Capitolul III

Constituțiile din România

➢ Eseu
Constituția este legea fundamentală unui stat. Ea stabilește regimul politic al unui
stat, forma de guvernământ, separarea puterilor în stat, precum și drepturile și libertățile
cetățenești. Prima constituție din lume a fost cea americană. Istoricul Nicolae Iorga afirma
în 1938 că ideea de constituție reprezintă “cea dintâi necesitate în statele românești.”

DEMOCRATICE
● 1866
● 1923
● 1991
AUTORITARĂ
● 1938
TOTALITARE(COMUNISTE)
● 1948
● 1952
● 1965

III. Constituțiile României ⏐ 1

 CONSTITUȚIILE DEMOCRATICE DIN 1866 ȘI 1923

Asemănări între constituția din 1866 și 1923

Constituția din 1866 a fost elaborată după abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza și
înlocuirea acestuia cu un prinț străin.

Constituția din 1923 a fost adoptată deoarece se formase România Mare în 1918 prin
unirea ultimelor provincii care se mai aflau sub dominație străină: Basarabia, Bucovina și
Transilvania, și pentru că a fost adoptată legea agrară și cea electorală. De asemenea,
crescuse numărul minorităților etnice (maghiari și germani) și confesionale/religioase
(catolică, greco-catolică și protestantă).

SEPARAREA PUTERILOR ÎN STAT:

Puterea executivă deținută de DOMN/REGE (din 1881 Carol I) și GUVERN

● Domnul alege un candidat pentru funcția de prim-ministru, iar acesta își alegea
miniștrii, iar lista este trimisă spre aprobare domnului
● Guvernul are 2 responsabilități principale: propune legi și rezolvă problemele
curente ale țării

Puterea legislativă este împărțită între DOMN și PARLAMENT

● Domnul propune legi, are drept de VETO, dar nu absolut deoarece trebuie să țină
cont de părerile senatorilor și deputaților, poate să dizolve parlamentul cu condiția
ca în cel mult o lună să organizeze noi alegeri
● Parlamentul BICAMERAL alcătuit din 2 camere: Adunarea Deputaților și Senat.
Acesta poate dezbate și adopta legi.

Puterea judecătorească este deținută de instituțiile de judecată, în frunte cu Înalta

Curte de Casație și Justiție. Judecătorii sunt INAMOVIBILI.

III. Constituțiile României ⏐ 2

 Deosebiri între constituția din 1866 și 1923

● DREPTUL LA VOT
● PROPRIETATEA

Dacă în constituția din 1866 votul era cenzitar, femeile fiind excluse, în constituția
din 1923 votul devine universal pentru bărbații care au împlinit 21 de ani, cu excepția
militarilor de carieră și a magistraților, constituția prevedea egalitatea între sexe, dar femeile nu
primeau dreptul la vot.

Dacă în constituția din 1866 proprietatea privată era sacră, inviolabilă și garantată
de către stat, în constituția din 1923 proprietatea avea caracter de utilitate publică și bogățiile
subsolului aparțineau statului, iar apele navigabile, flotabile și spațiul atmosferic
aparțineau domeniului public.

III. Constituțiile României ⏐ 3

 CONSTITUȚIA AUTORITARĂ DIN 1938

Constituția din 1938 a fost elaborată din cauza modificării regimului politic: regele
Carol al II-lea instaura monarhia autoritară si incepe dictatura regala intre 1938 si 1940.

