prin
supravegherea neîntreruptă a măsurilor de PCSBFT întreprinse de către entitățile raportoare,
inclusiv prin intensificarea supravegherii la distanță. Totodată, conform uzanțelor, a fost asigurată
efectuarea unui audit extern complex în domeniul PCSBFT la toate băncile; desfășurarea unor
sesiuni informative cu
specialiștii din domeniul
PCSBFT din cadrul
entităților raportoare,
inclusiv creșterea
gradului de
conștientizare privind
riscurile și amenințările
asociate situațiilor de
urgență etc.
Pentru anul 2021, Banca Națională a Moldovei, în vederea continuării aplicării standardelor
internaționale în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului, își va
consolida eforturile pentru implementarea eficientă a recomandărilor Comitetului MONEYVAL
(Consiliul Europei), urmare a adoptării Raportului de evaluare a sistemului național de prevenire și
combatere a spălării banilor și finanțării terorismului al Republicii Moldova în cadrul celei de a 5-ea
runde de evaluare.
De asemenea, vor fi întreprinse măsurile de rigoare pentru evaluarea riscurilor de spălare a
banilor și finanțare a terorismului și îmbunătățirea aplicării abordării bazate pe risc în procesul de
supraveghere, pentru implementarea eficientă a cerințelor de PCSBFT. Suplimentar, vor fi depuse
eforturi majore pentru dezvoltarea cadrului normativ aferent domeniului, inclusiv pentru evaluarea
procesului de stabilire a relațiilor de afaceri la distanță, dar și întreprinderea acțiunilor necesare
pentru punerea în aplicare a prevederilor noii legi privind procedura de constatare a încălcărilor în
domeniul prevenirii
spălării banilor și
finanțării terorismului și
modul de aplicare a
sancțiunilor.

2.5. Sistemele
de plăți

Activitatea de
supraveghere a sistemelor de plăți și serviciilor de plată în anul 2021 va fi îndreptată spre creșterea
siguranței și eficienței acestora în vederea sporirii încrederii utilizatorilor în serviciile de plată și
instrumentele de plată utilizate, inclusiv pornind de la acțiunile consemnate în Conceptul privind
dezvoltarea domeniului de plăți din Republica Moldova, aprobat de Banca Națională în anul 2020.
În scopul reducerii riscurilor asociate funcționării sistemelor de plăți și domeniului de
prestare a serviciilor de plată, Banca Națională se va axa pe:
 efectuarea controalelor la prestatorii de servicii de plată, primordial, verificarea
aspectelor ce țin de condițiile de transparență și informare, de respectarea obligațiilor
asumate de prestatori în cadrul activității de prestare a serviciilor de plată, precum și
examinarea situațiilor neprevăzute, a operațiunilor neautorizate (fraude) cu utilizarea
instrumentelor de plată, datelor acestora și sistemelor automatizate de deservire la
distanță; evaluarea sistemelor automatizate de deservire la distanță existente;
 analiza datelor prezentate de către prestatorii de servicii de plată privind utilizarea
serviciilor și instrumentelor de plată;
 examinarea și soluționarea petițiilor aferente utilizării serviciilor și instrumentelor de
plată; monitorizarea apariției de noi tehnologii în domeniul sistemelor de plăți;
 verificarea implementării de către prestatorii de servicii de plată a produselor și
serviciilor noi.

3. Prioritățile în supravegherea bancară ale Băncii Naționale a Moldovei pentru anul

2022
 Efectele negative ale pandemiei de COVID-19 declanșate la începutul anului 2020 sunt
resimțite în majoritatea sferelor economiei. În pofida faptului că pe parcursul anului 2021 anumiți
indicatori ai sectorului bancar au înregistrat o dinamică pozitivă, persistă în continuare riscul unor
efecte adverse.
În aceste circumstanțe, Banca Națională a Moldovei pentru asigurarea stabilității sectorului
bancar a definit prioritățile în materie de supraveghere pe baza unei evaluări a principalelor riscuri
și vulnerabilități, ca urmare a analizei activității băncilor și a evoluției pandemiei, dar și ținând cont
de necesitatea asigurării că sectorul bancar dispune de un cadru de administrare riguros pentru a
face față provocărilor la care este expus în permanență.
Astfel, pe parcursul anului 2022, procesul de supraveghere bancară se va axa în mod
prioritar pe următoarele domenii:
 Riscul de credit
 Guvernanța internă, managementul riscului și procesul intern de evaluare a adecvării
capitalului la riscuri (ICAAP)
 Procesul de evaluare a adecvării lichidității interne (ILAAP)
 Riscul asociat tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor (TIC)
 Combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.
 Riscurile asociate utilizării sistemelor de plăți

Riscul de credit

Riscul de credit, în contextul pandemiei de COVID-19, rămâne a fi în continuare un

domeniu de interes al procesului de supraveghere, întrucât pandemia încă nu s-a sfârșit, iar calitatea
portofoliului de credite are un impact direct asupra capitalului băncilor.

