1.

Inconștientul constituie componenta esențială a vieții psihice a omului, cu rol

determinant in dinamica personalității și comportamentului

a. în viziunea psihanalitică a lui S. Freud

b. în concepția behavioristă a lui J. Watson

2. Una dintre următoarele afirmații despre sensibilitate este ADEVARATĂ:

a. Jean Piaget arată că sensibilitatea se formează, se perfecționează și evoluează în sensul

scopurilor și motivelor individului, cu accent pe declanșarea și efectele produse.

b. Sensibilitatea se manifestă numai în contactul direct cu stimulii biologici necesari, având

un caracter nelimitat, posibilitățile de orientare în mediu ale organismului fiind infinite.

c. Sensibilitatea se formează, se perfecționează și evoluează în cadrul activității umane.

d. Sensibilitatea este o proprietate biologică generală care permite ființelor vii de a

recepționa influențele externe și de a răspunde selectiv la ele printr-o stare de modificare

internă.

3. Ce elemente compun simptomatica stabilă?

a. multitudinea comportamentelor şi conduitelor flexibile, mobile ale individului și varietatea

expresiilor comportamentelor

b. trăsăturile bioconstituționale ale individului și trăsăturile fizionomice

4. Ce elemente compun simptomatica labilă?

a. multitudinea comportamentelor și conduitelor flexibile, mobile ale individului și varietatea

expresiilor comportamentelor

b. multe dintre stările, însușirile și trăsăturile psihice ale individului

5. Cercetătorul, în cadrul metodei observației:

a. provoacă intenționat fenomenul de observat

b. așteaptă intrarea în funcțiune a fenomenului studiat

6. Cea care permite decodarea mai directă a vieții interioare a subiectului, a intențiilor ce

stau la baza comportamentului, a opiniilor, atitudinilor, intereselor, convingerilor, aspirațiilor,

conflictelor, prejudecăților și mentalităților, sentimentelor și valorilor acestuia, este:

a. metoda anchetei psihologice

b. metoda convorbirii

7. Care sunt formele convorbirii?

a. standardizată, constatativă, formativă, finală

b. standardizată, dirijată, structurată

8. Cine a introdus termenul de test în psihologie?

a. James McKeen Cattell

b. Carl Rogers

c. Wilhelm Wundt

9. Ce condiții trebuie să îndeplinească un test psihologic?

a. validitate, confidențialitate, standardizare, diagnosticare

b. validitate, fidelitate, standardizare, etalonare

10. Ce sunt testele proiective?

a. cele mai eficiente instrumente de sondare a inteligenței emoționale

b. cele mai eficiente instrumente de sondare a personalității

11. Ce fel de sistem este psihicul uman?

a. închis, fără schimb energetic și informațional cu mediul extern

b. deschis, permițând atât configurații diferite între elementele din interiorul sistemului, fie

ele materiale, energetice sau informaționale

c. semideschis

12. Psihicul uman constituie o realitate:

a. nemijlocit observabilă și perceptibilă

b. imposibil de observat și cunoscut

c. cognoscibilă în mod mijlocit

13. Psihicul uman constituie o realitate:

a. substanțială

b. energetică

c. informațională

14. Ce tip de sistem este psihicul uman?

a. probabilist, dinamic – evolutiv

b. static, uniform, probabilist

15. În cercetarea psihologică ne așteptăm ca validitatea generalizărilor să fie:

a. invers proporțională cu numărul cazurilor individuale investigate

b. direct proporțională cu numărul cazurilor individuale investigate

16. Ce fel de variabile stabilește și controlează în mod direct cercetătorul în metoda

experimentului de laborator?

a. variabilele ambientale, variabilele intermediare

b. variabilele ambientale, variabilele independente

c. variabilele ambientale, variabilele dependente

17. Obiectivitatea cunoașterii psihologice depinde de:

a. sinceritatea subiectului

b. gradul de concordanță dintre experiența subiectului și experiența cercetătorului

c. acuratețea și fidelitatea înregistrării și a prelucrării datelor

18. Care este obiectul de studiu al psihologiei?

a. comportamentul

b. conduita

c. organizarea psihocomportamentală

d. universul psihic intern

19. Care este obiectul de studiu al științei psihologice, în psihologia umanistă?

a. funcțiile psihice particulare

b. omul concret cu problematica sa existențială

c. conduita

d. activitatea

20. Obiectul de studiu al psihologiei îl constituie:

a. organizarea psihocomportamentalaă

b. activitatea umană

c. conștiința
21. Ce reprezintă legile pentru o știință?

a. acele raporturi necesare, esențiale, repetabile, generale și obiective între fenomenele studiate

b. acele raporturi specifice, stabile, electice, compozite între fenomenele studiate

22. Ce caracter au legile psihologiei?

a. probabilistic și determinist

b. probabilistic și statistic

23. Metoda psihometrică măsoară:

a. capacitățile psihice ale individului

b. particularitățile de comportament ale individului

24. Creierul, izolat de comunicarea cu mediul extern și cu cel intern:

a. va putea întotdeauna să genereze psihic, în virtutea simplei sale structuri celulare interne

b. nu va putea niciodată să genereze psihic, în virtutea simplei sale structuri celulare interne

25. Una dintre afirmațiile următoare referitoare la sensibilitate este FALSĂ:

a. Sensibilitatea reprezintă activitatea psihică deosebit de complexă, organizată și exprimată

prin a privi, a auzi, a pipăi stimulul.

b. Temperamentul își pune amprenta asupra sensibilității.

c. Nu doar activitatea își pune amprenta asupra sensibilității, ci și personalitatea.

d. Sensibilitatea reprezintă capacitatea de a avea senzații.

