Analiza si controlul stocurilor la S.C. Parc S.A.

1.Obiectul de activitatea al firmei: prestari servicii in hoteluri si restaurant si

alte facilitati similare

Serviciile turistice oferite de SC Parc SA

SC Parc SA, ofera turistilor servicii dintre cele mai diverse, incepand cu
serviciile de baza care sunt esentiale in orice structura de primire turistica si
finalizand cu unele servicii suplimentare, menite sa asigure un confort sporit al
vacantei. In cadrul acestora regasim:
 servicii de cazare, in conditii de 4 stele(36 camere) si 2 stele(35
camere)
 serviciile de alimentative publica, unitatea dispunand in acest sens de
3 restaurante
 serviciile de agreement

In grupa serviciilor suplimentare oferite de Hotel Parc se cuprind in

principal: serviciile de informare a clientelei turistice; serviciile de
intermediere(inchirieri rezervari) si altele([parcare proprie).

1
 2. Indicatorii economico-financiari

Tabloul soldurilor intermediare de gestiune la S.C. Parc S.A.

Tabelul nr. 5
Nr. Sold intermediar de
Specificaţie 2007 2008 2009 U.M.
Crt gestiune
Marja comerciala
1. Marja comercialâ 738163 700347 693746 RON
=VM-CMV
Productia
2. Productia exerciţiului 2436406 2544756 1812461 RON exercitiului =
PV+PS+PI
Alte venituri din
3. 49331 59428 170445 RON Avex
exploatare
4. Cheltuieli materiale totale 301644 350531 244686 RON Chm
Cheltuieli cu lucrări şi
5. 709604 602954 395034 RON Clset
servicii prestate de terţi
6. Consumuri intermediare 1011248 953467 639720 RON Csi=Chm+Clset
Valoarea adaugata
7. Valoarea adaugată 2212652 2351064 2036932 RON
=Mc+PE+Avex-Csi
8. Armotizare 110118 187649 272078 RON Am
9. Valoarea adăugată netă 2102534 2163415 1764854 RON Van=VA-Am
Excedentul brut din
Excedent brut din
10. 1628030 1252077 704409 RON exploatare
exploatare
=VA+SE-CP-ITV
Rezultatul
exploatarii
11. Rezultatul exploatarii 924252 584296 225695 RON
=EBE+AVE+VP-
ACE-CAP
Rezultaul
12. Rezultatul curent 561457 245674 24569 RON
curent=RE+VF-CF
Rezultatul
13. Rezultatul exceptional 0 0 0 RON exceptional=VE-
CE
Rezultatul net al
Rezultatul net al
14. 471624 206366 18836 RON exercitiului=RBE-
exercitiului
IP
Sursa: evidentele firmei Parc SA

2
 Observam din datele tabelului 5 ca pe parcursul perioadei analizate
marja comerciala a inregistrat o tendinta de scadere. La fel se poate spune si
despre productia exercitiului.

3. Aspecte teoretice in legatura cu analiza si controlul stocurilor

În prezent1 activitatea hoteliera este recunoscuta ca “industrie a mainii de

lucru”. O mare parte a activitatilor ramane in sarcina personalului(intretinerea
camerelor, bucataria, serviciul la masa, etc.). Deci aceste activitati reclama
utilizarea unor cantitati de stocuri.
Complexitatea problematicii şi diversitatea practicilor de evidenţă a
fluxurilor de numerar antrenate de activitătile intreprinderii impun necesitatea
recurgerii la o multitudine de surse informaţionale: contabilitatea de gestiune,
contabilitatea financiară, situatiile financiare, politicile intreprinderii, legislaţie,
informatii legate de sectorul de activitate, la situaţia altor competitori etc.2

3.1 Conceptia generala de organizare a contabilitatii de gestiune in Romania

Sistemul de contabilitate aplicat in entitatile din Romania este conceput ca
un sistem modularizat fiind alcatuit din subsisteme:contabilitatea financiara si
contabilitatea de gestiune.
Contabilitatea de gestiune are ca obiect:3
- determinarea valorilor stocurilor, care facilitaeaza calculul
rezultatului;
- determinarea pretului de vanzare;
- controlul costurilor;

