UniversitaTEA ``LUCIAN BLAGA``DIN SIBIU

FACULTATEA DE DREPT ``SIMION BARNUTIU``

Tema de Referat
Spamming,cookies- conduite prejudiciabile pe Internet

Indrumator Materie,
Conf. Univ. Dr. Calina Jugastru

Student,
Madan Iulian-Florin

Sibiu,
2023

2
 Cuprins

1. Introducere.....................................................................................pag 3
2. Delimitări conceptuale (false e-mail, spam, jocurile online).........pag 4
3. Avantaje si dezavantaje ale agresivitătii noilor media................. pag20
4. Aspecte legislative privitoare la noile media................................pag30
5. Anexe...........................................................................................pag 37

3
 Introducere

Tot mai multi dintre noi am ajuns să fim legati de mediul online pentru a
desfăsura activitătile perfesionale sau personale. Facem research pentru un nou proiect,
verificăm concurenta, îi contactăm si păstrăm legătura cu partenerii nostri de afaceri,
avem un birou virtual, ba chiar căutăm retete online pentru a fi siguri că gătim cum
trebuie drobul de miel, avem conturi pe retelele de socializare pentru a cunoaste oameni
noi sau pentru a păstra legături la distantă. Aceasta enumerare ar putea continua la
nesfârsit.
Important este că specialistii în publicitate si relatii publice s-au mutat în mediul
online pentru că acolo este publicul tintă. Am putea spune că online-ul nu are un
perimetru si că toată lumea „are loc”. Este foarte adevărat, doar că pentru domeniul
business nu contează doar să existi, ci si dacă esti în topul preferintelor consumatorului.
Aici intervine subiectului discutiei noatre: modalităti agresive de promovare
online. Un banner printre alte bannere nu ne atrage atentia, asa că respectivul agent
comercial trebuie să găsească solutii prin care să câstige toată atentia publicului. Nu
putini sunt cei care se opresc la spamming.
Ce este spammingul vom descoperi pe parcursul paginilor de mai jos, însă doar de
noi depinde dacă vom descoperi o solutie prin care să ne apărăm, ca si consumatori, de
aceste metode de promovare care ne violează intimitatea si ne determină să ne pierdem
încrederea în afacerile online.
Ca si specialisti în relatii publice suntem interesati să descoperim avantajele
acestot metode pentru a analiza dacă le putem utiliza în campaniile demarate de noi.
Seth Godin ne trăgea de mâneca de specialist în PR&Comunicare în rândurile
cărtii Marketing bazat pe permisiune si ne reamintea că cel mai de pret lucru pe care îl au
consumatorii este atentia, nu banii. Asadar, să descoperim împreuna prin acestă lucrare
dacă putem atrage atentia publicului nostru prin modalitătile agresive de promovare
online.

Cap 1. Delimitări conceptuale

False e-mail, spam, jocurile online

Ce este spam-ul si cum functionează acesta?

Termenul de spam a fost utilizat pentru prima dată în S.U.A. ca o prescurtare pentru
non – Solicited Pornography and Marketing Acted. În cea mai recentă definitie dată
termenului, spamul desemnează trimiterea masivă si uneori repetată a mesajelor
electronice nesolicitate, către persoane cu care expeditorul nu a avut niciodată contact si a
căror adresă electronică a fost obtinută pe căi ilegale.

4
 Spammerul – cel care trimite mesajele nesolicitate – are nevoie de o listă de adrese e-
mail pentru a-si trimite mesajele. Acestea pot fi obtinute în mod legal sau ilegal.
Se consideră că o adresă este obtinută în mod ilicit atunci când spammerul foloseste
diferite motoare de căutare pentru a găsi pe Internet adrese valide sau când, apelând la
programe speciale, spammerul utilizează diverse combinatii pentru a obtine posibile
adrese.
Care este scopul căutării acestor adrese e-mail? Spammerul, care poate fi o persoană
fizică sau juridică, trimite către aceste adrese, în interes propriu sau în schimbul unei
sume de bani, în folosul altei persoane, e-mailuri cu informatii publicitare, de natură
comercială sau pornografică, pentru a determina destinatarul să achizitioneze diferite
produse sau servicii.

Cine sunt de fapt spammerii? Distingem cinci categorii:

1. vânzătorii unor produse sau servicii (dintre care unele sunt ilicite): viagra, jocuri
piramidale pe bani, tigări etc;
2. vânzătorii de produse informatice la pret preferential, dar cu licentă ilegală, cel
mai probabil piratată;
3. persoanele care practică un tip de spam în crestere, constând în vânzarea unor
produse de lux (călătorii, servicii hoteliere etc);
4. cei care, prin manopere frauduloase, urmăresc să obtină datele bancare ale
utilizatorilor naivi;
5. persoanele care testează posibile adrese e-mail, pentru a le verifica valabilitatea,
pentru ca ulterior să le vândă altor spammeri din categoriile mentionate.1

S-au contabilizat astfel, de către diferiti furnizori de acces internet (F.A.I.), înainte de
adoptarea unor legi anti-spam, în jur de 10 milioane de spamuri pe zi, după adoptare
numărul acestora reducându-se la 3 milioane.
Mesajele electronice publicitare nesolicitate, încalcă fie în mod direct, fie indirect
viata noastră privată, intimitatea noastră virtuală.
Facem, în acest sens, unele precizări:
✓ pentru trimiterea mesajelor spammerul are nevoie de adresa e-mail a
utilizatorului. Această adresă este considerată o dată personală, nominativă,
privată. Nimeni nu ne poate folosi identitatea, cu exceptia cazurilor expres
prevăzute de lege. Prin încălcarea acestui drept protejat prin lege se aduce o
atingere gravă vietii noastre private. Totusi, nu putem vorbi de o atingere adusă
vietii private atunci când utilizatorul îsi trimite, din proprie initiativă, adresa de
Internet, pentru acest gen de mesaje. Astfel, putem întâlni situatii în care, după
încetarea colaborării între doi întreprinzători sau persoane fizice, una dintre ele
practică spam-ul folosind adresa celeilalte; ori, dorind să utilizam diferite servicii
Internet (de exemplu, SMS) si având în vedere volumul contractului care ni se
impune la deschiderea sesiunii, mergem la sfârsitul paginii si selectăm butonul I
agree, neglijând faptul că suntem de acord, în acest mod, cu trimiterea de mesaje
publicitare de către administratorul site-ului sau de către partenerii acestuia;

1
Stefan Olaru, Aspecte Legislative si Jurisprudentiale,
Articol publicat in Acta Universitatis Lucian Blaga, nr 1-2/2005, pag 199 - drept.ulbsibiu.ro,
accesat la data de 10 aprilie 2011;

5
 ✓ potrivit unei statistici realizate de furnizorii de internet (AOL, YAHOO, Earthlink
Inc., Microsoft Corp etc.) spam-ul costă aproximativ 10.000.000.000 (zece
miliarde) de euro/ an. Aceste costuri grevează, în final si bugetele utilizatorilor,
dat fiind faptul că furnizorul de acces internet si ceilalti intermediari vor creste
pretul abonamentului, vor restrânge accesul liber către posta electronică
asigurându-ne, contra cost, cutii postale mai bine protejate. Acest lucru are si
implicatii subsecvente: fie ne expunem în continuare spamului si mentinem
aceeasi cutie postală, fie plătim suplimentar pentru o cutie postală mai sigură din
partea site-ului, dar, în functie de situatie, va fi creată o altă adresă e-mail, vor fi
informati corespondentii de existenta noii adrese, va fi recuperată informatia din
vechea adresă. Toate acestea presupun timp si bani;
✓ serviciile de comunicatii prin intermediul cărora accesăm Internetul (cablu,
telefon) necesită cheltuieli suplimentare. Astfel, când deschidem cutia postală,
găsind multe spam-uri, trebuie să ne rezervăm un timp mai lung de lucru pe
Internet pentru selectarea, sortarea, prelucrarea si stergerea acestora;
✓ un alt aspect care impune un cost suplimentar pentru accesarea Internetului constă
în faptul că milioanele de spamuri care circulă zilnic pe retea duc la o
congestionare a acesteia, fapt ce implică o circulatie mai anevoioasă a informatiei
si, implicit, un timp mai mare de lucru;
✓ păstrarea aceleiasi adrese e-mail si evitarea inflatiei de spamuri obligă la
achizitionarea unor programe speciale, asa-numitele fire walls, web cleaner, care
la rândul lor sunt costisitoare, presupun instalarea de către specialisti si deci
accesarea Internetului;
✓ deloc neglijabilă este si starea de disconfort pe care o creează aceste spamuri si
chiar sentimentele si sperantele care ne sunt puse la încercare. De exemplu,
asteptând un e-mail, de la o persoană apropiată sau un mesaj de răspuns, o
informatie utilă si urgentă, accesăm cutia postală, constatăm că în inbox sunt
mesaje, dar la momentul deschiderii nu găsim mesajul asteptat, ci numai spamuri;
✓ Fluxul mare de spamuri către mesagerii proprii atrage supraîncărcarea si utilizarea
întregii memorii disponibile, asa încât e posibil ca un mesaj foarte important pe
care îl asteptăm să nu mai găsească spatiu si să fie returnat expeditorului (situatie
care poate avea uneori consecinte grave dacă, de pildă, se asteaptă confirmarea
pentru un loc de muncă).2