26. Ce caracter prezintă memoria?

a. empiric

b. ineligibil și contextual

c. mobil și flexibil
27. După prezența sau absența intenției și a controlului voluntar, memoria poate fi:

a. involuntară sau voluntară

b. mecanică sau logică

c. directă sau indirectă

28. Capacitățile mnezice sunt influențate, în mare măsură de:

a. sistemul motivațional atitudinal al individului

b. sistemul acțiunilor cognitive

29. Înțelegerea are caracter:

a. individual și pasiv

b. mijlocit și unitar

c. conștient, activ și mijlocit

30. Ce sunt conceptele empirice?

a. instrumente de comunicare între copil și adult

b. instrumente de comunicare între specialiști

31. Conceptele empirice reprezintă:

a. instrumente de comunicare procesuale

b. mijloace intelectuale accesibile gândirii copilului

32. Ce caracteristici au conceptele științifice?

a. mobile și flexibile

b. stabile și permanente

33. Conceptele științifice sunt:

a. practic-acționale

b. structurate și organizate
34. Ce caracter prezintă gândirea?

a. dinamic și stabil

b. mijlocit și mijlocitor

35. Caracterul gândirii este:

a. Informațional-operațional

b. Reflexiv-perceptiv

36. Ce caracter prezintă gândirea?

a. subiectiv și obiectiv

b. generalizat și abstractizat

37. Caracterul gândirii este:

a. acțional și finalist

b. inovator și creative

38. Cum operează gândirea?

a. asupra informației

b. asupra realului, obiectelor și fenomenelor

39. Gândirea operează:

a. asupra datelor oferite de senzații, percepții și reprezentări

b. asupra datelor oferite de memorie și imaginație

40. Gândirea contribuie la:

a. acțiunea practică asupra obiectelor și fenomenelor

b. construcția schemelor mnezice

41. Gândirea contribuie la:

a. realizarea reglajului voluntar

b. saltul de la planul senzorial la cel logic

42. Ce funcții îndeplinește gândirea?

a. de comandă și control a acțiunii

b. de explicație și înțelegere

43. Gândirea are funcția de:

a. operare asupra realului

b. punte între percepție și memorie

44. Gândirea euristică este solicitată:

a. doar în creația artistică

b. în orice situație slab definite

45. Când intervine gândirea euristică?

a. în situații cu grad mare de nedeterminare, aleatorii

b. doar în jocul de șah

46. Ca activitate decizională, gândirea:

a. ierarhizează noțiunile în ordinea generalității

b. reduce incertitudinea în situații alternative

47. Rezolvarea problemelor are caracter:

a. multifazic

b. spontan
48. Care este primul nivel psihic de prelucrare, interpretare și utilizare a informației?

a. senzația

b. percepția

c. reprezentarea

49. O lege psihofizică a sensibilității postulează că valoarea pragului absolut se află:

a. în raport direct proporțional cu nivelul sensibilității

b. în raport invers proporțional cu nivelul sensibilității

50. Dintre următoarele afirmații referitoare la sensibilitate, una este FALSĂ:

a. Sensibilitatea devine un servo-mecanism al orientării senzoriale, confirmând-o sau

dimpotrivă, infirmând-o.

b. A. N. Leontiev consideră că sensibilitatea reprezintă o componentă mijlocitoare a mișcării

și acțiunii, a comportamentului în general, deoarece orientează organismul în mediu.

c. Sensibilitatea se dezvoltă în perspectivă și în legătură cu demersurile motorii.

d. Sensibilitatea nu este doar o dimensiune a personalității, ci și un important factor de

psihologie diferențială

51. Ce reprezintă pragul absolut superior?

a. intensitatea maximă a stimulului care continuă încă să determine o senzație specifică

b. intensitatea minimă a stimulului care continuă încă să determine o senzație specifică

52. Creșterea progresivă a intensității stimulului duce la:

a. creșterea intensității senzației

b. descreșterea intensității senzației

53. Cantitatea maximă de intensitate a stimulului care produce o senzație de același fel, în

cadrul aceleiași modalități senzoriale, poarta denumirea de:

a. prag absolut minimal

b. prag absolut maximal

c. optimum sensorial

54. Cum se receptează însușirile obiectelor/fenomenelor la nivelul senzațiilor?

a. în mod izolat

b. în mod unitar

c. în mod unitar și integral

55. Sensibilitatea asigură perceperea:

a. doar a stimulilor indiferenți

b. doar a stimulilor biologici

c. ambelor categorii de stimuli

56. Sensibilitatea umană este:

a. o funcție modular-diferențiată

b. o funcție global-difuză

57. Ce este sensibilitatea?

a. o variabilă de tip discret

b. o variabilă de tip continuu

58. Pragul absolut inferior și pragul absolut superior delimitează:

a. modalitatea sensibilității

b. întinderea sensibilității în raport cu semnificația stimulilor

c. întinderea sensibilității în raport cu intensitatea stimulilor specifici

59. Legea Weber-Fechner a pragurilor diferențiale se confirmă:

a. pe tot continuumul sensibilității

b. numai în segmentele extreme ale continuumului sensibilității

c. numai în segmentul mediu al continuumului sensibilității

60. Ce semnifică sensibilizarea?

a. scăderea sensibilității unui analizator ca urmare a prelungirii duratei de acțiune a

stimulului specific

b. creșterea sensibilității unui analizator prin stimularea lui repetată cu stimulul specific

c. creșterea sensibilității unui analizator ca urmare a stimulării altui analizator

