NOŢIUNI ŞI CONCEPTE

DEFINITORII IN PROIECTAREA
PRODUSELOR

PROIECTARE FUNCTIONALA
MANAG CICLULUI DE VIATA AL PROD.

Conf. dr. ing. Daniel-Constantin ANGHEL

 Plan

1. Produsul
2. Nevoia
3. Cerinţa
4. Restricţia (Constrângerea)
5. Caracteristica

Pagina 2
 PRODUSUL

Plan
– Produsul Una dintre cele mai simple definiţii ale noţiunii de produs este
+ Nevoia "ceea ce este vândut de o societate clienţilor săi în scopul
+ Cerinţa satisfacerii nevoilor acestora".
+ Restricţia
(Constrângerea)
Noţiunea de produs are un înţeles foarte larg. Astfel se pot
+ Caracteristica
întâlni:

- produs material care poate fi:

ofluid (gaz sau lichid) Ex: ulei, gaz metan, apa etc
oobiect : automobil, frigider, stilou etc.

- produs proces care poate fi:

oproces industrial Ex: prelucrarea unei piese prin aşchiere,
montajul unui obiect. întreţinerea unui autovehicul etc.
oproces administrativ Ex: eliberarea unui act de identitate,
gestiunea unui magazin, difuzarea unui ordin într-o societate
etc.

Pagina 3
 PRODUSUL

Plan
– Produsul - produs serviciu Prin acest tip de produs se înţeleg toate
activităţile care nu produc direct bunuri concrete. Ex:
+ Nevoia
+ Cerinţa
+ Restricţia
activitatea unei bănci, activitatea unui hotel, activitatea
(Constrângerea) într-o universitate, activitatea unui birou juridic etc.
+ Caracteristica

- produs sistem. Prin acest tip de produs se înţelege un

ansamblu de elemente ce formează un tot structural cu
scopul de a satisface una sau mai multe nevoi coerente. In
general este vorba de un produs vast formal din toate
tipurile de produse enumerate anterior. Ex o rafinărie, acolo
unde interacţionează toate celelalte tipuri de produse:
produse materiale, produse procese si produse servicii.

- produs software – creaţia intelectuală (programe,

proceduri etc).

Pagina 4
 PRODUSUL

Plan
– Produsul În funcţie de posibilitatea de descompunere in părţi
+ Nevoia componente, produsul poate fi:
+ Cerinţa
+ Restricţia - produs global, în general acesta este un produs
(Constrângerea)
+ Caracteristica complex (un automobil) dar poate fi şi un produs simplu
(un pix cu pasta).

- produs parţial (ex: motorul unui automobil). Acesta

poate fi de asemenea un produs complex sau un produs
simplu.

În practica un produs parţial poate fi la rândul său

considerat un produs global faţa de subansamblele care îl
compun (motorul este considerat produs global fata de
piesele care-l compun).

Pagina 5
 PRODUSUL

Plan
– Produsul
+ Nevoia
+ Cerinţa În funcţie de starea produsului in proiectarea
+ Restricţia produselor se poate deosebi:
(Constrângerea)
+ Caracteristica
- produs existent, ce trebuie reproiectat deoarece nu mai
satisface nevoile curente ale utilizatorilor;

- produs nou, care este în general un produs necunoscut

ce trebuie proiectat pentru a satisface unele nevoi ale
utilizatorilor semnalate de serviciul de marketing al
societăţii. De cele mai multe ori, produsele noi nu apar în
urma unor nevoi noi exprimate de către utilizatori.

Pagina 6
 PRODUSUL

Plan
gramofon 
– Produsul
+ Nevoia
+ Cerinţa pick-up 
+ Restricţia
(Constrângerea)
+ Caracteristica
casetofon 

cititor de CD 

player mp3 

nevoia = aceeasi si anume de "a stoca si de a reda

sunete în momentul dorit". Exigentele …?
Pagina 7
 NEVOIA

Nevoia reprezintă sesizarea de către serviciul de marketing a

Plan
unei lipse, necesităţi, insatisfacţii sau a unui neajuns,
– Produsul exprimate de către utilizatori.
– Nevoia
+ Cerinţa Ea reprezintă motivaţia generării sau apariţiei unuia
+ Restricţia
(Constrângerea)
sau mai multor tipuri de produse.
+ Caracteristica Nevoile pot fi exprimate sau implicite, recunoscute sau
nerecunoscute, latente sau potenţiale.