E-mail fals, reprezinta un mesaj de e-mail, care este trimis din numele altei
persoane sau companii cu scopul:

✓ A virusa calculatorul persoanei care primeste aceste e-mailuri

✓ A fura informatii importante de la destinatarul care primeste acest e-mail
✓ A discredita sau prezenta o imagine distorsionata despre numele persoanei
sau firmei, care a fost folosit

2 Ştefan Olaru, Aspecte Legislative si Jurisprudentiale,

Articol publicat in Acta Universitatis Lucian Blaga, nr 1-2/2005, pag 199 - drept.ulbsibiu.ro
accesat la data de 10 aprilie 2011;

6
 ✓ A prezenta oferte comerciale false sau alte scheme comerciale

Cum identificam un e-mail fals?

Pentru a identifica un e-mail fals se va prezenta un exemplu real, luat chiar din
căsuta de mesaje. Trebuie mentionat faptul că numele Hallmark, prezentat în exemplul de
mai jos, nu a trimis aceste mesaje si nu este implicat în trimiterea lor. Acest nume a fost
folosit cu rea intentie de către atacatori pentru a câstiga încrederea persoanei care
primeste acest mesaj si de a virusa calculatorul persoanei în cauză. În imaginea de mai jos
este prezentata o captura de ecran cu un asemenea tip de e-mail. La prima vedere pare a fi
un mesaj cu o felicitare primită din partea companiei respective

E-mail-urile false sunt folosite în mai multe scopuri:

✓ Mesaje false în numele unei banci trimise pentru a vă convinge să completati

formulare false de pe site-uri false care pot semăna partial cu site-ul atacat. Aceste
mesaje au scopul de a vă fura datele de identificare pentru escrocherii, de a vă
fura datele card-ului pentru a fi clonat, etc.
✓ Mesaje false în numele unei organizatii trimise de unele firme concurente pentru a
discredita acea organizatie sau a trimite oferte false (contracte, câstiguri la loterie,
donatii).

3
http://www.vadmin.ro/sfaturi/internet/e-mail/e-mail-fals-158.html, accesat la data 10
aprilie 2011;

7
 ✓ Mesaje false în numele unei persoane trimise pentru a discredita aceasta persoana
(ex: a trimite injurii în numele acelei persoane).
✓ Mesaje false din partea unor programe de tip virus trimise pentru a se răspândi
(cum este cazul mentionat mai sus).

Jocurile online
Numărul mare de utilizatori a serviciilor de Internet a provocat o popularizare
acută a jocurilor online. Dorinţa indivizilor de a găsi metode din ce în ce mai
provocatoare şi interactive de a se delecta a stârnit specialiştii în IT să extindă domeniul
jocurilor şi în mediul online. Mai concis, un joc online este un joc desfăşurat într-o reţea
de computere – în zilele noastre fiind întotdeauna vorba despre Internet. Întrucât jocurile
sunt cunoscute ca folosind mereu tehnologie de ultimă generaţie, putem afirma cu
încredere că jocurile online aparţin domeniului „new media”. Astfel jocul online este mai
degrabă o tehnologie decât un tip; un mecanism pentru a conecta jucătorii.4

O tipologie a jocurilor online

O clasificare realizată de IBM, ne ajută să identificăm şase tipuri de jocuri
online5:
✓ Single-player. Se numără printre cele mai cunoscute tipuri de jocuri
electronice . Probabil, atunci când ne gandim la un astfel de joc, ne imaginăm
stând în faţa unui calculator, jucându-l mai degrabă offline decât online.
Totuşi, cu noile console de jocuri care necesită o conexiunea la reţea
(Microsoft Xbox 360, Sony PlayStation 3) este permisă intrarea în mediul
online.
✓ Multi-user domain (MUD). E un joc pe mai multe roluri, ce oferă în general
aventuri bazate pe text, unui număr de jucători conectaţi la un server central.
Conceptul de MUD, este chiar mai vechi decât cel de PC, bucurându-se şi de
o variantă anterioară (MUD₁) care nu se rezuma doar la simple discuţii şi
socializare. Scopul jocului era în principal de a găsi oponentul în mediul
textual, de a-l ucide şi de a descoperi comori pentur a strânge puncte şi a trece
la nivelul următor.
✓ Multiplayer Online Games (MOG). Sunt jucate în echipe, de la câteva duzine
până la sute sau chiar mii de jucători conectaţi între ei. În mod tipic, întâlnim
campionate de şah sau poker. Cine nu ştie de site-ul www.pokerstars.com? E
un exemplu pentru acest tip de joc online. Mai nou, campionatele reale se
transformă în campionate online. O imagine asupra acestui aspect ar putea fi
oferită de „2008 Ski Challenge”.
✓ Massively Multiplayer Online Games (MMOG). Sunt implicaţi milioane de
utilizatori din toată lumea. Software-ul folosit pentru acest tip de joc este
sofisticat însă permite utilizatorilor să-si dezvolte o identitate tridimensională
în realitatea virtuală, o lume online. Exemple în acest sens sunt World of

4
Andrew Rollings, Ernest Adams, Fundamentals of Game Design, Prentice Hall, 2006,
http://wps.prenhall.com/bp_gamedev_1/54/14053/3597646.cw/index.html. accesat la data 11 aprilie 2011;
5
Thomas Steiner, Advertising in Online Games and EC Audiovisual Media Regulation, 2008, articol
publicat de NCCR Trade Regulation (www.nccr-trade.org)

8
 Warcraft, EVE Online, Lineage II, Everquest. Jucătorii îşi proiectează această
identitate în mediul online prin ochii persoanei digitale, un avatar, care
interacţionează cu alte avatare. MMOG necesită investiţii semnificante şi
deseori se cere din partea jucătorilor o taxă lunară.
✓ Persistent (Online) Worlds. Rulează chiar dacă jucătorul este sau nu online,
logat sau nu. Toate MMOG –urile sunt POW dar nu toate POW sunt MMOG.
Un exemplu de astfel de situaţie este cea a jocului “Second life”.
✓ Massively Social Games (MSG). Sunt o subcategorie a MMOG–urilor, în care
jucătorii se implică în reţele sociale care conectează comunităţile globale.

Advertising-ul în jocurile online (In-Game Advertising – IGA )

Odată cu creşterea numărului de jocuri online şi implicit a jucătorilor şi a

redirecţionării timpului acordat TV-ului către jocuri, era inevitabil ca reclamele să nu
găsească o cale spre spaţiul jocurilor pe computer.6 Folosirea reclamelor în jocurile
online detaliate este încă în fază incipientă, însă creşterea interesului pentru jocurile
detaliate va da un impuls acestui tip de advertising. MMOG-urile sunt extrem de potrivite
pentru acest tip de advertising deoarece oferă o varietate de moduri pentru a plasa
reclamele, ele fiind uşor şi frecvent updatate.
Dacă în 2005, suma cheltuită pe IGA era de 56 mil. $, până în 2014 se
preconizează o creştere a sumei până la 1 miliard de dolari. Omenii de publicitate văd în
IGA principala cale prin care îşi pot atinge publicul de sex masculin cu vârsta cuprinsă
între 18-34 ani, ce neglijează în mod clar televizorul în favoarea jocurilor video şi a
computerului. Oricum ar fi, cei mai mulţi dintre jucători cred că aceşte mişcări sunt
lacome şi invazive.7
În mod evident, oamenii de publicitate găsesc deja o multitudine de căi pentru a
ajunge la jucători. Exisă deja exemple în acest sens: Anarchy Online a afişat câteva
produse diferite în platformele de jocuri; deodorantul Axe se află deja în jocul Splinter
Cell: Chaos Theory; There.com a fost conceput parţial în jurul ideii de plasare de produse
aducând pantofii Nike şi blugii Levis în lumea virtuală; EverQuest II a adăugat o
comanda de pizza în joc, pentru PizzaHut. Cel mai evident beneficiu pe care
consumatorul îl poate avea în aceste cazuri8 are în vedere taxele lunare mai mici sau
jocurile mai ieftine.