Constituția a fost alcătuită în timpul regelui Carol al II-lea

A fost redactată de către Istrate Micescu, renumit jurist al perioadei

Avea la bază 2 principii:

● Corporatismul
● Concentrarea puterii în mâinile regelui

Caracteristici:

→ NU a respectat PRINCIPIUL SEPARĂRII PUTERILOR ÎN STAT astfel :

→ Puterea executivă era deținută de REGE prin GUVERNUL SĂU: guvernul nu
mai răspundea în fața parlamentului, ci în fața regelui.
→ Puterea legislativă revenea tot REGELUI prin REPREZENTANȚA
NAȚIONALĂ.
→ Regele numea jumătate din membrii Senatului, iar senatorii și deputații depuneau
jurământ de credință față de rege. Regele nu doar că domnea, dar și guverna.
→ Au fost desfiintate toate partidele si a fost infiintat FRN(Frontul Renasterii
Nationale), primul partid unic din Romania. In iunie 1940,si-a schimbat numele in
Partidul Natiunii.
→ Dreptul la vot revenea persoanelor care au împlinit 30 de ani și erau știutoare de
carte. Pentru a da impresia largirii drepturilor, Carol al II-lea a acordat drept de vot
femeilor in 1939. Acest lucru era lipsit de valoare, deoarece votul devenise un
nonsens din cauza partidului unic.
→ Forma de guvernământ era monarhia autoritară
→ Regele conducea prin decrete și legi
→ Regele avea drept de veto absolut

III. Constituțiile României ⏐ 4

 → Regele nu era tras la răspundere, miniștrii răspunzând de actele emise de el

Sub Ion Antonescu nu a existat un regim constitutional, deciziile apartinand exclusiv lui,
care si-a luat titlul de “conducator al statului”. Dupa rasturnarea lui Antonescu (23 august 1944),
a fost repusa Constitutia din 1923 din 1944 pana in 1947.

III. Constituțiile României ⏐ 5

 CONSTITUȚIA TOTALITARĂ DIN 1948

Constituția din 1948 s-a elaborat după abdicarea regelui Mihai I. Noile condiții
politice și, mai ales, schimbarea formei de guvernământ și a regimului politic de la autoritar
la totalitar, au făcut necesară adoptarea altei constituții.

Caracteristici:

→ Forma de guvernământ era REPUBLICA POPULARĂ

→ În constituția din 1948 numele statului era REPUBLICA POPULARĂ
ROMÂNĂ .
→ Partid unic: Partidul Muncitoresc Român
→ La 30 decembrie 1947, regele Mihai I a fost obligat să abdice.
→ NU mai era respectat PRINCIPIUL SEPARĂRII PUTERILOR ÎN STAT.
→ Pluralismul politic nu mai este prevazut, dar nici interzis
→ Drepturile si libertatile cetatenesti sunt restranse
→ Constituția din 1948 prevedea că România are un PARLAMENT
UNICAMERAL (intitulat MAREA ADUNARE NAȚIONALĂ - M.A.N),
deoarece SENATUL a fost desființat.
→ M.A.N devenea “Organul suprem al puterii de stat “.
→ M.A.N – avea următoarele atribuții:
→ Alegea PREZIDIUL M.A.N
→ Putea să modifice constituția
→ Forma guvernul
→ Stabilea taxele și modul de strangere al lor
→ Stabilea numărul miniștrilor, denumirile și atribuțiile lor
→ Puterea executivă revenea CONSILIULUI DE MINIȘTRI alcătuit dintr-un
președinte, unul sau mai mulți vice-președinți și din miniștri.

III. Constituțiile României ⏐ 6

 CONSTITUȚIA TOTALITARĂ DIN 1952

Constituția din 1952 a fost adoptată deoarece Gheorghe Gheorghiu Dej a înlăturat
gruparea moscovită alcătuită din Ana Pauker, Vasile Luca și Teohari Georgescu. De
asemenea, aducea modificări din cauza amestecului URSS-ului în treburile interne ale
statului român. Constituția nu aducea modificări fundamentale în organizarea politică, ci,
încălca independența statului.

A fost numită CONSTITUȚIA CONSTRUIRII SOCIALISMULUI și prevedea

subordonarea totală a României față de URSS.

Cauza principala a adoptarii constitutiei este acordarea autonomiei teritoriale

comunitatii maghiare din Romania.

Prevederi:

-din actualele judete Harghita, Covasna si o parte din judetul Mures s-a creat regiunea
autonoma

Această constituție menționa pentru prima dată proprietatea socialistă și rolul partidului unic,
Partidul Muncitoresc Roman. Sub Dej, denumirea de PCR a trecut la PMR.