Identificarea, măsurarea și monitorizarea riscului de credit și a expunerilor în stare de

nerambursare, precum și recuperarea acestora este esențială în cadrul procesului de supraveghere și
în determinarea nivelului real al riscului de credit în sistemul bancar.

Supraveghetorii vor continua să evalueze practicile de creditare ale băncilor, pentru a se

asigura că acestea continuă a fi solide și conforme cu reglementările în vigoare și cu profilul de risc,
iar riscurile sunt identificate și gestionate adecvat.

Analizând rezultatele financiare preliminare ale sectorului bancar, constatăm că pe parcursul

a 11 luni ale anului curent, acesta a înregistrat o dinamică pozitivă. Astfel, pe parcursul a 11 luni ale
anului 2021, portofoliul de credite s-a majorat cu 9 136,9 mil. lei (20,0 la sută) până la 54 786,1
mil. lei.
 În structura activelor, ponderea cea mai mare a fost deținută de ,,Credite și avansuri”, 46,5
la sută. Creșterea portofoliului de credite pe sectorul bancar pe parcursul celor 11 luni ale anului
2021 se datorează, în mare parte, creșterii portofoliului creditelor acordate pentru
procurarea/construcția imobilului cu 40,9 la sută și al creditelor de consum cu 37,9 la sută.
Actualmente, calitatea acestora este favorabilă.

Creditele pentru procurarea/construcția imobilului și creditele de consum clasificate în

categorii neperformante dețin ponderi mici în totalul creditelor acordate în ramurile respective,
constituind 2,8 la sută și respectiv 5,5 la sută.

Indicatorul calității portofoliului de credite a înregistrat o îmbunătățire comparativ cu finele

anului precedent, urmare ritmului de creștere mai mare a portofoliului de credite față de creșterea
creditelor neperformante.

Astfel, ponderea creditelor neperformante în totalul creditelor a constituit 6,3 la sută, fiind
în micșorare cu 1,0 p.p. față de finele anului precedent. Evoluția creditelor acordate persoanelor
fizice va fi monitorizată în cadrul supravegherii continue pe parcursul anului 2022.

Totodată, riscul de credit rămâne a fi un aspect important supus evaluării în cadrul

controalelor pe teren, cu o atenție aparte pentru ramurile sus-menționate, prin evaluarea
procedurilor de acordare și monitorizare și evoluția creditelor în raport cu apetitul la risc al băncilor
și recuperarea acestora, mai ales în cazul creditelor de consum care, în mare parte, sunt acordate
fără garanții materiale.

Guvernanța internă, managementul riscului și procesul intern de evaluare a adecvării

capitalului la riscuri (ICAAP)

În anul 2021, Banca Națională a acordat o atenție deosebită evaluării adecvării funcțiilor de
control intern în bănci, și anume practicilor de gestionare a riscurilor, în special în ceea ce privește
identificarea, măsurarea anticipativă și diminuarea riscurilor în timp util, existența unei structuri
organizatorice transparente cu linii clare de raportare și o cultură corporativă adecvată, segregarea
responsabilităților și independența funcțiilor de control etc. Drept urmare, au fost emise măsuri și
recomandări pentru îmbunătățirea cadrului de control intern.

Astfel, pe parcursul anului 2022, Banca Națională va continua evaluarea adecvării cadrului
de control intern, în special prin evaluarea acțiunilor întreprinse de bănci urmare recomandărilor
formulate în cadrul controalelor efectuate, prin prisma conformării cadrului legal și cerințelor de
supraveghere, asigurării controlului corespunzător al riscurilor și existența unui proces independent
și eficient de luare a deciziilor.
 De asemenea, Banca Națională va continua evaluarea procesului intern privind adecvarea
capitalului la riscuri (ICAAP). În cadrul analizei procesului ICAAP se va monitoriza suficiența
capitalului și planificarea acestuia, identificarea corectă a riscurilor semnificative la care sunt
expuse băncile.

Procesul de evaluare a adecvării lichidității interne (ILAAP)

O altă prioritate derivă din modificările operate în Regulamentul privind cadrul de

administrare a activității băncilor și anume, introducerea procesului de evaluare și adecvare a
lichidității interne (ILAAP) prin verificarea calității procesului de evaluare a adecvării lichidității în
cadrul procesului SREP realizat de Banca Națională.

Astfel, Banca Națională va evalua soliditatea, eficacitatea și caracterul cuprinzător al

cadrului pentru administrarea riscurilor de lichiditate și de finanțare aferentă băncilor. Scopul
acestui proces e să asigure că banca deține un cadru de administrare riguros conceput pentru
administrarea riscului de lichiditate, inclusiv a unui proces pentru identificarea, administrarea şi
monitorizarea riscurilor de lichiditate și de finanțare.

Prima raportare către BNM va fi efectuată pe 31.05.2022 la situația din 31.12.2021.

Riscul asociat tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor (TIC)

În contextul amenințărilor cibernetice din ce în ce mai persistente și mai complexe, riscul

cibernetic devine unul proeminent în cadrul băncilor, poate genera pierderi semnificative și poate
afecta reputația băncilor.