Tipuri de advertising in-game

Sunt o multitudine de modalităţi de a introduce reclamele în jocurile online.

Biroul interactiv de advertising (IAB) distinge în raportul platformei pentru advertising-ul
în jocuri (2007) nouă formate diferite de advertising utilizat în contextul IGA:
✓ Advergame – sunt special create pentru advertising. Brandul sau produsul
este protagonistul central al jocului

6
Dave Spohn , Advertising Enters the Game,
http://internetgames.about.com/od/gamingnews/i/ingameads.htm
7
In-game advertising, http://en.wikipedia.org/wiki/In-game_advertising, accesat la data 11 aprilie 2011;
8
Dave Spohn, op.cit.

9
 ✓ Static in-game – Reclamele statice permit oamenilor de publicitate şi
dezvoltatorilor să aibă mai mult control asupra modului în care acestea
sunt afişate în joc. Inserţia anumitor elemente în joc nu mai poate fi
modificată ulterior. Exemple de reclame statice9:

Chuppa Chupps în jocul Zool Addidas în Fifa International Soccer

✓ Dinamic in-game – foloseşte acelaşi concept ca tipul anterior de

advertising, diferenţa constând în posibilitatea de a interveni în joc şi de a
modifica anumite aspecte în functie de caracterele geo-demografice ale
jucătorului. Exemple: Apariţia lui Barack Obama în jocul Burnout
paradise, în campania sa electorala din octombrie 2008 şi posterul pentru
Tripping the rift, în jocul SWAT 4.

9
In-game advertising, http://en.wikipedia.org/wiki/In-game_advertising, accesat la data 11 aprilie 2011;

10
 ✓ Product placement – se referă la inserţia unui brand sau produs în mediul
de divertisment – precum televiziunea, filmele sau jocurile online.
✓ Sponsorship – deşi în mod nomal se face distincţia între sponsorizare şi
advertising, însă în jocurile online, sponsorizările se referă la o situaţie în
care o persoană, companie sau organizaţie finanţează direct sau indirect
jocul în scopul promovării imaginii sau brandului. Totuşi nu se implică în
organizare, dezvoltare, design-ul sau producţia jocului. Sponsorizarea
poate fi folosită şi ca instrument de comunicare de marketing. Poate fi
confundat adesea cu advertgame-ul.
✓ Inter-level ads – implică afişarea mesajelor publicitare după completarea
unui nivel din joc, în timp ce etapa următoare se încarcă.
✓ Pre-game – prezentarea sau afişarea unor reclame înainte ca jocul sa
înceapă.
✓ Post-game – reclamele sunt rulate după ce jocul a fost încheiat.
Ultimele trei se referă mai degrabă la advertising-ul în jurul jocurilor online
decât în cadrul acestora.10

Spamul pe Facebook

Spamul pe Facebook contă în: tag într-o poză, concurs cu like-uri, evenimente, cereri de
prietenie ori mesage care trimit spre site-uri fie comerciale, fie cu risc. Este considerat
spam şi un mesaj primit de la o aplicaţie în repetate rânduri fără a folosesi acel serviciu.
De asemenea si buclele de tipul „Invită prieteni” întră în categoria spam pe Facebook.
Aici ne referim la aplicaţii care te obligă să înviţi cât mai mulţi prieteni pentru a participa.

Tagul este o etichetă pe care o pui unui articol, unei poze sau unui mesaj (mai nou
Facebook îţi oferă posibiliatea să taguieşti numele unei anumite persoane din lista de
prieteni în mesaje, statusuri sau postări), adică să pui o etichetă conţinând numele de
Facebook al unui prieten, cu un hyperlink spre pagina sa.

Putem spune despre tag ca este minimul de informaţii necesare pentru a transmite un
mesaj, pentru a creea o idee despre identitatea unui text sau a unei poze. Tagurile sunt
etichetele de altă dată, cuvinte pe dosare digitale umplute de praf.
Aceste etichete nu sunt toate considerate spam. Un tag devine un spam atunci cand dă
buznna peste cineva şi îi oferă ceva cu forţa. În fond asta este un spam cu adevarat: o
informaţie sau un serviciu, mesa sau orice fel de produs livrat cu forţa, unei persoane care
nu îl cere, ori nu este abonat la un anumit serviciu.

Probabil vi s-a întâmplat de multe ori să fiţi taguiţi în poze de genul acesta:

10
Thomas Steiner, op. cit.

11
Concursurile cu Like sunt acele concursuri prin care câştigătorul este acela care adună cel
mai mare număr de Like-uri. Nu toate concursurile de acest gen sunt spam, ci doar acelea
care trimit constant şi obsesiv acelaşi mesaj de nenumărate ori

Facebook a luat măsuri în această privinţă, începând cu a bloca posibilitatea de a trimite

mesaje/invitaţii cuiva care nu îţi este prieten.
The Facebook blog explică această strategie prin postarea „Explicarea sistemului de
prevenire a spamului de pe Facebook”. În acest articol, autoarea, Caroline Ghiossi
explică: „În încercarea de a fi mai transparenţi, am lucrat la îmbunătăţirea avertismentelor
pentru ca le face mai clare pentru toată lumea. Ca în imaginea de mai jos”11.

11
http://blog.facebook.com/blog.php?post=403200567130, accesat în data de 18 aprilie;

12
Ea mai adaugă că: „La fel cum comunităţile se bazează pe cetăţeni în raportarea crimelor,
la fel şi noi apelăm la utilizatorii Facebook pentru a ne anunţa când a fost detectat un
spam. Acesta poate să fie ori o cerere de prietenie de la cineva necunoscut, fie un link
către un site cu risc”12.

Cercetările au dezvălui că atunci când o persoană trimite 50 de mesaje, în decursul unei

singure ore, unor persoane care nu se află în lista sa de prieteni, acel mesaj este de regulă
un spam. De asemenea dacă în proporţie de 75% din cererile de prietenie trimise sunt
ignorate, este evident că persoana respectivă deranjează oameni pe care ea/ el nu îi
cunoaşte.

12
Ibidem, accesat în data de 18 aprilie 2011;

13
În cazuri extreme când sistemul de prevenirea a spamurilor nu funcţionează contul
suspectat de spam poate fi dezactivat.

Cu privire la aplicaţiile de pe Facebook, site-ul îţi dă posibilitatea de a „Bloca Aplicaţia”.

Astfel, dacă blochezi aplicaţia nu vei mai primi şi alte mesaje din partea ei. În plus,
„pentru a facilita şi mai mult munca ultilizatorilor Facebook, mai nou a fost introdus
butonul Şterge tot, referindu-se la toate cererile de acest gen, unde ai efectiv posibilitatea
de a şterge toate mesajele de acest gen”13, ne explică Paul C. Jeffries, responsabilul
pentru Operaţiuni de Dezvoltare şi Echipa de susţinere a Platformei.

Dacă eşti prins într-o buclă de tipul invită prieteni, tot Facebook îţi oferă o mână de
ajutor, trebuie doar să cauţi un link de tipul „Această aplicaţie mă obligă să invit prieteni”
pentru a ajuta la stoparea acestui tip de comportament.

Dacă toate aceste metode nu funcţionează, putem oricând să reportăm aplicaţia ca fiind
maliţioasă, direct de pe pagina ei de Facebook.
Huburi False pe Facebook14

Spam-ul prin mesageria instant este trimis prin conturi generate automat şi promite “o
întâlnire fierbinte” dacă utilizatorii Facebook accesează linkul care imită numele
celebrului site de socilizare, aşa cum apare în exemplul de mai jos:

13
http://ja-jp.facebook.com/blog.php?post=10199482130, accesat în data de 18 aprilie 2011;
14
http://subiectiv.ro/netu/despre-facebook-spam-aveti-grija-la-hub-urile-false/
accesat în data de 19 aprilie 2011;

14
Aşa arată un site identic cu cel al FaceBook. Se poate vedea submit.php, fişierul prin care
nu doar că nu se face login-ul, ci trimite datele de utilizator cui nu trebuie

Site-ul fals, care reproduce extrem de bine site-ul original Facebook, colectează numele
de utilizator şi parola de acces la site, folosind un script PHP.

