Evaluarea tradițională

Evaluarea modernă
Evaluarea modernă
Definiții...
Considerații generale
Criterii
1. Evaluare inițială
-Stabilirea capacităților de învățare, nivelul de pregătire a elevilor
-Probe inițiale de evaluare: orale, scrise sau practice

2. Evaluare cumulativă/sumativă
-Varianta „tradițională”, la finalul procesului de învățământ
-Nu are efect asupra ameliorării rezultatelor/procesului (poate doar la generația
următoare)

3. Evaluare continuă/formativă
-Pe tot parcursul demersului didactic (etape mai restrânse)
-Își propune să evalueze unde se află elevul într-un moment dat față de obiectivele
stabilite
-Permite revizuirea procesului pe parcurs
Evaluarea formativă
Evaluarea formativă
Relaţia curriculum-evaluare determină două tipuri de efecte:
- feed-back-ul;
- back-wash-ul.
• Controlul, reglarea şi autoreglarea procesului de învăţământ, exprimate prin
feed-back şi feed-forward sunt elemente deosebit de valoroase pentru
îmbunătăţirea ulterioară a procesului educaţional.

• „feed-back-ul este mecanismul prin care cadrul didactic obţine retroactiv

informaţii despre efectele demersului pedagogic efectuat, iar educaţii despre
activitatea de învăţare desfăşurată” (Ionescu, M., Bocoş, M., 2008, p.203);

• feed-back-ul poate fi formativ (realizat sistematic pe parcursul întregii secvenţe

de învăţare, cu rol de susţinere a activităţii elevilor) şi sumativ (realizat la
finalul procesului de învăţare cu scopul de a obţine informaţii referitoare la
prestaţia elevului şi a cadrului didactic);

• feed-forward-ul este „mecanismul prin care profesorul anticipează

posibilităţile, fazele, evoluţiile, variantele etc. care apar în procesul de
învăţământ şi care prefigurează atingerea sau nu a finalităţii urmărite”
(Ionescu, M., Bocoş, M., 2008, p. 203).
Back-wash-ul (Wash-back-ul) este efectul retroactiv şi constă în impactul vizibil
pe care îl are evaluarea asupra curriculum-ului, a disciplinei de studiu şi chiar
asupra schemei de evaluare, care poate fi pozitiv sau negativ.

Efectul retroactiv se înregistrează, mai ales, ca urmare a examenelor naţionale.

Ponderea în sens pozitiv se poate realiza prin armonizarea relaţiei dintre
evaluarea curentă şi examene:

• prin respectarea curriculum-ului de evaluat;

• prin utilizarea permanentă a tehnicilor şi instrumentelor de evaluare noi şi a
celor alternative;
• prin utilizarea continuă a feed-back-ului,
• prin asigurarea unei comunicări eficiente cu elevii – părinţii – factorii de decizie;
• prin asigurarea de resurse materiale/financiare şi umane necesare desfăşurării
• eficiente a examinării;
„Efectul back wash” vizează influenţa examenului asupra organizării curriculumului şi instruirii.

• Cunoaşterea anticipată de către profesori şi elevi a stilului şi conţinutului probelor de evaluare care vor
fi practicate la un examen determină transformarea testului în organizatorul „instruirii“ (instruirea
pentru testare).
• Toate activităţile din clasă – conţinut, metode, proceduri de evaluare gravitează în jurul „situaţiei de
testare“. Standardele curriculare sau orice aspect didactic care nu au contingenţă cu probele în cauză
sunt ignorate. În aceste condiţii învăţarea îşi deteriorează funcţiile principale şi devine un simplu mijloc
de ridicare a punctajului la examen.

Pentru a reduce decalajul dintre curriculum evaluat şi curriculum intenţionat oficial şi pentru a creşte
relevanţa evaluării, câteva măsuri pot fi adoptate:
• Reconsiderarea probelor de examen astfel încât acestea să vizeze principalele categorii de standarde
ocupaţionale.
• Diversificarea metodelor şi procedeelor de evaluare, asigurarea complementarităţii lor.
• Valorificarea potenţialului evaluării curente, alături de probele de examen.

• (Potolea & Neacșu, 2011)