1
B. Theumann, Ouvrir un hotel, p.p. 36-38
2
Monica Petcu, Analiza economico-financiara a intreprinderii, Bucuresti, Editura Economică, 2003, p. 312
3
Sorin Briciu,Attila Szora Tamás, Iulian Bognar Dobra Florentina Sas, Contabilitatea manageriala a firmelor din
comert
3
 - controlul politicii vanzarii prin inregistrarea cheltuielilor dupa
destinatia lor;
- intocnirea proiectelor pentru studiul variatiei vanzarilor, intrarea
pe o noua piata, cunasterea pericolelor de cadere sub pragul de
rentabilitate si cunoasterea marfurilor vandute in pierdere .
3.2 Conceptia generala de organizare a contabilitatii de gestiune in S.U.A.
Data fiind sorgintea sistemului uniform de contabilitatea hoteliera(a aparut
in 1925 in Statele Unite) acesta este alcatuit dintr-un singur circuit, respectiv
contabilitatea generala care vehiculueaza atat informatii destinate utilizatorilor
interni, cat si informatii destinate utlizatorilor externi.
Sistemul uniform4 asigură înregistrarea veniturilor şi a cheltuielilor astfel
încât elimină contabilitatea de gestiune, conform concepţiei monismului contabil 5.
Eficacitatea este demonstrată prin natura informaţiilor oferite, perfect adaptate
nevoilor, fiabilitatea şi operativitatea lor – dată fiind simplitatea procedurilor de
lucru. Pe această cale, se ajunge la transformarea contabilitătii într-un real
instrument de gestiune, care permite adoptarea celor mai bune decizii.
Principiul sistemului constă în înregistrarea operaţiunilor simultan, după
natura lor (in concordanţă cu reglementările contabile naţionale) şi pe activităţi.
Fiecărei prestaţii îi va corespunde un departament operaţional. Cheltuielile
indirecte care nu pot fi asociate unei prestaţii anume sunt regrupate în cadrul
departamentelor funcţionale, ceea ce corespunde modelului direct-costing. În felul
acesta sunt evitate soluţiile arbitrare de repartizare a cheltuielilor indirecte.
Departamentele operaţionale genereză, concomitent, venituri si cheltuieli (cazare,
alimentatie etc.). Celelalte prestaţii cu o pondere minoră, sunt reunite intr-un
departament „alte servicii operaţionale”.
4
Nicolae Lupu, Economie si management, Editia a V-a, Editura All Beck, Bucureşti, 2005
5
Nicolae Feleagă, Controverse Contabile, Editura Economică, Bucureşti, 1996, Capitolul Monism sau dualism
contabil
4
 Deşi sistemul se dovedeste a fi axat pe controlul exploatării, întocmirea
situatiilor financiar-contabile obligatorii se face fără complicaţii. În acest context
se înscrie întocmirea lunară a balanţei de verificare (conform Legii nr 82/ 1991).
Conturile din Planul de conturi general vor fi înscrise firesc în ordinea numerică a
simbololurilor pentru fiecare departament, fiind utilizată o poziţie suplimentară. În
condiţiile utilizării unui program de calculator, întocmirea balanţei de verficare se
face fără probleme.
Permiţând şi elaborarea situatiilor financiare obligatorii, sistemul uniform
este exact adaptat întocmirii unor situatii de gestiune: tabloul de sinteză intitulat
„Contul de exploatare si rezultate”, şi tablourile detaliate pentru fiecare
departament. Primul oferă o imagine de ansamblu a activitătii hotelului.
Cifra de afaceri fără TVA a hotelului şi cheltuielile directe sunt evidenţiate
pe departamente operaţionale, iar in cadrul acestora pe categorii omogene (cost de
achizitie, cheltuieli de personal, alte cheltuieli directe). Pentru fiecare departament
operaţional, după deducerea cheltuielilor proprii, se obţine marja netă (profitul
departamentului). Prin însumarea acestor marje se obţine o marjă netă totală a
hotelului. În continuare, prin scăderea cheltuielilor indirecte aferente
departamentelor funcţionale (administraţie şi gestiune generală, energie si
întreţinere), se obţine rezultatul brut din exploatare care indică performanţa
realizată la nivelul gestiunii curente a hotelului. Cheltuieli necontrolabile aferente
grupei „Alte cheltuieli” sunt deduse din rezultatul brut din exploatare, în acest fel
obţinându-se rezultatul exerciţiului înaninte de impozitare. După deducerea
impozitului pe profit se obţine profitul net.
Contul de exploatare şi rezultate cuprinde valori procentuale, deosebit de
utile, putând constitui un reper pentru aprecierea performantelor activităţii altor
hoteluri.