61. Legea adaptării:

a. are rol perturbator asupra percepției

b. are rol optimizator asupra percepției

c. rolul ei depinde de sensul varierii nivelului sensibilității

62. Adaptarea se realizează cel mai rapid și la valorile cele mai ridicate în:

a. sfera sensibilității tactile

b. sfera sensibilității olfactive

c. sfera sensibilității luminoase

63. Contrastul culorilor reflectă:

a. raportul de intensitate

b. raportul de durată

c. raportul de modalitate
64. Senzația este un model informațional:

a. bidimensional

b. unidimensional

c. contextual

65. Ce este senzația?

a. o stare subiectivă pură a conștiinței

b. expresia energiilor specifice ale organelor de simț

c. un cod-imagine al unei proprietăți a stimulului specific

66. Senzația este:

a. identică însușirii fizice a stimulului

b. un obstacol între noi și lume

c. o verigă necesară a procesului de cunoaștere a lumii

67. Între intensitatea stimulului și intensitatea senzației există un raport:

a. invers proporțional

b. logaritmic

c. direct proportional

68. Senzația ne permite:

a. să identificăm obiecte

b. să deosebim un obiect de altul

c. să reunim două obiecte

69. Senzațiile de culoare se obțin prin stimularea:

a. corpusculilor Meissner

b. aparatului bastonașelor

c. aparatului conurilor
70. Tonul cromatic este determinat de:

a. intensitatea fasciculului de lumină

b. lungimea undei electromagnetice

c. forma undei electromagnetice

71. Senzațiile tactile reflectă:

a. proprietăți chimice

b. proprietăți acustice

c. proprietăți mecano-fizice

72. În condiții de întuneric, sensibilitatea vizuală:

a. scade

b. crește

c. rămâne constantă

73. Efectul psihofiziologic al culorii roșii este:

a. inhibitor

b. relaxant

c. excitatory

74. Culorile spectrale se obțin:

a. prin acțiunea compactă a fasciculului luminos

b. prin interferența mai multor fascicule luminoase

c. prin descompunerea fasciculului luminos în lungimi de undă

75. Cel care a pus în evidență existența culorilor spectrale prin descompunerea fasciculului

luminos a fost:

a. Hermann von Helmholtz

b. Isaac Newton
c. Ewald Hering

76. Datorită timbrului:

a. localizam sursa sonoră

b. deosebim două sunete de aceeași înălțime

c. deosebim două sunete de aceeași intensitate

d. aproximăm lungimea undei sonore

77. Intensitatea sunetelor o măsurăm în:

a. cicli/sec.

b. decibeli

c. microvolți

78. Aparatul auditiv al omului funcționează optim:

a. în raport cu intensități scăzute ale sunetelor

b. în raport cu intensități mari ale sunetelor

c. în raport cu intensități medii ale sunetelor

79. În dezvoltarea limbajului, auzul are un rol:

a. auxiliar

b. complementar

c. determinant

80. Senzațiile proprioceptive informează despre:

a. funcționarea organelor interne

b. mișcările locomotorii

c. pozițiile posturale ale corpului în repaus

81. Semnalizarea proprioceptivă funcționează:

a. uneori în stare de somn

b. numai în stare de veghe

c. permanent

82. Informația furnizată de senzațiile proprioceptive participă la formarea și susținerea:

a. tonusului muscular

b. schemei integrative a Eului fizic

c. schemelor mișcărilor obiectuale

83. Percepția reflectă:

a. proprietăți esențiale amalgamate cu proprietăți neesențiale, accidentale

b. proprietăți esențiale și generale ale obiectelor

c. proprietăți situațional-accidentale

84. Prin natura lor, reprezentările sunt:

a. simple copii ale percepțiilor din trecut.

b. reproduceri pasive ale percepțiilor din trecut.

c. rezultatul unor prelucrări și sistematizări, combinări și chiar recombinări ale însușirilor

senzoriale.

85. Proprietățile reprezentărilor sunt:

a. figurativitatea, operativitatea, panoramizarea

b. operativitatea, proiectivitatea, obiectivitatea

c. simbolizarea, planificarea, panoramizarea

86. Reprezentările prezintă imagini unitare:

a. bogate în conținut

b. sărace în conținut

87. După gradul de generalitate, reprezentările pot fi:

a. generale și individuale

b. reproductive și anticipative

88. Claude Flament concepea comunicarea:

a. ca pe un fenomen social, prin care se transmit trebuințe sau imbolduri spre acțiune

b. ca pe un element cheie în definirea, înțelegerea şi explicarea individului şi, prin extensie, a

societății

c. ca pe un schimb de semnificații

89. Senzațiile proprioceptive informează despre:

a. Funcționarea organelor interne

b. Mișcările locomotorii

c. Pozițiile posturale ale corpului în repaus

d. Pozițiile posturale ale corpului în mișcare

90. După prezența sau absența unor obiective, comunicarea poate fi:

a. riguroasă, constructivă și interactivă

b. incidentală, consumatorie și instrumentală

c. publică, intimă și personală

91. Conștiința de sine este o funcție:

a. reflexivă

b. proiectivă

c. autoreflexivă
92. Conștiința de sine:

a. generează identitatea Eului

b. derivă din identitatea Eului

c. nu are nicio legătură cu identitatea Eului

93. Funcția reglatoare a conștiinței constă în:

a. generarea unor proiecte noi

b. evaluarea rezultatelor acțiunilor întreprinse

c. sistematizarea informațiilor

94. Percepția se constituie ca:

a. suma de senzații

b. structura cognitivă distinctă

c. senzație complex

95. Realizarea percepției presupune:

a. evidențierea unei însușiri dominante

b. operarea distincției „figură – fond”

c. omogenizarea câmpului stimulator extern

96. Percepția monomodală constă în:

a. perceperea aceluiași obiect de mai multe ori

b. perceperea oricărui obiect pe calea unui singur analizator

c. perceperea unui obiect o singură data

97. Percepția plurimodală se referă la:

a. informații despre mai multe obiecte de la mai mulți analizatori

b. informații despre mai multe obiecte de la un singur analizator

c. informații despre un singur obiect de la mai mulți analizatori

98. În procesul percepției, interpretarea înseamnă:

a. încadrarea obiectului într-o clasă de obiecte

b. relaționarea obiectului cu experiența anterioară

c. stabilirea semnificației și utilității obiectului pentru activitatea subiectului