Ținând cont de aceasta și de noile amenințări în domeniul cibernetic, în anul 2022, Banca
Națională a Moldovei va evalua situația în domeniul TIC la băncile licențiate pentru a determina
conformarea acestora cu Regulamentul privind cerințele minime pentru Sistemele Informaționale și
de Comunicare ale băncilor și va pune accent în mod special pe: verificarea utilizării sistemelor de
operare ce dispun de suport din partea furnizorilor, efectuarea testelor complexe de continuitate care
să asigure continuitatea activității băncii în cazul unor situații neprevăzute, efectuarea testelor de
penetrare care să demonstreze capacitatea băncilor de a face față atacurilor cibernetice.

De asemenea, în baza unui set complex de controale și evaluări va fi efectuată

supravegherea off-site în domeniul TIC, ce va permite evaluarea riscurilor TIC la care se expun
băncile licențiate.

Combaterea spălării banilor și finanțării terorismului

 În anul 2022, Banca Națională a Moldovei va continua procesele de consolidare a capacității
sale operaționale pe linia supravegherii entităților raportoare care intră în aria sa de responsabilitate.
Astfel, urmare a ajustării procedurilor și metodologiilor utilizate, BNM se va axa pe implementarea
metodologiei ratingului de risc în procesul de supraveghere, care va conduce la o îmbunătățire
semnificativă a calității și eficienței acestuia. Se va urmări asigurarea unui cadru adecvat pentru
desfășurarea activităților de supraveghere, în principal off-site, fundamentate în funcție de riscurile
specifice transferării semnificative a activităților în mediul online, de riscurile de eludare a
sancțiunilor internaționale, dar și din perspectiva riscurilor care derivă din activitățile care implică
frecvent numerar în proporții considerabile sau a operațiunilor de transferuri externe cu risc ridicat.

În vederea îmbunătățirii fluxului de informații dintre autoritatea de supraveghere și entitățile

supravegheate, consolidării și creșterii gradului de conștientizare privind riscurile și amenințările
asociate domeniului, va fi asigurată desfășurarea sesiunilor informative cu specialiștii din cadrul
entităților raportoare.

Riscurile asociate utilizării sistemelor de plăți

Activitatea de supraveghere a sistemelor de plăți și serviciilor de plată în anul 2022 se va

axa pe analiza și evaluarea serviciilor și produselor inovative oferite de prestatorii de servicii de
plată, precum și a măsurilor întreprinse de aceștia în vederea sporirii încrederii utilizatorilor în
serviciile și instrumentele de plată.

Pe parcursul anului 2022, Banca Națională va continua procesul de supraveghere în scopul

reducerii riscurilor asociate funcționării sistemelor de plăți, în acest sens, concentrându-și eforturile
asupra următoarelor aspecte: analiza interacțiunii prestatorilor de servicii de plată cu entitățile terțe
implicate în prestarea serviciilor de plată (centrele de procesare, prestatorii de servicii de plată
licențiați în străinătate etc.); verificarea respectării obligațiilor asumate de către prestatori în
procesul de prestare a serviciilor de plată; examinarea situațiilor neprevăzute, a operațiunilor
neautorizate (fraude) cu utilizarea instrumentelor de plată, a datelor acestora și a sistemelor
automatizate de deservire la distanță; evaluarea gradului de digitalizare a serviciilor de plată,
inclusiv ponderea ordinelor de plată inițiate în mod electronic de către clienți, precum și
conformarea cu limitele tarifelor stabilite de Banca Națională; monitorizarea implementării de către
prestatorii de servicii de plată a produselor și serviciilor noi; examinarea și soluționarea
reclamațiilor aferente utilizării serviciilor și instrumentelor de plată, inclusiv prin prisma condițiilor
de transparență și informare a clienților, respectarea obligațiilor asumate de prestatori în raport cu
aceștia.
 Concluzii:

Efectele negative ale pandemiei de COVID-19 declanșate la începutul anului 2020 sunt
resimțite în majoritatea sferelor economiei. În pofida faptului că pe parcursul anului 2021 anumiți
indicatori ai sectorului bancar au înregistrat o dinamică pozitivă, persistă în continuare riscul unor
efecte adverse. În aceste circumstanțe, Banca Națională a Moldovei pentru asigurarea stabilității
sectorului bancar a definit prioritățile în materie de supraveghere pe baza unei evaluări a
principalelor riscuri și vulnerabilități, ca urmare a analizei activității băncilor și a evoluției
pandemiei, dar și ținând cont de necesitatea asigurării că sectorul bancar dispune de un cadru de
administrare riguros pentru a face față provocărilor la care este expus în permanență.
 Bibliografie

https://www.bnm.md/ro/content/prioritatile-supravegherea-bancara-ale-bancii-nationale-
moldovei-pentru-anul-2022

https://www.bnm.md/ro/content/reglementare-si-supraveghere-bancara

https://conspecte.com/moneda-si-credit/banca-centrala-si-rolul-ei-in-sistemul-bancar.html