5
 Controlul alimentelor si al bauturilor se refera la costul de achizitie al
acestora. El ar trebui organizat distinct la nivelul unui serviciu.Importanta sa
rezida in riscul crescut de producere al greselilor si a fraudelor, precum si in
realitatea potrivit careia departamentul de alimentatie inregistreaza o rata a
profitului reletiv scazuta6.
Sistemul uniform de contabilitate hoteliera creaza premisele conducerii prin
bugete.
Functionarea unui sistem de control de gestiune se bazeaza se bazeaza pe
definirea unei structuri de gestiune, centre de responsabilitate fiecare avand o
autonomie decizionala.

4. Studiu de caz

Principalul instrument de masurare a rezultatelor este contabilitatea analitica.

Cu ajutorul ei putem masura si elabora rezultatele previzionale si efective. Din
pacate acest instrument atat de pretios pentru masurarea rezultatelor este foarte
slab reprezentat; Concret, sistemul de evidenta a carui proceduri de colectare si
prelucrare a datelor au ca obiect inregistrarea datelor in contabilitatea financiara
detaliind prin intermediul a trei conturi distincte, respectiv 371.1”Carmangerie”,
pentru reteaua de comert cu amanuntul 371.2 si 371.3 ”Marfuri in depozit”
existentul de marfuri, nu permite o analiza si un control corespunzator in cadrul
departamentului de alimentatie. Contabilitatea analitica reuseste sa surprinda
structura organizatorica si activitatile proprii de exploatare, poate clarifica
deciziile luate.
In turism contabilitatea analitica poate fi tinuta atat cu conturile din clasa 9
cat si potrivit conceptiei monismului contabil in functie de structurile analitice
urmarite. Data fiind realitatea potrivit careia departamentul de alimentative
inregistreaza o marja a profitului relative redusa, cu atat mai mult nu putem
neglija importanta gestiunii acestora.
Tabelul de mai jos ofera o viziune de ansanblu asupra evolutiei numarului de
turisti care au optat pentru cazare la SC Parc SA, in decursul ultimilor 6 ani:

6
Nicolae Lupu, Economie si management, Editia a V-a, Editura All Beck, Bucureşti, 2005
6
 Evolutia numarului de turisti
Tabelul nr. 1

Ani 2004 2005 2006 2007 200 200 Tota

8 9 l
Turisti 1311 1488 1139 1314 955 490 6699
cazati 5 2 6 3 0 4 0
Sursa: evidentele firmei Parc SA
Din analiza tabelului de mai sus observand trendul urmat de evolutia
numarului de turisti, putem conchide ca la nivelul anului 2005 s-a inregistrat cel
mai mare flux de turisti, iar in 2009 acesta a fost cel mai scazut.
Relevanta este si rata ocuparii inrgistrata in cursul anului 2009:
Rata ocuparii
Tabelul nr. 2