99. Iluziile sunt rezultatul:

a. excedentului de informație

b. efectelor de câmp

c. halucinațiilor

100. Iluziile perceptive nu sunt altceva decât:

a. distorsiuni ale însușirilor de personalitate

b. interpretări eronate ale stimulului

c. percepții deformate, care funcționează în cadrul tuturor organelor de simț

101.În concepția lui John Dewey, imaginația servește la:

a. efortul evolutiv al conștiinței

b. „extinderea și completarea realului”

c. „toleranța față de situațiile ambigui, încrederea în propria activitate creatoare”

102. Cel care a definit imaginația ca o combinatorică mintală este:

a. P. Popescu-Neveanu

b. K. G. Jung

c. S. Marcus

103. Semnalizarea proprioceptivă funcționează:

a. Uneori în stare de somn

b. Permanent

c. Numai în stare de veghe

d. Numai când valoarea pragului absolut se află în raport direct proporțional cu nivelul

sensibilității
19

104. Una dintre următoarele afirmații despre senzație este FALSĂ:

a. Senzația depinde doar de natura stimulului, de particularitățile stimulării și de structura

sinaptică dintre celulele neuronale.

b. Senzația este un cod-imagine al unei proprietăți a stimulului specific.

c. La nivelul senzațiilor, însușirile se receptează izolat.

d. Creșterea intensității stimulului duce la creșterea intensității senzației.

105. Ce reprezintă imaginația?

a. „un orizont axiologic, omul valorizându-se pe sine însuși”

b. „puterea de a fabula”

c. capacitatea rapidă de adaptare la orice situație, originalitatea

106. O accepțiune a termenului de imaginație este:

a. „o îngrămădire de imagini mintale”

b. toleranța față de situațiile ambigui

c. capacitate de redefinire

107. Imaginație înseamnă:

a. pecete, amprenta ce se imprimă în comportament

b. structura psihică, cu o mare valoare adaptativă

c. cuvintele confuze, fotografiile interioare, halucinațiile

108.Ce este limbajul?

a. un fenomen social

b. un fenomen individual

c. un fenomen extraindividual

109. Limbajul constituie:

a. o comunicare verbală, realizată prin mijloace lingvistice

b. un proces de autoreglaj verbal

c. un fenomen social

110. Nu se poate vorbi despre formarea noțiunilor, a judecăților și raționamentelor, nu

există abstractizări și generalizări, nu pot fi rezolvări de probleme în afara:

a. motivației

b. imaginației

c. limbajului

111. Personalitatea se formează și își exteriorizează mare parte din conținutul ei prin:

a. raționamente

b. limbaj

c. motivație

112.Influența reglatoare a limbajului se remarcă cel mai bine în:

a. teoriile învățării

b. procesele persuasive

c. voință

113.Posibilii factori de influențare a atenției sunt:

a. tipul de sistem nervos și ambianța

b. ereditatea și mediul

c. contextul social-istoric

20

114. Din perspectiva naturii sale, voința se constituie ca o sinteză între:

a. aptitudine și caracter

b. aptitudine și temperament

c. afectivitate și inteligență

115. Ce este voința?

a. „instanța independentă care se integrează în mozaicul personalității"

b. funcționalitate specifică de autoreglare și autodeterminare deosebit de importantă în

autorealizarea personalității

c. capacitate nelimitată a individului de a manifesta efort voluntar

116. Raportat la individ, motivația are nu numai rol homeostatic, ci şi un rol:

a. de creștere și dezvoltare a individului

b. de perfecționare a comportamentului

c. de reflex condiționat
117. Pornind de la caracterul său relațional, activarea procesului motivațional își are

originea în:

a. condițiile externe ale individului

b. condițiile interne ale individului

c. mediu, ca material situațional

118. Pornind de la caracterul său relațional, activarea procesului motivațional își are

originea în:

a. obiect, care poate crește la individ trebuința în mod latent

b. ierarhizarea scopurilor

c. ierarhizarea obiectivelor

119. Ce este afectivitatea?

a. componenta bazală, infrastructurală a psihicului

b. un factor de reglaj al actelor și acțiunilor umane

c. un factor de echilibru al mediului interior al individului

120. De o mare încărcătură afectivă dispune:

a. caracterul și unele trăsături ale sale

b. temperamentul și unele trăsături ale sale

c. aptitudinea

121. Care este distincția între o noțiune empirică și una științifică?

a. suportul prin care se fixează

b. calitatea însușirilor pe care le exprimă

c. numărul însușirilor înglobate

122. După ce criteriu se structurează piramida noțiunilor?

a. al generalității

b. al contrastului

c. al polarității

123. Cele două operații fundamentale ale gândirii, analiza și sinteza, se află în raport:

a. de excludere reciprocă

b. de complementaritate
c. de subordonare

21

124. Ce este generalizarea în procesul gândirii?

a. evidențierea asemănărilor între obiecte și fenomene

b. extinderea unor însușiri și relații stabilite anterior pe un număr limitat de cazuri

individuale asupra tuturor cazurilor individuale de același fel

c. colectarea la un loc a mai multor genuri de informații

125. Ce este abstractizarea în procesul gândirii?

a. detașarea unei însușiri din contextul celorlalte

b. extragerea și reținerea unor însușiri și eliminarea altora

c. asamblarea însușirilor esențiale

126.Ce este conștiința?

a. suma funcțiilor și proceselor psihice particulare

b. suma proceselor cognitive

c. un nivel calitativ superior al organizării psihice, caracterizat printr-o emergență integrativă

ireductibilă

127. Funcția reglatoare a conștiinței constă în:

a. planificarea activității și evaluarea rezultatelor acțiunilor întreprinse

b. generarea unor proiecte noi și sistematizarea informațiilor

128. Realizarea percepției presupune:

a. omogenizarea câmpului stimulator extern

b. evidențierea unei însușiri dominante

c. operarea distincției „figură – fond”