Forma de guvernământ era REPUBLICA POPULARĂ

De asemenea, au fost înființate Tribunalele Populare care aveau scopul de a apăra

“democrația” statului

Era promovat activismul politic și formarea “omului nou”.

III. Constituțiile României ⏐ 7

 CONSTITUȚIA TOTALITARĂ DIN 1965

Constituția din 1965 a fost elaborată după moartea lui Gheorghe Gheorghiu Dej și
venirea la putere a lui Nicolae Ceaușescu.

DEOSEBIRI INTRE CONSTITUTIA DIN 1952 SI CEA DIN 1965

-Schimbarea denumirii țării în REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNĂ.

-Se schimba denumirea partidului unic: P.C.R - Partidul Comunist Român

-Se reintroduce dreptul de proprietate asupra locuintei cu limitarea ca o persoana nu putea

avea mai mult de o locuinta.

-O schimbare a survenit la modificarea Constitutiei in 1974, cand se introduce functia de

presedinte al republicii.

-Nu se respecta separarea puterilor in stat in mod oficial.

ASEMANARI INTRE CONSTITUTIA DIN 1952 SI CEA DIN 1965

-Se pastreaza forma de guvernamant “republica”

-Se pastreaza partidul unic
-Se pastreaza MAN
-Economia ramane de stat (centralizata)
-Comertul exterior ramane monopol de stat
M.A.N este “Organul suprem al puterii de stat “, deci executivul și legislativul se
confundau.
M.A.N avea următoarele atribuții:
● Alegea prezidiul M.A.N
● Forma guvernul
● Putea să modifice constituția
● Stabilea taxele și modul de strângere al lor
● Stabilea numărul miniștrilor, denumirile și atribuțiile lor

III. Constituțiile României ⏐ 8

 Puterea executivă revenea CONSILIULUI DE MINIȘTRI alcătuit dintr-un președinte,
unul sau mai mulți vice-președinți și din miniștrii.
Parlamentul era UNICAMERAL.

III. Constituțiile României ⏐ 9

 CONSTITUTIA DEMOCRATICA DIN 1991-

ACTUALA CONSTITUȚIE A ROMANIEI

Constituția din 1991 a fost adoptată după prăbușirea comunismului în 1989 și

revenirea la un regim democratic.
Se schimba numele tarii in Republica Romania.
Forma de guvernământ este REPUBLICA SEMIPREZIDENȚIALĂ.
Președintele ales prin vot UNIVERSAL, DIRECT, EGAL, SECRET pentru cel mult 2
mandate, iar din 2003 durata unui mandat este de 5 ani.
Parlamentul este BICAMERAL (schimbandu-si numele si structura din MAN) alcătuit
din 2 camere:
● Camera Deputaților (Adunarea Deputaților până în 1991)
● Senat
Curtea Supremă de Justiție este instituția supremă de judecată, judecătorii sunt
INAMOVIBILI și nu pot deține altă funcție decât aceea de profesor universitar.
Prin această constituție au fost înființate 2 instituții:
● Curtea Constituțională, ale cărei decizii sunt obligatorii
● Avocatul Poporului, care veghează la respectarea drepturilor și libertăților pentru
cetățeni.
Se revine la pluripartidismul politic (PNL, PNȚ, FSN, UDMR), la economia bazata pe
initiativa privata si se reintroduce principiul separarii puterilor in stat( executiva-Guvernul;
legislativa- Parlamentul; judecatoreasca- Inalta Curte de Casatie si Justitie)
Drepturi și libertăți cetățenești:
- dreptul la libera exprimare
- dreptul la muncă
- dreptul la învățământ
- dreptul la integritatea fizică, psihică și emoțională
- libertatea conștiinței
- libertatea circulației
- Interzicerea torturii și a pedepsei cu moartea
- Cetățenii străini sau apatrizii se bucurau de protecția statului român

III. Constituțiile României ⏐ 10