MUTATIILE

Mutatiile sunt schimbari bruste care au loc in materialul genetic al unui

individ si care se transmit ereditar.

Mutatiile pot aparea spontan cu o anumita frecventa in mod natural la

orice fiinta vie sau pot fi rezultatul inducerii experimentale cu ajutorul
diferitilor agenti mutageni.

Gena mutanta apare de fapt printr-o schimbare a genei normale, a tipului

salbatic. In acest fel, un organism poate prezenta fie ambele gene
normale, fiind un homozigot dominant, fie o gena normala si una
modificata, fiind un heterozigot, fie ambele gene mutante, fiind un
homozigot recesiv.

Dupa cantitatea de material genetic implicata exista 3 tipuri de

mutatii :

-GENICE modificari in structura anumitor gene sau segmente de

gene, ce detin anumite functii metabolice, care duc la maladii
metabolice (guta, diabet, hipercolesterolemia)

-CROMOZOMIALE rearanjarea unor segmente dintr-un

cromozom (Cri-du-chat)

-GENOMICE modificarea numarului de cromozomi dintr-o celula

(trisomia, sindromul Down)

MUTATII GENICE

Mutatia genica este o modificare a numarului si pozitiei bazelor azotate

din structura genei. Mutatia poate sa apara in promotor sau introni
modificand rata de transcriptie sau procesul de matisare; sau in exoni
sintetizandu-se un lant polipeptidic anormal.

Mutatiile genice sunt cauzate de:

- erori de replicare a ADN ( replicaza poate insera o baza incorecta in

catena nou sintetizata)

- modificari spontane ale bazelor azotate

- agenti mutageni – chimici (analogii bazelor, 5-brom-uracilul, induc

tranzitii)

- fizici (razele UV induc dimeri pirimidinici)

- biologici

Clasificarea mutatiilor:
Dupa modul de aparitie sunt – spontane

- artificiale ( induse)

Dupa tipul celulelor in care apar sunt – somatice

- germinale (cele mai

multe mutatii germinale, produse in regiunile necodante ale
AND, nu au un efect fenotipic, fiind mutatii neutre).

Dupa locusul pe care-l ocupa pe cromozom sunt – autozomale

- gonozomale

Dupa modul de manifestare in fenotip sunt – dominante

- recesive

Dupa sensul de manifestare sunt – de progresie

- de reversie

Tipuri de mutatii genice

Substitutia consta in inlocuirea unei baze azotate cu o alta baza

azotata.

Daca o baza purinica este substituita cu o alta baza purinica sau o

baza pirimidinica e inlocuita de alta baza pirimidinica, substitutia
se numeste tranzitie (AT-GC,TA-CG,GC-AT,CG-TA).

Daca o baza purinica este substituita de una pirimidinica si invers,

substirutia se numeste transversie (AT-TA,AT-CG, GC-
CG,GC-TA).

Substitutia unei baze azotate din structura genei conduce la

substitutia unui aminoacid din lantul polipeptidic.

Efectele substitutiei unui nucleotid depind de localizarea

intragenica a mutatiei (secvente codante, reglatoare sau
noncodante).

- La nivelul regiunilor codante modificarea poate fi silentioasa

(fara modificarea aminoacidului; de ex. GCA sau GCG care
codifica ambii pt arginina)- substitutia unui nucleotid dintr-un
codon duce la aparitia unui codon sinonim si mutatia se numeste
sinonima.

Daca substitutia duce la aparitia unui alt codon sens (care

codifica pt alt a.a) apare modificarea proteinei si acestea se
numesc mutatii cu sens gresit (missens mutations); de ex, CTC
codifica pt glutamat, daca se transforma in CAC, aceasta codifica
pt valina si se modifica lantul de globina ducand la aparitia
siclemiei.

Daca substitutia duce la aparitia unui codon STOP

prematur se va forma o proteina truncheata/incompleta
si acest tip de mutatie se numeste mutatie nonsens.

- La nivelul regiunilor necodante : intronii pot fi si ei

sediul unor mutatii; se poate produce alterarea
situsurilor de decupare al intronilor (splice site
mutations)- respectiv situsul donor 5’GT sau acceptor
AG3’.

- La nivelul secventelor reglatorii mutatiile modifica rata

transcriptiei sau stabilitatea moleculei de ARNm
formate.

Deletia, aditia sau inversia unei singure baze schimba cadrul de

citire si informatia genetica este tradusa eronat. De cele mai
multe ori se sintetizeaza o proteina nefunctionala.

Deletia : CTGGAG

CTAG

Aditia : CTGGAG

CTGGTGGAG

Macroleziunile constau in deletia, aditia sau inversia unei secvente de baze

azotate. Ex, DMD e cauzata de deletii partiale ale genei pt distrofina ( 60%) si
de aditii si inversii (6%)

Recent s-a descoperit o clasa noua de mutatii, numite mutatii instabile sau dinamice,
in care anumite repetitii trinucleotidice sufera modificari ( de obicei expansiuni)
atunci cand sunt transmise in succesiunea generatiilor. Ex, in boala Hungtington,
apare o expansiune a unor repetitii nucleotidice CAG, ce determina modificarea
proteinei denumita huntingtina.

SINDROAME GENETICE

Cea mai cunoscută boală ereditară cauzată de existenţa unui număr greşit de
cromozomi este sindromul Down (47,XX,+21 sau 47,XY,+21).

Fenotipul:

Craniul este mic si rotund. Fata este rotunda , ,,ochii mongolieni’’ orientati in sus si in
afara profilul facial este plat datorita hiperplaziei oaselor proprii ale nasului , iar fruntea
este bombata.

Urechile sunt mici si rotunde. Hipoacuzia sau surditatea reprezinta simptome comune.

Gura, mica este de obicei deschisa. Buzele sunt groase, uscate si fisurate. Limba, mare
este adesea vizibila. Gatul este scurt si gros.

Toracele in palnie si cifoza dorso-lombara sunt observate in unele cazuri. Mainile sunt
scurte si late cu degete subţiri.

Suprafata palmei in locul celor doua creste traversale exista o singura creasta – creasta
simiana. Nu este insa o malformatie constanta (26%). Si nici nu este suficienta pentru
diagnostic deoarece 2-4% dintre copiii normali au si ei aceeasi mica anomalie.

40% dintre copiii cu sindrom Down au o malformatie congenitala de cord, tradusa

uneori prin cianoza buzelor si a degetelor. Multii altii au malformatii digestive. Se
adauga malformatii osoase.