129. Determinanții percepției includ:

a. exclusiv factorii obiectivi externi

b. factorii obiectivi externi și factorii subiectivi interni luați separat

c. exclusiv factori subiectivi interni

d. factorii obiectivi externi și factorii subiectivi interni în interrelațiune

130. Legea structuralității-integralității percepției se poate demonstra:

a. cu ajutorul figurilor lacunare (incomplete)

b. cu ajutorul figurilor duble

c. cu ajutorul figurilor suprapuse

131. Constantele perceptive sunt:

a. calități înnăscute

b. rezultatul acțiunii legilor psihofizice

c. rezultatul evaluărilor corectoare ale schemelor integrative corticale

d. rezultatul acțiunii legii selectivității

132. În ce constă caracterul mijlocit al gândirii?

a. se fixează direct pe scop

b. folosește procedee logico-formale

c. operează cu informații furnizate de alte procese psihice

133. Ce este noțiunea?

a. un model informațional imagistic

b. un model informațional izomorfic

c. un model informațional homomorfic esențializat

22

134. Deosebirea dintre o noțiune empirică și una științifică constă în:

a. numărul însușirilor înglobate

b. suportul prin care se fixează

c. calitatea însușirilor pe care le exprimă

135. Piramida noțiunilor se structurează după criteriul:

a. polarității

b. generalității

c. sinonimiei

d. contrastului

136. Conținutul noțiunilor se dezvăluie în:

a. succesiunea reprezentărilor

b. judecată
c. interacțiunea dintre cuvânt și imagine

137. În cazul gândirii, procesarea de tip deductiv a informațiilor asigură:

a. trecerea de la general la particular

b. trecerea de la concret la abstract

c. trecerea de la real la virtual

138. În cazul gândirii, procesarea de tip analogic a informațiilor stabilește:

a. deosebirea dintre particular și general

b. identitatea între două obiecte

c. asemănarea (similitudinea) între două obiecte

139. Deosebirea între operațiile concrete și cele formale ale gândirii constă în:

a. planul de desfășurare

b. conținutul asupra căruia se aplică

c. rezultatul la care ne conduc

140. Cele două operații fundamentale ale gândirii, analiza și sinteza, se află în raport de:

a. subordonare

b. excludere reciprocă

c. complementaritate

141. În ce constă operația generalizării în procesul de gândire?

a. colectarea la un loc a mai multor genuri de informații

b. evidențierea asemănărilor între obiecte și fenomene

c. extinderea unor însușiri și relații stabilite anterior pe un număr limitat de cazuri individuale

asupra tuturor cazurilor individuale de același fel

142. Algoritmul este aplicabil:

a. oricărei probleme bine definite

b. oricărui gen de probleme

c. doar problemelor de matematică

143. Euristica se subordonează:

a. principiului tot sau nimic

b. principiului încercărilor și erorilor

c. principiului conexiunii inverse

23

144. Gândirea euristică este solicitată:

a. în orice situație slab definită

b. doar în creația artistică

c. doar în jocul de șah

145. Ca activitate decizională, gândirea:

a. ierarhizează noțiunile în ordinea generalității

b. reduce incertitudinea în situații alternative

c. realizează planificarea acțiunilor

146. Rezolvarea problemelor are un caracter:

a. multifazic

b. spontan

c. nemijlocit

147. Comunicarea desemnează:

a. schimburi de informație

b. orice fel de schimburi în societate

c. schimburi de energie

148. În ce constă latura semantică a comunicării?

a. legătura unidirecțională între emitent și receptor

b. raportarea adecvată de către receptor a mesajului la realitate

c. legătura selectiv – determinată între ceea ce se emite și ceea ce se recepționează

149. Latura pragmatică a comunicării rezidă în:

a. modul de folosire a alfabetelor și codurilor

b. coerența succesiunii mesajelor

c. valoarea mesajelor pentru receptor

150. Corectitudinea comunicării se reflectă în:

a. fidelitate

b. utilitate
c. promptitudine

151. Caracterul relativ al concluziei în raționamentul inductiv decurge din:

a. formularea greșită a premiselor

b. incompletitudinea inducției

c. conținutul concret al premiselor

152. Criteriul principal după care gândirea stabilește optimalitatea deciziei este:

a. rapiditatea aplicării ei

b. presiunea timpului

c. funcția de utilitate

153. Limbajul verbal este:

a. echivalent cu limba

b. un segment al limbii

c. o dimensiune a limbii

d. modul de interiorizare și funcționare a limbii la nivel individual

24

154. Cuvântul face parte din categoria:

a. semnalelor

b. simbolurilor

c. semnelor

155. Legătura cuvântului cu obiectul:

a. este predeterminată

b. este directă

c. este impusă din afară

d. este mediată prin imagine

156. În dezvoltarea ontogenetică a limbajului:

a. structurarea verigii aferente precedă structurarea verigii eferente

b. structurarea verigii aferente succedă structurării verigii eferente

c. ambele verigi se structurează concomitent

157. Funcția reglatorie a limbajului constă în:

a. influența asupra atitudinii și comportamentului celor din jur

b. reflectarea legăturii dintre cuvânt și obiect

c. alternarea rolurilor între emitent și receptor

158. Limbajul intern este:

a. vocabularul latent al unui subiect

b. limbajul extern selectiv comprimat

c. premisa dezvoltării limbajului extern

159. Modelul tridimensional al gândirii aparține lui:

a. P.J. Guilford

b. O. Selz

c. J. Piaget

d. W. Kõhler

160. Afectivitatea reflectă:

a. proprietățile fizice ale stimulilor

b. raportul dintre evenimentele din plan intern și evenimentele din plan extern

c. variațiile mediului intern al organismului

161. Emoția poate fi provocată de:

a. acțiunea oricărui stimul

b. acțiunea stimulilor nocivi

c. acțiunea stimulilor semnificativi

162. Declanșarea emoției se produce:

a. în urma deliberării subiectului

b. în mod involuntar, neintenționat

c. când subiectul nu este atent

163. În prim-planul conștiinței subiectului se impune:

a. semnul trăirii emoționale

b. durata trăirii emoționale

c. intensitatea trăirii emoționale

25
164. Caracterul polar al emoțiilor se relevă în:

a. intensitatea stimulilor

b. starea de motivație a subiectului

c. semnul raportului dintre evenimentele externe și cele interne

165. În ce constă deosebirea dintre emoție și sentiment?

