1.

Realizați studiul științific la tema: Metodologia luării deciziilor în cadrul

educațional
Managementul educaţiei în condiţiile actuale reprezintă o disciplină din ştiinţele
pedagogice, care studiază evenimentele ce intervin în decizia organizării unei
activităţi pedagogice determinate şi în gestiunea programelor educative.

Politica managerială a unei unități școlare din învățământul preuniversitar trebuie

să vizeze transformarea instituției școlare dintr-o organizație de tip birocratic într-
una de tip postmodern (organică, flexibilă, debirocratizată), în care poate înflori
inovația, tranziția de la o organizație inertă și capabilă să-și gestioneze propria
dezvoltare, spre una inovatoare, capabilă să absoarbă și genereze lucruri noi și
utile.
m a n a ge rilo r e d u cațio n a li
Ro lu rile şi ca lităţile

elaborarea
deciziilor
prelucrarea
informaţiilor
angajarea în relaţii
interpersonale

Managerul îşi pune în valoare calităţile intelectuale atunci când identifică

probleme, găseşte de soluţii inovatoare, identifică parteneri etc. Calităţile
managerilor şcolari pot fi grupate în patru categorii: intelectuale, antreprenoriale,
psihosociale şi interpersonale.
 despre un manager că este eficace dacă :
Din această perspectivă, putem spune
are o viziune clară asupra a ceea ce
înseamnă o şcoală eficace;

este capabil să determine personalul

instituţiei şcolare

să împărtăşească viziunea lui

îşi organizează timpul de aşa manieră încât

să-şi poată duce la bun sfârşit misiunea ce
decurge din această viziune

Eforturile de îmbunătățire a școlii se bazează foarte mult pe un management

de calitate. Managerii unităților de învățământ sunt însărcinați cu stabilirea unei
viziuni clare pentru îmbunătățirea școlii și inițierea schimbării pentru a stimula
inovația, pentru a asigura învățarea elevilor și pentru a crește gradul de
promovabilitate. Managerul unității de învățământ are un rol hotărâtor în ceea ce
privește dimensiunea performanțelor obținute de unitatea școlară. Modalitatea în
care managerii își exercită atribuțiile ce le revin în planificarea, organizarea,
antrenarea și coordonarea activității din unitatea școlară se reflectă în modul în
care managerul gândește și acționează.

Un manager trebuie să fie flexibil, astfel încât să se poată adapta la

schimbările permanente, iar stilul managerial trebuie să-i permită o conducere
autoritară, dar comunicativă, bazată pe ample cunoştinţe manageriale şi
administrative. Un director trebuie să deţină cunoştinţe teoretice, experienţă
practică, informaţii suficiente, cunoştinţe minime de pedagogie, psihologie,
sociologie, economie, drept, administraţie, completate cu solide cunoştinţe
manageriale în cazul nostru al şcolilor.

În abordarea procesului educaţional, dacă se ia în considerare sensul larg al

conceptului de curriculum, trebuie avute în vedere mai multe niveluri: elevii, clasa,
şcoala şi contextul educaţional. Ideea de bază este aceea că eficacitatea actului de
învăţare la nivelul elevului este determinată de:

 timpul acordat învăţării;

 oportunităţile de învăţare oferite;
 calitatea procesului educaţional în ansamblul lui;
 influenţa unor factori de mediu specifici fiecărui elev.

Aceşti factori, fie că au o influenţă directă sau indirectă, se reflectă în

calitatea învăţării la nivelul elevului.

Fiind figura centrală pentru elevi, profesorul capătă şi alte

roluri de influenţare educativă, adăugându-şi noi comportamente în
activitatea cu clasa:
rg
lio
case,u
fm
n zăţv
tp
d-îş•e
;h
b t
ti
 În contextul societății moderne managementul educațional are o semnificație
deosebită constituită dintr-un ansamblu de organizaţii care reglementează sau
facilitează aproape toate aspectele existenţei umane. În acest context, este tot mai
larg acceptată ideea că școala trebuie analizată ca un tip complex de organizație, un
sistem cu un set de obiective proprii, cu o anume distribuire a puterii și autorității,
cu funcții și responsabilități specifice, format din părţi integrate necesare care-i
permit să funcționeze în încercarea de a-și îndeplini obiectivele.

Un stil managerial democratic implică cadrele didactice în conducerea şcolii,

astfel încât performanţa instituţională poate să crească, luând în calcul sugestiile
cadrelor didactice în cauză. Mai mult, asigurându-se un climat favorabil
comunicării şi stării de bine a cadrelor didactice în şcoală, rezultatele elevilor şcolii
în cauză se vor îndrepta într-un sens pozitiv.