Luna Rata ocuparii Media(%) Rata ocuparii

2*(%) 4*(%)
Ianuarie 21,20 24,79 27,78
Februarie 26,93 33,509 40,079
Martie 21,935 32,517 43,100
Aprilie 24,76 30,99 37,22
Mai 36,129 45,79 55,466
Iunie 27,333 40,241 53,148
Iulie 24,516 33,315 42,155
August 26,175 29,082 31,989
Septembrie 18,667 34,518 50,370
Octombrie 39,0785 48,302 57,5268
Noiembrie 33,143 42,960 52,778
Decembrie 5,806 17,508 29,211
Sursa: Evidentele firmei Parc SA
Analizand evolutia ratei ocuparii la nivelul anului 2009 se poate observa
ca pe intreg parcursul perioadei rata ocuparii inregistrata de cazarea la 4* este
superioara celei inregistrate la 2*. Clientela Hotelului Parc poate fi structurata

7
 pe doua segmente majore si anume: de afaceri, detinand cea mai mare pondere
din totalul turistilor care opteaza pentru acest hotel si de agreement, intr-o
proportie mai redusa deoarece acestia prefer alte forme de cazare.

În cazul firmei SC Parc SA7, avem de a face cu utilizarea unor documente

precum Situaţia prestaţiilor şi decontărilor. În acest document tranzacţiile sunt
consemnate în momentul desfăsurării lor din care mai departe sunt preluate într-un
document cumulativ în care soldurile trebuie să bată atât pe orizontală, cât şi pe
verticală, iar apoi in raportul de gestiune, unde se regasesc informatii legate de
veniturile realizate(cazare, alimentatie, etc., modul de realizare al decontarilor
etc.) Datele astfel prelucrate se confruntă cu cele prelucrate cu ajutorul sistemului
informatic Cristal Soft.

Analiza stocurilor

In cazul SC Parc SA stocurile sunt formate din marfurile care deservesc activitatea de
alimentatie publica. Acestea inregistreaza o pondere foarte redusa in totalul patrimoniului.
Rata stocurilor (rst) arată ponderea activelor circulante (mai putin lichide) in total
active.
Există mai multi factori care influentează mărimea acestei rate: natura activitaţii,
durata ciclului de exploatare, condiţiile pietei, factori de conjunctura (recesiune-expansiune
economica).
Din punct de vedere fizic sunt alcătuite din materii prime, materiale,
mărfuri(preparatele culinare). Un produs hotelier este o combinaţie de produse şi
servicii căreia uzual i se asociază un preţ forfetar (global). Astfel de produse sunt
pensiunea completă si demipensiunea, ultima, pe lângă cazare si mic dejun
incluzând una din mesele principale.

7
Evidenţele Parc SA
8
 Stocuri
rS = x 100
Activ total
Tabel nr. 3

Evoluţia stocurilor

Nr. Specificaţie 2007 2008 2009 U.M. Simbol

Crt.
1. Stocuri medii 63571,50 52003 17249,50 RON St.
2. Activ total 8030718 7827296 7757263 RON At.
3. Rata stocurilor 0,79% 0.66% 0,22% % Rst=100*St/At
4. Indicele de - 0,81 0.33 IcSt=St1/St0
crestere al
stocurilor
5. Indicele de - 0,97 0,99 IcAt=At1/At0
crestere al
activului total
6. Indicele de - 0,97 0.94 IcCA=CA1/CA0
crestere al cifrei
de afaceri
7. Numar de rotaţii 25,09 30 85,06 Ori NrSt=CA/St
stocuri
Sursa: prelucrari proprii

Observăm că pe parcursul periodei analizate valoarea stocurilor existente in gestiunea

societăţii s-a diminuat considerabil. Evoluţia ratei este corelată cu cresterea vitezei de rotatie a
stocurilor care diminueaza durata medie de transformare a lor in lichiditati, având drept
consecinţa cresterea gradului general de lichiditate a activelor circulante.