a. în durată și intensitate

b. în conținutul reflectoriu și intensitate

c. în conținutul contradictoriu

166. Ce este emoția?

a. un factor optimizator al activității

b. uneori un factor optimizator, alteori un factor perturbator

c. un factor perturbator al activității

167. „Optimumul emoțional” este determinat de:

a. intensitatea trăirii

b. semnul trăirii

c. imaginea obiectului

168. Una dintre următoarele afirmații referitoare la comunicare și limbaj este FALSĂ:

a. Cele două fenomene sunt indisolubil legate între ele

b. Comunicarea și limbajul constituie mecanismele psihice prin care individul își reglează

propria sa conduită, dar și conduita altora

c. Limbajul are o sferă mai largă decât comunicarea

169. Afectele sunt stări emoționale:

a. primare

b. secundare

c. încorporate

170. Trăirea emoțională:

a. urmează producerii reacțiilor periferice

b. are loc concomitent cu reacțiile periferice

c. precede reacțiile periferice

171. În accepțiune restrânsă, motivația desemnează:

a. totalitatea mobilurilor interne care stau la baza conduitei

b. nevoia de hrană

c. semnalizarea unei stări de necesitate

172. Care din următoarele entități motivaționale posedă stabilitatea cea mai mare în timp:

a. interesul

b. idealul

c. aspirația

d. trebuința

173. Ce criteriu se află la baza ierarhizării motivelor a lui Abraham Maslow?

a. criteriul genetic

b. criteriul priorității satisfacerii

26

174. Care criteriu stă la baza ierarhizării motivelor a lui Abraham Maslow?

a. criteriul complexității

b. criteriul specificității umane

175. Ce este frustrarea?

a. o dimensiune a motivației

b. o frână a motivației

c. un suport al motivației

176. Optimumul motivațional exprimă:

a. raportul invers proporțional între intensitatea motivului și dificultatea sarcinii

b. caracterul homeostatic al motivului

c. intensitatea absolută a motivului

177. În concepția lui S. Freud, inconștientul este determinat:

a. atât biologic, cât si sociocultural

b. exclusiv sociocultural

c. exclusiv biologic

178. Care dintre următoarele acțiuni intră în funcția proiectivă a conștiinței:

a. categorizarea

b. planificarea

c. elaborarea de idei noi

d. evaluarea – corecția

179. Autoportretizarea este un stadiu în evoluția:

a. inconștientului

b. conștiinței lumii obiective

c. conștiinței de sine

180. Starea de veghe este:

a. o condiție necesară pentru activarea conștiinței

b. un comportament orientat spre scop

c. un fenomen fiziologic nesemnificativ

181. Care dintre legile de mai jos face ca, în cazul omiterii sau alterării unor elemente,

obiectul să fie identificat corect:

a. legea asemănării

b. legea constanței

c. legea semnificației

d. legea integralității

182. Prin comunicare, psihicul:

a. se uzează și se epuizează

b. se conservă și se consolidează

183. Prin comunicare, informația:

a. se uzează și se epuizează

b. se conservă și se consolidează

184. În psihologie, avem de-a face:

a. cu un determinism cauzal

b. cu un determinism unidirecțional

c. cu un determinism mediat, de tip interacționist

27
185. La om, determinismul vieții psihice atinge cel mai înalt grad de complexitate datorită:

a. eredității, mediului și educației

b. personalității

c. mediului extern și ansamblului condițiilor interne

186. Principiul relaționării neuropsihice a fost introdus în psihologie de către:

a. W. Wundt

b. I.P. Pavlov

187. Cel ce a primit premiul Nobel pentru demonstrarea experimentală a specializării

funcționale diferite a emisferelor cerebrale este:

a. Helmoltz

b. R. W. Sperry

188. Psihicul apare și se realizează permanent ca:

a. funcție specifică a sistemului nervos

b. funcție a stărilor emoționale

c. funcție a echilibrului fiziologic al organismului

189. În concepția lui S. Freud, inconștientul este:

a. integral înnăscut

b. o componentă a lui este înnăscută, o alta dobândită

c. dobândit în copilărie

190. Inconștientul are un conținut:

a. exclusiv afectiv-emoțional

b. exclusiv cognitiv

c. mixt

191. În definirea psihologică a conștiinței, esențială este:

a. dimensiunea teleonomică

b. dimensiunea etică

192. Care dimensiune este esențială în definirea psihologică a conștiinței?

a. dimensiunea cognitivă

b. dimensiunea motivațională
193. În sens extins, activitatea este un raport între individ și mediul ambiant, care

presupune:

a. un consum energetic cu finalitate adaptativă

b. condiții optime de viață

194. În sens extins, activitatea este un raport între individ și mediul ambiant, care

presupune:

a. asigurarea satisfacerii trebuințelor individului

b. determinare afectiv- emoțională

195. În sens extins, activitatea este un raport între individ și mediul ambiant, care

presupune:

a. o dimensiune etică

b. asigurarea supraviețuirii și perpetuării speciei

28

196. În sens restrâns, activitatea este unitatea funcțional-dinamică a următoarelor

componente:

a. nevoie-motiv-scop

b. motiv-scop-mijloc

c. nevoie-motiv-obiectiv

197. Ca obiect de studiu al psihologiei, activitatea poate fi abordată la două niveluri:

a. la nivel situațional concret și categorial generic

b. la nivel situațional concret și abstract antagonic

198. Care sunt reprezentanții psihologiei behavioriste?

a. J. Watson si B. F. Skinner

b. C. Rogers si J. Piaget

c. C. G. Jung și Alfred Adler

199. Care sunt fondatorii psihologiei umaniste?

a. C. Tolman și J. Watson

b. A. Maslow și C. Rogers

c. H. Pieron și C. G. Jung
200. Psihologia și-a inaugurat statutul de știință independentă, fixându-și ca obiect de

