Halux valgus = deformatie a antepiciorului si halucelui determinata de

slabirea musculaturii si ligamentelor in cazul supraincarcarii anterioare a

piciorului. Afectiunea este in special la varsta adulta, la pacienti de sex feminin,
de la incaltaminte prea stramta sau prost confectionate. Afectiunea produce
atrofia musculaturii plantare, durioane si un proces de artroza in artic
metatarso falangiana. Metatarsiana falangiana I sufera un proces proogresiv de
subluxatie. Proeminenta mediala este a capului primului metatarsian. In
paralele cu inclinarea laterala a halucelui se modifica pozitia normala a
degetelor 2/2-3 care se vor pozitiona dedesubtul sau deasupra halucelui.
Procesul artrozic continua la nivelul degetelor 2-3 unde apare asa numitul
degete in ciocan. Tratamentul este in primul rand chirurgical constand in
rezectia portiunii proeminente medial si realinierea falangei proximale a
halucelui. Tratamentul chirurgical este urmat de reeducarea functionala.
Antepiciorul are rol important in mers. El da un ultim impuls membr inf inainte
de etapa de pendulare postero-ant. Dupa interventia chirurgicala trebuie
recuperata mobil artic metatarso-falangiene pt a se produce rularea plantei in
timpul mersului de la calcai pana la vf. Fara mobilitatea halucelui in mers, dupa
interventia chirurgicala, pacientul va ramane cu mers schiopatat asemanator cu
cel din coxartroza. Recuperarea incepe dupa primele 3 zile dupa operatie cu
mobilitatea pasiva analitica a degetelor, a metatrsienelor si a gleznei.
Mobilizarile sunt precedate de masaj usor plantar si de masaj circulator aplicat
la niv musculaturii gambei in sens ascendent. In plus se poate prelucra prin
masaj muschiul triceps sural si muschii lojei mediale a gambei m. tibiali.
Masajul urmareste mentinerea troficitatii si contractilitatii muschilor in
conditiile in care musculatura gambei este mai putin solicitata. Recuperarea
incepe prin miscari active de flexie-extensie de glezna si degete. Asupra
halucelui se lucreaza intr-o etapa ulterioara. Vom reeduca mersul pacientului
intai fara a forta miscarea degetelor cu piciorul abdus evitand sprijinul pe
antepicior. Dupa disparitia durerii se va trece la reeducarea mersului corect cu
rularea plantei de la talon pana la haluce. In concluzie, initial se aplica masaj pe
nivelul gambei apoi mobilitati pasive intai ale degetelor si apoi ale halucelui,
mobilizari pasive in aceiasi ordine si in final corectarea mersului.
Pociorul stramb congenital (varus equin ) = deformatie mai frecventa la
pacienti de sex masculin proportia fiind 65 – 35 %. Poate fi unilateral, dar mai
frecvent bilateral. Deformatie cu orientarea piciorului catre medial cu
supraincarcarea in mers a portiunii postlaterale a piciorului si extensie de
glezna, apoi musculatura si ligamentele. Grupele musculare de pe fata interna
sunt scurtate abductorii si supinatorii in timp ce grupele musculare de pe fata
laterala sunt hipotone si hipoatrogice ( muschii care fac pronatia piciorului si
abductie). Cauzele care determina aparitia pot fi:
- opriri in dezvoltarea embrionara a membr inferior sau dezechilibrare
neuromusculara. Piciorul stang congenital valus equin se prezinta cu portiunea
ant ( metatarsiene si falange ) adduse
- marginea mediala... ?
- bolta plantara... ?
- in mers sprijinul se realizeaza pe marginea... ?

Tratament
In faza usoara se executa manevre manuale care urmarec sa corecteze
pozitiile anormale ale piciorului. Pentru corectarea adductiei antepiciorului se
aplica priza pe aceasta portiune cu degetele la nivel plantar si cu cealalta mana
se face priza pe talon a.i ambele police sa se plaseze sub maleola externa. Prin
miscari usoare se reorienteaza talonul pe aceeasi linie cu vf piciorului. Supinatia
se corecteaza prin fixarea maleolelor cu o mana, prinzandu-se antepiciorul cu
mana opusa si se executa miscari pasive de pronatie care sa duca talonul in
pozitie hipercorectiva ( lateral de axul piciorului ).
Pozitia equin -> se realizeaza priza pe gamba la nivel maleolar, iar cu
cealalta mana se realizeaza flexie dorsala a piciorului. Aceste mobilizari trebuie
efectuate zilnic corectia fiind mentinuta prin orteze sau prin tapping. La copii
mai mari de 3 luni reducerea se realizeaza prin aplicarea succesiva de aparate
gipsate, iar in cazul copiilor mari carora li s-a neglijat afectiunea, recuperarea se
realizeaza prin plasgie de tendon ahilian ( alungire si imobilizare ) in aceste
cazuri kt va interveni dupa vindecarea leziunilor pt tonifierea musculaturii in
conditii de alungire si pt recastigarea mobilitatii articulare. Miscarile se pot
realiza in sensul opus deformarii insistandu-se asupra fleixiei dorsale, abductiei
si pronatiei. Muschiul triceps sural va fi antrenat prin manevre relaxante de
masaj. Vor fi tonifiati in conditii de scurtare abductorii, pronatorii piciorului si
flexorii dorsali.
Tratamentul este de durata, de aceea familia poate fi antrenata in
desfasurarea lui. Incaltamintea ortopedica este obligatorie indiferent de varsta.
In concluzie, la nou-nascut, se aplica zilnic mobilizari pasive in sensul corectiei
deficientei mentinand pozitiile corectata prin bandaje sau orteze. La copiii de
peste 3 luni se aplica atele corectoare succesive, iar la varste mai mari se
recomnada plastiile de tendon ahilian. In toate aceste situatii este benefica
tonifierea musculaturii in sens corector si refacerea mobilitatii.