Rezultatele gestiunii stocurilor

Ratele de gestiune a stocurilor ne arată de câte ori stocurile de materiale trec succesiv
prin fazele de aprovizionare – fabricaţie – vânzare, sau durata durata în zile a unei rotaţii
complete.
Creşterea vitezei de rotaţie a stocurilor înseamnă sporirea eficienţei folosirii lor având ca
efect principal eliberarea (E+) de resurse financiare.
Incetinirea vitezei de rotaţie înseamnă reducerea eficienţei folosirii lor având ca efect
imobilizarea (I-) unui necesar suplimentar de resurse financiare.
CA1 St1
(E+) sau (I-) = (dz1 – dz0) x = Δdz x
T dz1
A) Ratele exprimate în numar de rotaţii:
9
 CA
nrS =
Stocuri
La interpretarea rotaţiei stocurilor trebuie avut în vedere trei aspecte, şi anume.
 În loc de CA la numărător ar fi mai indicat să se utilizeze costul bunurilor vândute
deoarece CA se exprimă la preţul pieţei în timp ce stocurile reprezintă de cele mai multe ori
costuri istorice, totuşi, de regulă se foloseşte cifra de afaceri pentru a permite comparaţii între
diferite întreprinderi care fac parte din aceeaşi ramură de activitate;
 Utilizarea de metode diferite de evaluare de la o întreprindere la alta (FIFO, LIFO,
Cmp) poate denatura rezultatele din urma comparaţiei; Intrucat stocurile sunt evaluate la pret de
vanzare nu este cazul firmei Hotel Parc.
 Mai corect, ar trebui să se ia în calculul acestei rate o medie anuală a stocurilor ;
Stoc iniţial + Stoc final Sfian+Sffeb+...+Sfdec
St. mediu global = sau St.mediu global =
2 12

Pentru a depista în special aspectele nefavorabile în modul de utilizare a stocurilor

analiza poate fi adâncită la nivelul fiecărui element al stocurilor: materii prime şi materiale,
marfuri, produse finite, alte stocuri.
B) Ratele exprimate în număr de zile:
Sm
dzS = xT
CA
Putem urmării duratele de rotaţie a stocurilor atât pe total cât şi pe elementele
componente astfel:
- Însumarea duratelor de rotaţie a elementelor componente
Sm Smp+Spn+Spf+Smf+As
dzS = xT= xT=
CA CA

Smp x T Spn x T Spf x T Smf x T As x T

= + + + + =
CA CA CA CA CA
= dzmp + dzpn + dzpf + dzmf + dzAs
unde: dzS = durata de rotaţie in zile a stocurilor totale;
dzmp = durata de rotaţie in zile a stocurilor de materii prime;
dzpn = durata de rotaţie in zile aproducţiei neterminate;
dzpf = durata de rotaţie in zile a stocurilor de produse finite;
dzmf = durata de rotaţie in zile a stocurilor de mărfuri;

10
 dzAs = durata de rotaţie in zile a altor stocuri;
Analiza factorilor care acţionează asupra vitezei de rotaţie a stocurilor poate fi
aprofundată prin urmărirea influenţei diferitelor elemente pe stadii ale circuitului stocurilor:
a)durata în zile a unei rotaţii a stocurilor de materii prime şi materiale (dzmp):
Smp x T M Qfc CAc
dzmp = x x x
M Qfc CAc CAp

Unde:
Smp x T
- durata în zile a rotaţiilor materiilor prime şi materialelor
M

M
- ponderea cheltuielilor materiale în producţia fabricată
Qfc

Qfc
- ritmul vânzării producţiei
CAc

CAc
- rentabilitatea vânzărilor
CAp

b)durata în zile a unei rotaţii a stocurilor de producţie neterminată (dzpn):

Spn x T Qfc CAc

dzpn = x x
Qfc CAc CAp

c)durata în zile a unei rotaţii a stocurilor de produse finite (dzpf):

Spf x T C
dzpf = x Ac
CAc CAp

Rata (coeficientul) de rotaţie a stocurilor de mărfuri:

Venituri din vânzarea mărfurilor Smf
nrmf = sau dz At = xT
Stocul mediu de mărfuri Vmf
Tabel nr . 4

Viteza de rotaţie a stocurilor de marfuri

Nr. Specificaţie 2007 2008 2009 U.M. Simbol
Crt.
1. Venituri din 1595517 1559641 1467276 RON Vmf
vânzarea
mărfurilor