Aşa arată o aplicaţie de Facebook prin care se face spam

Evident, vă sfătuim să acordaţi o atenţie sporită detaliilor acestor mesaje, precum numele
site-urilor repective, şi să evitati să accesati link-urile primite prin e-mail sau prin spam în
mesageria instant. Altfel, autorii de phishing le pot folosi mai departe în alcătuirea unor
baze de date de e-mailuri şi cu alte detalii de contact, şi să trimită ulterior spam sau
malware deghizat în spatele bannerelor publicitare pentru diverse bunuri şi servicii.

De reţinut:

15
 • cu cât phishingul e mai personalizat, cu atât e mai eficient
• un phishing nu vizează numai o bancă, ci şi un site cu un număr important de useri
• furtul de identitate se transformă într-un furt de “reputaţie” a respectivei persoane
• marketingul viral: un mijloc perfect de răspândire a spamului în reţelele sociale
• phishingul bazat pe outbreak news (pe Twitter)
• furtul de date persoanale suficient de bine făcut poate oferi suficiente date pentru a
reseta parola unui servicu bancar
• similitudinea între parola pe contul reţelei sociale/parola de mail > contul bancar
• folosirea re’elelor sociale ca platforme pentru hosting de phishing.

„Pentru a elimina spamul Facebook ofera o gamă variată de resuruse, printre care mesaje
ca: resetează parola imediat, contactează echipa noastră de ajutor pentru useri,
realizează o verificare pentru viruşi a computerului tău, atât ţie cât şi preitenilor de care
primeşti spamuri”15.

Un eveniment pe Facebook care avertizează asupra unui tip de spam este: „FACEBOOK
SPAM MESSAGE”16. Acest cont avertizează asupra mesajelor de genul: „Check this
Out” or „Justfun.in”.

Mare grija atunci când sunteţi de acord să oferiţi informaţii personale unor diferite
aplicaţii pentru Facebook.

15
http://www.spamlaws.com/preventing-facebook-spam.html, accesat în data de 18 aprilie 2011;
16
http://www.facebook.com/group.php?gid=83352371882#!/group.php?gid=83352371882&v=info,
accesat la data 18 aprilie 2011;

16
Dacă aţi trecut de paşii I până la IV, puteţi accesa unul din cele două butonele indicate de
săgeată: Alow sau Leave App.

17
 Cap 2. Avantaje si dezavantaje ale agresivitătii noilor media
Ca si specialisti în comunicare suntem interesati de avantajele si dezavantajele
aduse de aceste aspecte ale promovării online. Înainte de a le identifica si nota vom nota
un mic rezumat al scopului acestor tehnici.

Ce se urmăreşte prin utilizarea acestor tehnici?

➢ prin spam - trimiterea mesajelor nesolicitate în căsuţele de mail este una dintre
cele mai ilegale metode de promovare, dar în acelaşi timp extrem de eficientă
pentru mărirea rapidă a traficului;
➢ prin scan, phishing scan (false e-mail) – înşelăciuni menite să inducă oamenii în
eroare;
➢ prin jocuri online - mărirea traficului pe un site.
➢
Există spammeri profesionişi care îşi cunosc ţinta, ştiu ce tip de trafic doresc, lucrează
cu unelte mai avansate de spam, dar şi spammeri ocazionali/începători care îşi ating
scopul doar pentru scurt timp, nu targetează oamenii ce ar trebui contactaţi, fac greşeli,
totul se petrece haotic şi se bazează pe noroc.

1. Avantaje
În cazul acestor forme de publicitate agresivă vorbim despre un return of
investment sigur, urmărit şi calculat, atunci când spamurile sunt folosite într-un mod
corespunzător. Ca şi tehnică de marketing online spamarea profesionistă se foloseşte de o
targetare specifică, ştie clar cine este publicul ţintă şi nu îşi pierde timpul folosind liste de
mail care au şanse mici de conversie. Ceea ce îl intereseată pe spamer este ca cei vizaţi să
devină interesaţi de ofertă de îndată ce au dat click pe linkul primit. Rezultatul utilizării
spamurilor poate fi evaluat uşor, din lista de mailuri vezi clar câţi clienţi ţi-au achiziţionat
produsele/serviciile sau care e traficul pe termen lung, câţi oameni au dat click dar nu au
mai revenit niciodată pe domeniu şi câţi s-au arătat ineresaţi de ceea ce tu le-ai propus.
Atunci când decizi să utilizezi spamul, te foloseşti de existenţa unei baze de date
cu un număr foarte mare de clienţi potenţiali. Baza de date este construită folosind
site-urile de nişă de unde se pot găsi la vedere adrese de mail sau profitându-se de
vulnerabilităţile din site-uri ce permit extragerea întregii baze de date sau cumpărând
astfel de baze de date de la cei care se ocupă cu hackingul.
Pe parcursul unei zile, peste jumătate dintre utilizatorii de internet verifică sau
trimit un mail. Din aceste perspective am putea afirma că mesajul spam va fi cu siguranţă
receptat de către clienţii potenţiali şi este uşor de crezut că o parte dintre aceştia vor
deveni cu siguranţă clienţi imediaţi.
Aceste tipuri de publicitate agresivă (spam, false email) reprezintă o modalitate
rapidă de diseminare a informaţiilor. Există programe specializate care pot trimite
până la 50.000 de mailuri pe oră. Tehnica este utilă atunci când vorbim despre
promovarea unei promoţii spre exemplu, informaţia trebuie să ajungă rapid la
consumator. Totuşi, pentru o bună reuşită, spammerii trebuie să aibă în vedere unele
lucruri:

- mesajele să ajungă în inbox;

18
 - mesajele să evite webmasterii şi mailurile de tip abuse@yahoo.com, cât şi
domeniile “sensibile” gen CastleCops.com;
- sursa reală a spamului să fie cât mai greu de identificat (să nu se vadă în headere
ip-ul celui care a trimis mesajele);
- cei care primesc mesajele să fie targetaţi pe nişa la care se face reclama;
- mesajul trebuie să fie atractiv pentru a convinge oamenii să dea click.

Apoi, spamul, false emailul, jocurile online permit promovarea afacerii sau a
ideilor în cel mai ieftin mod cu putinţă, cu un impact maxim. În ziua de astăzi
publicitatea valorează extrem de mult, astel se încearcă găsirea unor modalităţi de a
promova un produs sau serviciu care să fie mai ieftin. Deşi ilegal, spamul s-a dovedit a fi
o metoda eficientă de a face publicitate unui anumit obiect destinat vânzării.
Toate formele mai sus enumerate sunt tehnici de publicitate, pentru unii abuzive
pentru alţii nu. Organizaţia The Messaging Anti-Abuse Working Group (MAAWG) din
America spunea că spamul continuă să existe pentru că oamenii nu îl ignoră şi accesează
linkurile din mesajele nesolicitate. Această organizaţie a realizat o cercetare în 2009, 800
de utilizatori de e-mail au fost intervievaţi şi s-a aflat că majoritatea dau click pe spamuri,
fie din greşeală, fie pentru a le răspunde expeditorilor să nu-i mai deranjeze. În unele
cazuri (12% dintre respondenţi), oamenii sunt interesaţi de produsele sau serviciile
promovate prin spam. Datorită acestora din urmă, spamul rămâne o metodă eficientă de
promovare, spune MAAWG. Să spunem că majoritatea probabil le ignoră, dar sunt destui
care nu o fac încât să renteze.
Până acum ne-am referit în general la avantajele pe care le au utilizarea mesajelor
de tip spam în vederea promovării unor produse sau servicii, dar trebuie să vorbim şi
despre acele false e-mailuri, care ţin deja de cyber crime şi constituie infracţiuni grave.
Se încearcă obţinerea de beneficii financiare sau informaţii confidenţiale de la
clienţii unor companii mari, de obicei. Phishing-ul este una dintre cele mai des întâlnite
infracţiuni informatice, scopul fiind colectarea de informaţii confidenţiale de genul CNP,
numere de cont, numere de card, coduri PIN şi apoi folosirea lor pentru sustragerea de
bani.
Cât despre jocurile online care se deschid fără ca noi să fi accesat vreun link, acest
lucru reprezintă tot o cale de promovare, o promovare forţată care obligă utilizatorul să
intre în contact cu jocul pe care îl promovăm. Obiectivul acestei tehnici care stresează
utimizatorii de internet este creşterea traficului pe un anumit site. Jocurile online pot
constitui şi o modalitate de promovare a unui brand. Advergaming-ul se referă la
posibilitatea de a plasa un brand în interiorul jocului si de a crea awareness într-o manieră
ne-intrusivă pentru respectivul mesaj publicitar. Conform studiilor, prin advergaming rata
de retentie a mesajului publicitar este de 10 ori mai mare fată de un banner ad.
Pentru ca o campanile de advergaming să aibă success trebuie să se ia în
considerare câteva cerinte:
- Ganditi-vă la audienţa targetată.
- Creaţi jocuri de calitate, nu doar jocuri care să arate bine.
- Ganditi-vă mai întâi la distribuţie şi abia apoi la dezvoltare.
- Comunicaţi / marketaţi jocul.
- Inseraţi elemente de tip viral, dacă este posibil.