studiu exclusiv:

a. sfera conștiinței

b. studiul comportamentului

c. sfera inconștientului

d. studiul stimul-răspuns

201. În viziunea lui Sigmund Freud, componenta esențială a vieții psihice a omului este:

a. conștientul

b. subconștientul

c. inconștientul

202. În concepția lui Pierre Janet, psihologia conduitei trebuie să includă:

a. o dimensiune genetică

b. o dimensiune a mediului

c. o dimensiune a educației

203. Conduita se manifestă sub mai multe forme. Ce forme de conduită a identificat Daniel

Lagache?

a. conduitele exterioare; conduitele spontane sau provocate

b. conduitele interioare; conduite conștiente și inconștiente

204. Caracteristic etapei cunoașterii preștiințifice este faptul că:

a. informațiile și explicațiile despre fenomenele psihice se constituiau pe baza experiențelor

cotidiene

b. informațiile și explicațiile despre fenomenele psihice se transmiteau pe calea cercetărilor

sistematice concrete

205. În etapa cunoașterii preștiințifice:

a. informațiile și explicațiile despre fenomenele psihice se transmiteau pe

baza unor studii individuale ale interacțiunii și intercondiționării

b. informațiile și explicațiile despre fenomenele psihice se transmiteau de la o generație la

alta, sub forma ritualurilor

29
206. Dintre afirmațiile următoare despre percepție, una este FALSĂ:

a. Prin activismul său, percepția apare ca fiind un mecanism reglator, esențial al activității

adaptative

b. Percepția reflectă proprietăți esențiale amalgamate cu proprietăți neesențiale, accidentale

ale obiectelor și fenomenelor

c. Cercetările arată că intensitatea puternică a stimulului este cea mai favorabilă și asigură o

percepție optimă

d. Actul perceptiv este îngreunat de complexitatea, noutatea, incongruitatea stimulilor

207. În procesul general al evoluției cunoașterii psihologice, etapa cunoașterii preștiințifice

coincide cu:

a. desprinderea psihologiei de filosofie

b. elaborarea primelor sisteme filosofice

c. perioada în care omul a devenit conștient de sine

208. Ce caracter prezintă funcția de autoreglare a conduitei?

a. activ și selectiv

b. integrativ

c. integrator

209. Ce este situația problematică?

a. un decalaj între cerințe și posibilități

b. dificultatea în anticiparea soluției

210. Funcția de activare internă și de semnalizare a dezechilibrului psihologic sau fiziologic

este specifică:

a. trebuințelor

b. emoțiilor

c. convingerilor

211. Balanța motivațională este dată de raportul între:

a. nivelul ierarhic al motivelor proprii

b. nivelul ierarhic al motivelor celorlalți

c. echilibrul fiziologic și cel psihologic

212. Motivele sunt:

a. întotdeauna conștiente

b. întotdeauna inconștiente

c. uneori conștiente, uneori inconștiente

213. Nesatisfacerea cărora din structurile motivaționale de mai jos duce la cele mai severe

perturbări ale echilibrului funcțional al personalității:

a. interesele

b. trebuințele

c. idealurile

214. Timiditatea este o trăsătură:

a. dobândită

b. ereditară

c. de caracter

215. Intensitatea motivului este determinată de:

a. voința subiectului

b. semnificația sau valoarea obiectului

30

216. Limbajul verbal:

a. este înnăscut

b. apare și se dezvoltă spontan

c. se formează și se dezvoltă în relația de comunicare a copilului cu adultul

217. Latura fizică a limbajului verbal este dată de:

a. mulțimea mesajelor care se transmit

b. mulțimea sunetelor articulate (fonemelor)

218.Latura fizică a limbajului verbal este dată de:

a. mulțimea regulilor gramaticale

b. mulțimea literelor (grafemelor)

219. Comunicarea verbală are o desfășurare:

a. simultană
b. simultan-serială

c. serială

220. Limbajul verbal:

a. există și funcționează în paralel și independent de procesele psihice specifice

b. integrează și mediază realizarea celorlalte procese psihice

c. maschează gândurile și trăirile emoționale

221. În creionarea profilului psihologic al atenției unei persoane, trebuie luate în

considerare următoarele note diferențiatorii:

a. tipul de sistem nervos și ambianța în care se desfășoară activitatea atenției

b. profilul caracterial și aspirațiile subiectului

c. acuratețea canalului de comunicare dintre emițător și receptor

222. Titchener afirmă despre atenție că reprezintă:

a. „act motor”

b. „aspect activ selectiv al percepției”

c. „nervul întregului sistem psihologic”

223. Procesele afective complexe beneficiază de un grad mare de:

a. eficiență și organizare

b. conștientizare și intelectualizare

c. autonomie și efort voluntar

224. Aspirațiile și idealurile sunt motive:

a. homeostatice; pozitive și negative

b. de schimbare-dezvoltare; pozitive și negative

225. Una dintre următoarele afirmații referitoare la comunicare și limbaj este FALSĂ:

a. Cele două fenomene sunt indisolubil legate între ele

b. Comunicarea şi limbajul constituie mecanismele psihice prin care individul îşi reglează

propria sa conduită, dar şi conduita altora

c. Limbajul are o sferă mai largă decât comunicarea

226.Una dintre următoarele afirmații despre senzație este ADEVARATĂ:

a. Senzația este expresia energiilor specifice ale organelor de simț.

b. Senzația ne permite să deosebim un obiect de altul.

c. Senzația este un model informațional bidimensional.

d. Senzația este un model informațional unidimensional.