11
 2. Stocul mediu 63571,50 52003 17249,50 RON Smf
de mărfuri
3. Numărul de 25 29,99 85,06 Rot. NrSmf=Vmf/Smf
rotaţii
4. Durata în zile a 14,54 12,18 4,30 Zile DzSmf=365*(Smh/Vmf)
unei rotaţii
5. Eliberari(-) - -10316,22 -31677,08 RON Efecte
Imobilizari(+)
Sursa: prelucrari proprii

Durata rotaţiei stocurilor de mărfuri a scăzut permanent în perioada

analizată. Situatia este favorabilă şi reflectă eficientă activitaţii comerciale, fiind
corelata cu scăderea într-un ritm mai rapid a stocurilor respective, fată de
corespondentul elementului în venituri. Efectul acestei situaţii o reprezintă
eliberarea de resurse financiare. Durata in zile a uneui rotaţii este foarte bună,
fiind explicată prin ponderea scăzută a marfurilor (datorată specificului
activitaţii).
Marja comerciala
In ce a ce priveste marja comerciala in practica economica marja
comerciala se exprima si sub forma unor rate medii8, astfel:
Marja comerciala
Tabelul nr 6

Nr. Specificaţie 2007 2008 2009 U.M. Simbol

Crt.
1. Marja 738163 700347 693746 % Mc
comerciala
2. Rata marjei 44,26 44,90 47,29 % RMVM=MC/VM*100
comerciale fata
de valoarea
marfurilor
vandute
3. Rata marjei 86,10 81,51 89,68 % RMCM=MC/CM*100
comerciale fata
de costul
marfurilor
vandute
Sursa: evidentele firmei Parc SA
8
Burja V., Todea N., Burja C., Analiza financiară şi evaluarea societăţilor comerciale. Elemente teoretice şi
aplicaţii, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2003
12
 Interpretarea evolutiei ratei marjei comerciale

Observam din datele tabelului nr. 6 ca marja comerciala a inregistrat o

valoare care a scazut permanent pe parcursul perioadei analizate. Scaderea marjei
comerciale cu 6601lei in anul 2009 fata de 2008 se explica prin actiunea
urmatorilor factori:

- influenta modificarii sumei veniturilor din vanzarea marfurilor:

ΔMC(VM)=-41471,89

Suma veniturilor din vanzarile de marfuri a influentat negativ marja comerciala.

- influenta modificarii ratei comerciale medii fata de valoarea marfurilor:

ΔMC(RMVM)=35067,89

Rata comerciala medie fata de valoarea marfurilor a influentat pozitiv marimea

indicatorului.

Controlul alimentelor si al bauturilor se refera la costul de achizitie al

acestora. El ar trebui organizat distinct la nivelul unui serviciu.Importanta sa
rezida in riscul crescut de producere al greselilor si a fraudelor, precum si in
realitatea potrivit careia departamentul de alimentatie inregistreaza o rata a
profitului reletiv scazuta9.
Pentru aceasta ar trebui sa cunoastem costul de achizitie, iar acest lucru din
punct de vedere al organizarii evidentei gestiunii ar insemna urmarirea la nivel de
articol a bunurilor achizitionate. Actualmente softul de contabilitate utilizat nu
reuseste sa raspunda necesitatilor impuse de o asemenea evidenta.Acesta permite
introducerea sintetica a datelor din facturile de achizitie a stocurilor si nu permite
urmarirea la nivel de articol.

9
Nicolae Lupu, Economie si management, Editia a V-a, Editura All Beck, Bucureşti, 2005
13
 Premisa determinarii consumului real de materii prime alimentare si bauturi
este creata prin efectuarea lunara a inventarului fizic.
Costul de achizitie poate fi calculat apriori sau sau aposteriorii. Costul de
achizitie calculat apriori este stabilit pe baza fiselor tehnice. Poate reflecta fie un
consum planificat, fie consumul teoretic determinat in functie de vanzarile reale.
Acesta ar putea facilita obtinerea anumitor informatii despre abaterile
inregistrate in cadrul procesului de aprovizionare.

14