19
 Cum se pot insera adver-jocurile în mix-ul de marketing? Este vorba de
întelegerea audientei si cand / cum ea va interactiona cu jocul. Apoi, trebuie decis
procentul din buget alocat jocului petru că nu are rost să construiesti un joc excelent, dar
nimeni să nu afle de el. Ideea de bază este să răspundeţi la întrebarea de ce jocul acesta
este o idee bună si ce scopuri deserveste. Pentru a se atrage publicul către jocuri trebuie
să se ia în considerare obiectivele urmărite, profilul audientei vizate. Sunt multe metode,
de la publicitatea inserată în cele mai populare jocuri si până la mini-jocuri pentru
telefonul mobil, pentru online sau pur si simplu parteneriate promoţionale cu industria de
retail.
Google a lansat versiunea beta a platformei de reclame Adsense pentru
jocuri online. Platforma permite afisarea de reclamă sub forma de imagini, video sau
texte, la începutul, finalul, sau între diferitele niveluri ale jocurilor Flash online. Potrivit
reprezentatilor Google, va exista o echipă care va vinde spatiu publicitar pe jocurile
online către advertiserii de top. Platforma Google pentru reclame Adsense va selectiona
doar publisheri ale căror jocuri au fost rulate de minim 500.000 de ori, iar 80% din
traficul acestora provine din SUA şi Marea Britanie. De asemenea, un alt criteriu cerut de
Google este ca jocurile să aibă ca target utilizatori de peste 13 ani.
Atunci cînd vorbim de jocurile online putem afirma că nu există agentii de
publicitate specializate pe acest domeniu, iar piata reclamelor "in-game" este aproape
inexistentă la noi. Pentru România, principala sursă de venit o reprezintă serviciul
Adsense care, desi nu este specializat exclusiv pe zona de gaming, este foarte popular si
accesibil. În plus, Google Adsense a activat de curând un serviciu de publicitate pentru
creatorii de jocuri, care permite includerea reclamelor Adsense în joc, de obicei pe zona
preloaderului. Consider că intenţia si posibilitatea directă de cumpărare a vizitatorilor pe
un site de jocuri online tinde către 0 din cauza vârstei mici a utilizatorilor însă în opinia
mea, drumul de la produs la buzunarul părinţilor este creat de copii, atunci când ne
referim la produse pentru copii: sucuri, dulciuri, jocuri offline şi jucării, articole
vestimentare, etc.

Avantajele acestui tip de publicitate agresivă reiese din compararea cu celelalte

canale de comunicare. Dacă spre exemplu un spot TV poate ajunge la costuri de câteva
milioane de euro, si poate sau nu să aibă un efect dorit asupra publicului tintă, un aspect
greu de măsurat. În schimb costul jocurilor online este unul scăzut si poti efectiv ”trăi” cu
brandul dorit atât timp cât doresti si de asemenea poti măsura succesul acestuia. În timp
ce bannerele online pot capta până la câteva secunde din atentia utilizatorului, jocurile
online pot fi jucate de la 5 la 35 de minute. Celelalte forme de publicitate încearcă să
transmită un mesaj relevant într-un mediu si aşa suprasaturat de publicitate în timp ce
jocurile online pot oferi o experientă plăcută si favorabilă pentru a atrage consumatorii. În
loc să investim bugete imense în reclame TV, printuri etc. putem investi într-un joc
online care pe lângă faptul că poate avea o durată de viată mai mare poate şi transmite un
mesaj publicitar dorit pe parcursul întregii experiente.
Mobile advergaming este un trend în plină dezvoltare, consumatorii vor jocuri pe
mobil, dar nu sunt dispuşi să plătească pentru ele, contactul cu brandul poate avea loc în
orice moment şi este non intruziv. Formele pe care le poate lua un astfel de mobile
advergaming sunt diferite de la mesaje introductive, de la o etapă la alta, product
placement sau interacţiune completă cu brandul/produsul. De obicei sunt adaptate

20
jocurile de succes, sunt remodelate în jurul brandului/produsului sau pot fi create jocuri
originale cu elemente grafice ale brandului/produsului.
Un exemplu de site ce foloseşte advergaming-ul este Jocoloco.ro sau
WebCocktail. Mălina Iordache afirma într un interviu pentru DailyBusiness că
“majoritatea jocurilor de pe portal nu sunt create in-house, noi cumpărând licenţele de la
producătorii lor. Ne vom axa pe un sistem de publicitate 'in-gaming' care va permite
companiilor să introducă reclame în cadrul jocurilor, fără a incomoda în niciun fel
utilizatorii. De exemplu, într-un joc de biliard, companiile îşi vor putea brandui bilele de
pe masă". Aceasta a subliniat citând studii internaţionale că, prin advergaming, rata de
retenţie a mesajului publicitar este de 10 ori mai mare faţă de un banner obişnuit.

2. Dezavantaje
Din punct de vedere legal
Spamul (cu caracter comercial) şi false e-mailul sunt ilegale. Am putea spune că violează
intimitatea celui ţintat de spammer.
Legea 365/2000:
Articolul 6

Comunicările comerciale

(1) Efectuarea de comunicări comerciale prin poşta electronică este interzisă, cu excepţia
cazului în care destinatarul şi-a exprimat în prealabil consimţământul expres pentru a
primi asemenea comunicări.

(2) Comunicările comerciale care constituie un serviciu al societăţii informaţionale sau o

parte a acestuia, în măsura în care sunt permise, trebuie să respecte cel puţin următoarele
condiţii:
a) să fie clar identificabile ca atare;
b) persoana fizică sau juridică în numele căreia sunt făcute să fie clar identificată;
c) ofertele promoţionale, precum reducerile, premiile şi cadourile, să fie clar
identificabile, iar condiţiile care trebuie îndeplinite pentru obţinerea lor să fie uşor
accesibile şi clar prezentate;
d) competiţiile şi jocurile promoţionale să fie clar identificabile ca atare, iar condiţiile de
participare să fie uşor accesibile şi clar prezentate;
e) orice alte condiţii impuse prin dispoziţiile legale în vigoare.

(3) Comunicarile comerciale care constituie un serviciu al societatii informationale sau o

parte a acestuia, atunci când acest serviciu este furnizat de un membru al unei profesii
liberale, sunt permise, sub conditia respectarii dispozitiilor legale si a reglementarilor
aplicabile profesiei respective, care privesc, în special, independenta, demnitatea si
onoarea profesiei, secretul profesional si corectitudinea fata de clienti si fata de ceilalti
membri ai profesiei.

(4) Furnizorii de servicii ale societatii informationale care efectueaza comunicari

comerciale au obligatia de a respecta prevederile alin. (1)-(3).

21
 Ca să nu mai vorbim aici de cazuri de false e-mail care constituie infracţiuni grave
de înşelăciune.

Din punct de vedere social

Dacă folosiţi această metodă, pot apărea multe necazuri. Dacă faceţi parte dintr-
un grup de discuţii şi trimiteţi mesaje spam, moderatorul listei respective poate anula
dreptul de participare. Puteţi primi mesaje pline de indignare, cu un conţinut mai mult sau
mai puţin politicos de la persoanele care nu sunt de acord cu această metodă şi care sunt
puternic deranjaţi de aceste mesaje.
Alt dezavantaj social ar fi stresul provocat zilnic la miliarde de utilizatori ai
internetului. Orice posesor al unei adrese de mail primeşte periodic zeci de mesaje cu
reclame, link-uri către site-uri porno, tombole virtuale şi tot felul de mailuri nedorite. Un
studiu recent al unei asociaţii a furnizorilor de internet a dat publicităţii o realitate
îngrijoratoare: doar 15 la sută din mesajele care circulă pe net sunt reale, restul fiind
spamuri. Aceste tipuri de mesaje invadează practic intimitatea internauţilor fără a cere
voie. Dacă până acum câţiva ani auzeam doar că mesajele nesolicitate distrug nervii
europenilor sau americanilor, astăzi spamurile ne salută zilnic din propriul inbox. Acest
tip de publicitate agresivă privează de dreptul la opţiune.