31

227. Una dintre afirmațiile referitoare la rolurile comunicării la nivel social este FALSĂ:

a. Menține neschimbată ordinea ierarhică a grupurilor.

b. Satisface nevoia exteriorizării emoțiilor.

c. Favorizează descoperirea de sine prin raportare la ceilalți.

228. Balanța motivațională este dată de raportul între:

a. echilibrul fiziologic și cel psihologic

b. nivelul ierarhic al motivelor proprii

c. nivelul ierarhic al motivelor celorlalți

229. Cele mai severe perturbări ale echilibrului funcțional al personalității sunt determinate de
nesatisfacerea:

a. convingerilor

b. concepției despre lume și viață

c. trebuințelor

230. În funcție de sursa generatoare, vorbim despre o motivație:

a. intrinsecă și extrinsecă

b. verbală și gestuală

c. pozitivă și negativă

231. Care sunt procesele psihice reglatorii?

a. percepția, memoria, gândirea

b. atenția, motivația, voința

c. senzația, percepția, reprezentarea

232. Dintre procesele psihice reglatorii fac parte:

a. afectivitatea, voință, atenția

b. senzația, percepția, reprezentarea

c. memoria, imaginația, gândirea

233. Rolul expresiilor emoționale este:

a. de comunicare, de influențare a conduitei altora

b. de accentuare sau diminuare a însăși stării afective

c. ambele afirmații sunt false

d. ambele afirmații sunt adevărate

234. Care afirmație despre expresiile emoționale este ADEVARATĂ:

a. Expresiile emoționale sunt izolate, nu se corelează și nu se subordonează stărilor afective.

b. Expresiile emoționale se învață, se pot provoca și dirija voluntar, conștient se pot simula și

folosi convențional.

c. Expresiile emoționale au rol în reglajul voluntar deficitar.

235. Care afirmație despre afectivitate este ADEVARATĂ:

a. Afectivitatea este o cauză și o condiție necesară pentru memorie.

b. Afectivitatea este latura dinamico-energetică a personalității.

c. Afectivitatea face parte din rândul mecanismelor psihice stimulator-energizante.

236. Care afirmație despre voință este FALSĂ:

a. Voința este suma dintre afectivitate și gândire.

b. Voința este forma superioară de reglaj psihic.

c. Voința este, în concepție filosofică, o „forța universală primordială".

32

237. Care afirmație despre atenție este FALSĂ:

a. Atenția este una dintre funcțiile psihice care intervin în tratarea informațiilor.

b. Atenția și vigilența sunt unul și același lucru.

c. Atenția presupune o desfășurare procesuală și o structură relațională.

238. Care afirmație despre atenție este ADEVARATĂ:

a. În procesul atenției omul reacționează cu întreaga ființă.

b. Atenția este considerată componenta bazală, infrastructurală a psihicului și nota lui

definitorie.

c. Cele trei note definitorii ale atenției sunt orientarea, concentrarea și atitudinea

premergătoare.
239. Care sunt etapele structurale ale actului voluntar?

a. Prepararea, incubația, iluminarea, elaborarea, verificarea.

b. Conceperea situației, deliberarea, decizia, execuția.

c. Ambele afirmații sunt adevărate.

d. Ambele afirmații sunt false.

240. Care afirmație despre imaginație este FALSĂ:

a. Imaginația are un caracter dezadaptativ.

b. Imaginația este un mecanism psihic specific uman.

c. Imaginația este determinată de realitatea înconjurătoare.

241. Vorbind despre rolul imaginației in psihologie, următoarea afirmație este

ADEVARATĂ:

a. Psihanaliza a redus simbolurile imaginative la gândire.

b. Psihanaliza a redus simbolurile imaginative la reprezentare.

c. Psihanaliza a redus simbolurile imaginative la libido.

242. Care afirmație despre imaginație este FALSĂ:

a. Imaginația tinde spre plenitudine intuitivă, spre imagini eliberate de orice reglementare.

b. Imaginația tinde spre polarizări conceptuale, spre construcție ideațiunile, teoretică, prin

raționament.

c. Imaginația se joacă liber cu realitatea, nu o abandonează total.

243. Care afirmație despre imaginație este FALSĂ

a. Imaginația operează mai ales inductiv-deductiv.

b. Imaginația se caracterizează prin spontaneitate și plasticitate.

c. Imaginația este capabilă să creeze numeroase combinații noi din elementele anterioare, dar

nu poate crea niciun element nou.

244. Una dintre următoarele afirmații referitoare la relația dintre memorie și

imaginațieeste FALSĂ:

a. Memoria este pentru imaginațiepunctul de plecare, dar șipunctul de sosire.

b. Imaginația este pentru memorie un factor restructurator.

c. Ambele afirmații sunt false.

d. Ambele afirmații sunt adevărate.

33

245. Una dintre următoarele afirmații referitoare la relația dintre memorie și

afectivitateeste FALSĂ:

a. Pentru a-și recăpăta dimensiunea constructivă, imaginația trebuie să facă efortul de a se

elibera de sub tutela emoției.

b. Încărcătura afectivă a imaginației poate avea repercusiuni importante, uneori chiar grave,

asupra întregii vieți psihice.

c. Ambele afirmații sunt adevărate.

d. Ambele afirmații sunt false.

246. În funcție de mecanismele psihice în care își are originea, vorbim despre o motivație:

b. volitivă și senzitivă

c. afectivă și cognitivă

247. În funcție de stimulii care acționează, vorbim despre o motivație:

a. continuă și discontinuă

b. pozitivă și negativă

248. În funcție de stimulii care acționează, vorbim despre o motivație:

a. cognitivă și afectivă

b. individuală și colectivă

249. În funcție de stimulii care acționează, vorbim despre o motivație:

a. generală și esențială

b. intrinsecă și extrinsecă

250. Afectivitatea ocupă o poziție de interfață între:

a. cogniție și motivație

b. individ și grup