Din punct de vedere tehnic

Yahoo Mail, Gmail, Hotmail şi alţii au un buton proeminent - ‘Raportează ca

spam’. Dacă suficient de mulţi primitori dau click pe acel buton mesajele viitoare vor
ajunge automat în folderul de spam nu doar la ei, ci şi la orice altă persoană care foloseşte
serviciul respectiv de email. Providerul tău de internet îţi poate suspenda contul. Asta
înseamnă că site-ul tău nu va funcţiona şi nu vei mai putea primi şi trimite mesaje de
email până când nu clarifici problema. Domeniul tău de internet poate fi trecut pe ‘listele
negre’ ale marilor furnizori de servicii de internet, însemnând că mesajele tale, chiar şi
legitime, vor fi marcate automat ca spam sau chiar şterse.
Altă problemă la nivel tehnic ce poate apărea din cauza spamului este capacitatea
de stocare a internetului. Practic, de pe o adresă de mail se poate trimite un mesaj spre
milioane de utilizători. Şi chiar dacă aceştia îl bifează ca spam, el nu dispare, ci trece într-
o bază de date care ocupă mii de megabytes. Aşa că, la un moment dat, internetul s-ar
putea bloca din cauza spamului. Iar până atunci, o groază de resurse ale calculatorului şi
ale internetului sunt consumate inutil, la fel ca şi nervii utilizatorilor.

Din punct de vedere financiar

Un dezavantaj al acestui tip de publicitate o reprezintă, potrivit unei statistici

realizate de furnizorii de internet (AOL, YAHOO, Earthlink Inc., Microsoft Corp etc.)
faptul că spam-ul costă aproximativ 10.000.000.000 (zece miliarde) de euro/ an . Aceste
costuri grevează, în final si bugetele utilizatorilor, dat fiind faptul că furnizorul de acces
internet si ceilalti intermediari vor creste pretul abonamentului, vor restrânge accesul
liber către posta electronică asigurându-ne, contra cost, cutii postale mai bine protejate.

22
Acest lucru are si implicatii subsecvente: fie ne expunem în continuare spamului si
mentinem aceeasi cutie postală, fie plătim suplimentar pentru o cutie postală mai sigură
din partea site-ului, dar, în funcţie de situaţie, va fi creată o altă adresă e-mail, vor fi
informati corespondenţii de existenţa noii adrese, va fi recuperată informatia din vechea
adresă. Toate acestea presupun timp si bani. Serviciile de comunicatii prin intermediul
cărora accesăm Internetul (cablu, telefon) necesită cheltuieli suplimentare. Astfel, când
deschidem cutia poştală, găsind multe spam-uri, trebuie să ne rezervăm un timp mai lung
de lucru pe Internet pentru selectarea, sortarea, prelucrarea si stergerea acestora. Deloc
neglijabilă este si starea de disconfort pe care o creează aceste spamuri si chiar
sentimentele si speranţele care ne sunt puse la încercare. De exemplu, asteptând un e-
mail, de la o persoană apropiată sau un mesaj de răspuns, o informatie utilă si urgentă,
accesăm cutia poştală, constatăm că în inbox sunt mesaje, dar la momentul deschiderii nu
găsim mesajul asteptat, ci numai spamuri.

Din punct de vedere al vânzărilor şi reputaţiei

Este ca şi cum ai ieşi pe strada la 12 noaptea cu o portavoce şi ai începe să strigi

că vinzi chibrituri. Majoritatea celor pe care îi trezeşti din somn te vor ignora, câşiva vor
ieşi la geam şi vor arunca cu pungi cu apă, câţiva vor ieşi în strada să te bată şi poate,
dacă ai noroc, vezi găsi un paznic de noapte fumător, rămas fără gaz în brichetă, care va
cumpăra de la tine. Şi a doua oară când mai treci pe acolo va fi şi mai rău. Pur şi simplu
nu merită. Nu dacă vrei să faci afaceri pe termen lung.

• Imaginea firmei va avea de suferit. Cel puţin în ochii persoanelor active, care
sunt cât de cât familiare cu internetul şi sunt deja deranjate de spam. Adică cei
care de obicei cheltuiesc bani pe internet şi pe care te-ar interesa să-i ai ca şi
clienţi.
• Vânzările nu vor fi spectaculoase. Daca îţi imaginezi că trimiţând 1 milion de
mesaje vei primi 1% vizitatori sau comenzi te înşeli. Rata de răspuns la spam e
foarte mică. 1 la 12.500.000 conform unor studii. Adica la 12.500.000 de mesaje
vei primi o comandă. Ouch. Desigur că cifra e aproximativă însă şi dacă ar fi de
10 ori mai mare rata de conversie e tot mică. În acelaşi timp, chiar dacă ajungi să
prosteşti un număr de internauţi, nu te aştepta la clienţi pe termen lung.

3. Încheiere

Combaterea spam-ului prin mail

Momentan această problemă nu prea are soluţii. Cu toate că se investesc anual

foarte mulţi bani pentru îmbunătăţirea softurilor antispam, metodele de expediere a
mesajelor nesolicitate depăşesc clar puterea de filtrare folosită de cele mai mari companii
ce oferă servicii de mail. Atâta timp cât există servere sparte cu funcţia mail activă,
oameni care dau click pe orice link şi îşi instalează orice prostie de program în calculator,

23
smtp-uri nesecurizate şi ţări care nu pedepsesc drastic aceste metode, soluţiile vor fi
inutile.
Aceste mesaje par legitime pentru foarte mulţi utilizatori neavizaţi care, din acest
motiv, nici nu reuşesc să detecteze infracţiunea care stă în spatele imaginilor.

Cap. 3 . Aspecte legislative privitoare la agresivitatea noilor media

Asa cum arătat în capitolele anterioare, agresivitatea noilor media se manifestă la
mai multe niveluri, incluzând aici mesajele de tip spam, mesajele false dar si jocurile
online. În ceea ce priveste legislatia care reglementează acest domeniu, putem afirma că
ea este una demnă de luat în consideratie, si implicit de analizat în lucrarea de fată, doar
în cazul mesajelor spam, celelalte aspecte nefiind încadrate din punct de vedere legislativ
în nici una dintre tări, incluzând atât tările europene dar si cele nord-americane.
Înainte de a trece în revistă cele mai importante aspecte presupuse de legislatia în
vigoare, privitoare la spamming, se impune lămurirea teoretică a două aspecte
importante: opt-in si opt-out, întrucât privesc disponibilitatea, or dimpotrivă
indisponibilitatea utilizatorilor de a primi mesaje de tip spam. Astfel, opt-in, în traducere
liberă „a opta pentru”, este o modalitate mai degrabă favorabilă „protecţiei datelor
personale, întrucât presupune ca trimiterea mesajelor tip spam să nu se poate face fără
consimţământul prealabil al destinatarilor. Concret, această modalitate obligă pe cei care
prospectează „piaţa” să obţină, înainte de a trimite orice tip de mesaj, acordul
utilizatorului la primirea mesajelor publicitare în cutia poştală electronică. Titularul
adresei trebuie să aibă posibilitatea să-si dea sau nu acordul, bifând într-o căsuţă de tipul
„doresc să primesc prin curier electronic informaţii despre societatea dumneavoastră”.
Această rubrică nu trebuie să fie bifată din oficiu”17.
Conform aceluiasi autor, optiunea opt-out se situează într-un raport de antiteză cu
primul concept. Astfel, modalitatea opt-out s-ar traduce prin „a opta împotrivă” si este o
optiune care îi avantajează mai curând pe cei care prospectează „piaţa”, permitând
trimiterea de mesaje publicitare către toţi utilizatorii care nu se opun. În acest caz,
persoanele care se simt lezate de mesajele de tip spam se pot înscrie într-un registru
special întocmit în acest sens, registru care reprezintă de fapt o listă de persoane care nu
doresc să mai primească astfel de mesaje publicitare.

Cum ne putem proteja împotriva spam-urilor?

Toate persoanele care doresc să se ferească de acele mesaje nedorite care zilnic umplu
inbox-urile adreselor lor de e-mail au la dispozitie două metode de protectie împotriva
spam-urilor. Prima modalitate este una de natură tehnică, fiind constituită din câteva
reguli simple: la intrarea pe forumuri sau site-uri de discutie (acolo de unde se poate

17
Document URL: Ștefan Olaru, Spamul aspecte legislative și jurisprudențiale
http://www.legi-internet.ro/articole-drept-it/spamul-aspecte-legislative-si-jurisprudentiale.html, accesat la
data de 13 aprilie 2011;

24
realiza „baza de date” a spammerilor) se poate utiliza o alta adresă de e-mail,
„achizitionarea unor programe de protectie antispam, ori neutilizarea niciunui program
sau serviciu căruia i se face publicitate prin intermediul spam-urilor, ori instalarea unor
plug-in-uri gratuite de tip SpamBayes dacă se utilizează mesageria software pentru
Microsoft Windows 2000/ XP, Outlook, dar si pentru Linux şi Macintosh”18 .
Cea de-a doua modalitate, esentială pentru economia acestui subcapitol, de natură
economică, ne permite să recurgem la mijloace legale. Astfel, persoanele care se îsi simt
lezată viata private de mesajele de tip spam pot depune plângeri, fie în format electronic,
fie clasic la autoritatea competentă să ia măsuri contra spam-urilor, la administratorul
server-ului prin care se face traficul de spam-uri, la administratorul site-ului utilizat de
spammer sau la organizaţiile non-guvernamentale care au ca scop lupta împotriva spam-
ului. Esential pentru acest demers este ca plângerii trimise să i se ataseze si antetul
mesajului primit pentru că altfel, nu se poate ajunge la identificarea spammerului (cf.
ANEXA 1).

Legislatia anti-spam în America de Nord, Europa si România.

Asa cum am precizat anterior, una dintre căile de a lupta împotriva agresivitătii noilor
media o reprezintă apelul la mijloace legale. Trebuie spus încă de la început că s-a simtit
nevoia unei reglementări legale în acest domeniu tocmai pentru că mesajele electronice
publicitare nedorite încalcă, fie în mod direct fie în mod indirect, intimitatea noastră
virtuală. Cum se poate întâmpla acest lucru? Ei bine, pentru a trimite mesajele, spammer-
ul are nevoie de adresa de e-mail a utilizatorului, considerată de altfel o informatie
privată, nominativă, personală. „Nimeni nu se poate folosi de această informatie, cu
exceptia cazurilor prevăzute de lege, iar prin încălcarea acestui drept protejat de lege se
aduce o gravă atingere vietii noastre private. Dată fiind importanta acestui fapt,
principalii F.A.I. au stabilit un cod de etică si morală numit Netiquette, care a fost impus
ca un regulament intern utilizatorilor de Internet.”19 Netiquette, prescurtarea de la
„reteaua de internet” reprezintă un set de conventii sociale care facilitează accesul si
interactiunea pe retelele sociale, variind de la Usenet şi liste de adrese, la bloguri şi
forumuri.

18
Document URL: Emmanuel Jud, „Spamming et mailbombing : "tiens, c'est bizarre, on dirait que ma
boîte aux lettres électronique a explosé”
http://www.secuser.com/dossiers/spamming_mailbombing.htm, accesat la data de 13 aprilie 2011;
19
Document URL: Ștefan Olaru, Spamul aspecte legislative și jurisprudențiale
http://www.legi-internet.ro/articole-drept-it/spamul-aspecte-legislative-si-jurisprudentiale.html, accesat la
data de 13 aprilie 2011

25
 Înainte de a trece la o analiză comparativă a principalelor reglementări legale
privitoare la lupta anti-spam, existente în spatiul nord-american, european si românesc,
trebuie specificat că implicarea legii în problema spam-ului este justificată si de sumele
mari de bani pe care le implică trimiterea sau primirea mesajelor de tip spam. Acelasi
autor pe care l-am invocat pe tot parcursul acestui subcapitol specifica, în lucrarea
privitoare la necesitatea unei legiferări în acest domeniu, că potrivit unei statistici
realizate de furnizorii de internet (AOL, YAHOO, Earthlink Inc., Microsoft Corp etc.)
spam-ul costă aproximativ 10.000.000.000 (zece miliarde) de euro/ an. Ce este mai grav
este că în final această sumă uriasă se va răsfrânge si în bugetele utilizatorilor mai mici
pentru că, din dorinta de a avea căsute postale electronice mai bine protejate, furnizorii de
internet vor mări preturile abonamentelor, vor limita accesul liber către poste electronice
s.a.m.d. Totodată, numărul urias de mesaje de tip spam a atras atentia autoritătilor;
conform unui articol apărut în publicatia braziliană IDG NOW. Tecnologia em primeiro
lugar , numai din Brazilia s-au trimis, în anul 2009 peste 7,7 trilioane de mesaje de tip
spam, înregistrând astfel o crestere de aproximativ 129,6% fată de anul 2008, când au
fost trimise aproximativ 2.7 trilioane de mesaje. Situatia este usor antitetică în cazul
statelor nord-americane, unde în 2009 s-au trimis 6.6 trilioane de spam-uri, comparativ cu
cele 8.3 trilioane în 2008, consemnându-se astfel, o scădere de aproximativ 20,3%, ca
urmare a eforturilor depuse de furnizorii de acces la internet. Anexez acestei lucrări lista
completă publicată de Cisco Systems (corporatie multinatională care ocupă de
proiectarea si realizarea tehnologiilor si serviciilor în domeniul telecomunicatiilor) a
primelor 10 tări din lume cu privire la numărul de mesaje de tip spam trimise în anul
2009.

Asadar, toate aceste motive cumulate: lezarea intimitătii virtuale, numărul mare de
mesaje de tip spam trimise si sumele de bani implicate au condus la nevoia existentei
unei reglementări în domeniu. În cele ce urmează vor încerca o trecere în revistă a celor
mai importante aspecte legale privitoare la trimiterea de mesaje de tip spam existente în
spaţiul nord american, în Europa, urmând ca în final să acordăm atentie si modului în
care legea îsi spune cuvântul în acest domeniu în România.

a. Primele tări din lume care au înteles nevoia existentei unor legi care să limiteze
si să pedepsească spam-ul au fost Statele Unite ale Americii, care au adoptat Legea
Federală „Can-Spam”, referitoare la controlul asaltului cu mesaje electronice,
pornografice si de marketing nesolicitate Astfel, la 31 Decembrie 2003, 36 din cele 50 de
state americane au adoptat legi ce reglementează trimiterea mesajelor electronice
comerciale nesolicitate (spam). În paralel, în 2003, Congresul S.U.A. a adoptat prima
lege federală ce vizează combaterea spam-ului, cunoscută sub denumirea Can-Spam Act
2003, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2004. Legea este bazată pe modelul opt-out si
autorizează transmiterea de mesaje comerciale nesolicitate, dar impune ca fiecare dintre
acestea să includă un mecanism foarte clar care să permită destinatarilor interzicerea
primirii în viitor a unor astfel de mesaje prin posta electronică. Mecanismul de opoziţie
poate îmbrăca două forme: o adresă electronică la care destinatarul să poată răspundă ori
un mecanism de răspuns pe Internet, de exemplu un hiper-link spre o pagină web care să
permită radierea dintr-o listă. Majoritatea mesajelor comerciale trebuie, de asemenea, să
includă, fie la obiect, fie în conţinut, o indicaţie clară dacă este vorba de publicitate sau

26
de o solicitare. Toate spam-urile trebuie să conţină adresa poştală permanentă a
expeditorului, iar cele cu caracter sexual vor include, în plus, o avertizare asupra
conţinutului.

Nerespectarea acestor prevederi atrag cu sine atât pedepse de natură penală cât si
de natură civilă. Sancţiunile penale merg până la 5 ani de închisoare pentru următoarele
fapte: falsificarea intenţionată a conţinutului mesajului cu scopul de a induce în eroare
destinatarul, disimularea originii mesajului sau identităţii expeditorului, înregistrarea a
mai mult de cinci conturi de e-mail cu informaţii false în scopul trimiterii de spam-uri, în
timp ce sanctiunile civile includ amenzi variind de la 250 de dolari pentru fiecare spam
dar putând ajunge până la un plafon fix de 2.000.000 de dolari pentru trimiterea excesivă
si ilegală de astfel de mesaje.

b. În spatiul Uniunii Europene se aplică Directiva Europeană nr.2002/58 din

12.07.2002 care se referă la viata privată si la comunicaţiile electronice. Astfel, la 12
Iulie 2002 Parlamentul European a adoptat Directiva nr.2002/58 prin care se impune, ca
principiu, consimţământul prealabil al utilizatorului fată de primirea mesajelor electronice
publicitare. Dacă ar trebui să luăm prin antiteză cele două legi dezbătute până acum ar
trebui să consemnăm faptul că reglementările din spatiul nord-american se bazează pe
modelul opt-out, în timp ce Directiva Europeană se bazează pe modelul opt-in
transformându-se astfel într-un protector pentru consumator.

c. În Marea Britanie, Directiva Europeană a fost transpusă în Legea privind viata

privată si comunicaţiile electronice – Privacy and Electronic Communication Regulations
(PECR) – la 11 decembrie 2003. Această lege introduce sistemul opt-in. Astfel,
întreprinderile si alte organisme nu pot să trimită mesaje de marketing direct
particularilor decât dacă aceştia au consimţit, în prealabil si explicit. Sancţiunile
aplicabile expeditorilor de spam sunt de natură civilă, astfel, dacă expeditorul încalcă în
mod persistent si deliberat legea, comisarul de informaţie îi va solicita încetarea acţiunii
de trimitere a spam-urilor. Ignorarea avertismentului conduce la plata unei amenzi fixe de
5.000 de lire

d. Germania Directiva Europeană nu a fost încă transpusă într-o lege internă, desi
există un proiect de lege în acest sens. La baza deciziilor luate în acest sens stă atributul
opt-in, care va caracteriza viitoarea lege germană. În lipsa unei legi specifice, nu există
nici o autoritate independentă, competentă în lupta contra spam-ului. Acţiunile în justiţie
au fost initiate de persoane fizice, în mod individual, dar nu este exclusă o actiune
colectivă, mai ales că în sprijinul utilizatorilor intervin si asociaţii de protecţie a
consumatorilor .

e. În ceea ce priveste reglementările legale existente în Constitutia României

putem spune că acestea au apărut ca urmare a armonizării legislatiei interne cu cea
comunitare. Principalele legi în acest domeniu sunt Legea nr.677 din 21 noiembrie 2001
pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera
circulatie a acestor date si Legea nr.506 din 17 noiembrie 2004 privind prelucrarea
datelor cu caracter personal si protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor

27
electronice. Principala caracteristică a acestor legi este că ele copie modelul european
bazându-se în cea mai mare parte pe modelul opt-in prin care doresc să protejeze
intimitatea utilizatorilor de internet din România.

Cu privire la sanctiunile prevăzute de lege pentru nerespectarea articolelor

prevăzute de lege, teoretic vorbind acestea sunt de natură civilă si se concretizează în
amenzi cuprinse între 5.000 de lei si 10000, în timp ce pentru societătile comerciale
aceste amenzi putând urca până la 50000 de lei.

Practic, cum a fost pedepsit spam-ul în România, reiese foarte limpede dintr-un
articol publicat pe un site de specialitate, conform căruia „potrivit datelor Autoritătii
pentru Protecţia Datelor (ANSPDCP) în cursul anului 2009, au fost aplicate trei amenzi
pentru transmiterea de mesaje comerciale nesolicitate cu nerespectarea art. 12 din Legea
nr. 506/2004, iar cuantumul total al amenzilor aplicate a fost de 20.000 lei. Cele trei
amenzi de 20.000 de lei au fost aplicate operatorilor de telefonie mobilă Vodafone si
Orange, pentru transmiterea de mesaje comerciale nesolicitate pe telefonul mobil.
Vodafone a fost sancţionată cu amenda de 7.000 lei si respectiv 8.000 lei în lunile
februarie si respectiv martie 2009, în timp ce Orange a fost amendată cu 5.000 lei în luna
aprilie a anului trecut. În 2008 si Cosmote a luat o amenda de 6.000 lei pentru spam pe
telefonul mobil”20.

Conform aceluiasi articol, situatia din anul 2009 o poate caracteriza si pe cea
înregistrată în anul 2008, întrucât autoritatea de reglementare în telecomunicatii a aplicat
doar 17 amenzi pentru spam, fiecare sanctiune fiind în valoare de 1000 de lei. Din cele 17
amenzi, 15 au fost acordate persoanelor juridice, în timp ce 2 amenzi au fost primite de
persoanele fizice. Asadar, din 2007 si până în martie 2009, autoritatea de reglementare în
comunicaţii a aplicat sanctiuni în valoare totală de 88.000 lei, nici o persoana nefiind
amendata de mai multe ori.

Astfel, ca o concluzie a acestui subcapitol ne-am putea întreba cât de eficiente

sunt legile din acest domeniu, cel putin în România, dacă pe parcursul a doi ani au fost
aplicate doar 30 de amenzi pentru spam, asta mai ales când zilnic, primim tot felul de
mesaje promotionale pe care nu ni le dorim.

20
Document URL: Adrian Vasilache, Cum a fost pedepsit "spam-ul" in Romania in 2009: 17 amenzi in
valoare totala de 91.000 lei,
http://economie.hotnews.ro/stiri-telecom-6829790-cum-fost-pedepsit-spam-romania-2009-17-amenzi-
valoare-totala-91-000-lei.htm, accesat la data de 14 aprilie 2011.

28
 ANEXA 1

Cum putem denunta spam-urile21?

Received: from server15.exemple.net [190.21.56.47] ……(1)

by smtp.votre-fai.com with ESMTP (SMTPD32-4.06) id
A09D3203BC;
Tue, 05 Jan 1999 13:57:33 EST
Received: from argamemnon ([192.249.17.1]) …… (2)
by server15.exemple.net (8.7.5) ID LAA28548; ……(3)
tue, 5 Jan 1999 11:56:11 -0700 (MST)
Message-ID: <007901be38dc$e19a50e0$01010118@argamemnon> ……(4)
Reply-To: billgates@micro$oft.com …… (5)
From: zorro@masque.com ……. (6)
To: votre-adresse@votre-fai.com ……(7)
Subject: Visitez mon site !!! …… (8)
Date: tue, 5 Jan 1999 19:54:10 +0100
MIME-Version: 1.0
Content-Type: text/plain;
charset="iso-8759-2"
X-Priority: 3
X-MSMail-Priority: Normal
X-Mailer: Microsoft Outlook Express 4.72.3110.5 …… (9)
X-MimeOLE: Produced By Microsoft MimeOLE V4.72.3110.3
X-UIDL: 568

Status: U
(1) adresse IP du serveur par lequel a transité le spam
(2) adresse IP du spammer
(3) serveur SMTP utilisé par le spammer
(4) nom réseau de l'ordinateur du spammer
(5) adresse où sera acheminée votre réponse éventuelle
(6) adresse présumée du spammer (peut avoir été supprimée ou falsifiée)
(7) votre adresse email
(8) objet du mail
(9) logiciel de mail utilisé par le spammer

21
Document URL: Emmanuel Jud, „Spamming et mailbombing : "tiens, c'est bizarre, on dirait que ma
boîte aux lettres électronique a explosé”
http://www.secuser.com/dossiers/spamming_mailbombing.htm, accesat la data de 13 aprilie 2011;

29
 Anexa 2
Raportul CISCO 22
cu privire la numărul de mesaje spam trimise în
2009

TARA Mesaje trimise în Mesaje trimise în Volumul schimbării

2009 2008
(trilioane) (trilioane)
Brazilia 7.7 2.7 192.6%
Statele Unite 6.6 8.3 -20,3%
India 3.6 1.6 130.4%
Coreea de Sus 3.1 1.7 81.2%
Turcia 2.6 3.8 -31.3%
Vietnam 2.5 0.5 367.7%
China 2.4 3.2 -24.3%
Polonia 2.4 1.6 43.4%
Rusia 2.3 3.7 -38.2%
Argentina 1.5 1.3 160%

22
Document URL: Daniela Braun, Brasil assume a liderança do spam mundial em 2009, diz Cisco,
http://idgnow.uol.com.br/seguranca/2009/12/08/brasil-assume-a-lideranca-do-spam-mundial-em-2009-diz-
cisco/, accesat la data de 13 aprilie 2011,

30
 Bibliografie selectivă:

Tratate și reviste:

➢ Stefan Olaru, „ Aspecte Legislative si Jurisprudentiale” ;

➢ Andrew Rollings, Ernest Adams, Fundamentals of Game Design,
Prentice Hall, 2006;
➢ Thomas Steiner, Advertising in Online Games and EC Audiovisual
Media Regulation, 2008, articol publicat de NCCR Trade
Regulation (www.nccr-trade.org);

Link-uri web:

➢ http://www.vadmin.ro/sfaturi/internet/e-mail/e-mail-fals-158.html
➢ In-game advertising, http://en.wikipedia.org/wiki/In-
game_advertising ;
➢ http://idgnow.uol.com.br/seguranca/2009/12/08/brasil-assume-a-
lideranca-do-spam-mundial-em-2009-diz-cisco/
➢ http://www.secuser.com/dossiers/spamming_mailbombing.htm
➢ http://economie.hotnews.ro/stiri-telecom-6829790-cum-fost-
pedepsit-spam-romania-2009-17-amenzi-valoare-totala-91-000-
lei.htm,
➢ http://www.legi-internet.ro/articole-drept-it/spamul-aspecte-
legislative-si-jurisprudentiale.html ;

31