Principalele tipuri de nevoi sunt:

-nevoile fiziologice (foamea, setea, somn, adăpost,
mişcare) şi se referă la nevoile fundamentale ale
organismului uman;
-nevoile de siguranţa şi securitate (protejarea împotriva
pericolelor);
-nevoile sociale care sunt asociate relaţiilor între indivizi;
-nevoile psihologice care sunt asociate respectului faţă de
sine însuşi.

Pagina 8
 CERINTA

Plan
– Produsul
– Nevoia
+ Cerinţa
+ Restricţia Orice produs este un răspuns la o nevoie foarte
(Constrângerea) generală.
+ Caracteristica

Identificarea cerinţelor este în general un proces dificil şi

important în proiectarea unui produs(este un proces
mental).

Clasificarea cerinţelor se face după mai multe criterii:

Pagina 9
 CERINTA

-după importanţa sau modul de apreciere de către consumator:

Plan ocerinţe obligatorii care trebuie îndeplinite indiferent de
– Produsul circumstanţe deoarece daca nu sunt satisfăcute, produsul sau
– Nevoia funcţiile acestuia nu îndeplinesc specificaţiile utilizatorului. La
+ Cerinţa rândul lor se împart în:
+ Restricţia cerinţe fixe (care trebuie totuşi îndeplinite intr-o anumită
(Constrângerea)
+ Caracteristica
toleranţă). Ex: tensiunea de alimentare la un aparat
electric 220-230 V.
cerinţe maximale şi respectiv minimale (cerinţe la care
nu trebuie depăşită o anumita valoare maximă şi
respectiv trebuie obligatoriu depăşită o anumită limită
minimă). Ex: temperatura maximă de lucru a unui
calculator 35 °C)
ocerinţe neobligatorii - pot fi îndeplinite incomplet, pot fi
revizuite pentru anumite solicitări sau pot fi „relaxate” în
anumite cazuri;
ocerinţe facultative, care exprimă solicitări pentru caracteristici
opţionale care ar putea fi îndeplinite numai dacă
circumstanţele vor fi favorabile, caracteristici care ar putea fi
apreciate prin plăcerea sau satisfacţia de a le avea ale
utilizatorului
Pagina 10
 CERINTA

Plan
– Produsul
-după modul de exprimare sau de percepţie:
– Nevoia
+ Cerinţa
ocerinţe explicite care sunt exprimate şi percepute în
+ Restricţia mod direct;
(Constrângerea) ocerinţe implicite care nu sunt exprimate dar se
+ Caracteristica
subînţeleg;
-după nivelul de formalizare:
ocerinţe stipulate sau reglementate (reglementări
statale, reglementai contractuale etc);
ocerinţe specificate (specificaţii de cerinţe, caiete de
sarcini funcţionale, liste de cerinţe etc);
-după sursa de formulare:
ocerinţe ale clientului (utilizatorul sau consumatorul);
ocerinţe ale sponsorului (emitentul comenzii sau
finanţatorul);
ocerinţe ale producătorului (fabricantului).

Pagina 11
 CERINTA – Clase de cerinte

Plan Clase de cerinţe ale unui produs

– Produsul
– Nevoia
+ Cerinţa
-Cerinţe de piaţă = acele cerinţe necesare pentru a se
+ Restricţia garanta o reacţie favorabilă a pieţei pentru un anumit
(Constrângerea) produs faţă de produsele concurente. (Ex. nivel de
+ Caracteristica
performanţă, caracteristici ale unor produse similare,
respectarea cerinţelor clienţilor etc);
-Cerinţe de utilizare = acele cerinţe care asigură o
întrebuinţare corespunzătoare a produsului(posibilitatea
reglării unor parametri, menţinerea parametrilor într-un
regim optim, siguranţa in exploatare etc);
-Cerinţe de mediu = acele cerinţe care ne asigură că
produsul se va comporta corespunzător pe parcursul
operării, transportului sau manipulării (domeniu de
temperatură, presiune, umiditate, praf, mediu coroziv,
vibraţii, zgomot, posibilitatea apariţiei unor alte evenimente
neprevăzute);

Pagina 12
 CERINTA – Clase de cerinte

Plan
– Produsul
-Cerinţe ergonomice = cerinţe care asigură o utilizare
– Nevoia
+ Cerinţa
uşoara a produsului (siguranţa operatorului, comoditatea in
+ Restricţia exploatare etc);
(Constrângerea) -Cerinţe ecologice = cerinţe care scot în evidenţa impactul
+ Caracteristica
pe care produsul îl are asupra mediului ambiant (noxe,
zgomot, modalităţi de eliminare după utilizare etc);
-Cerinţe estetice = cerinţe care scot în evidenţă modul cum
pot fi influenţate favorabil simţurile utilizatorului (formă,
culoare, corelaţia între suprafeţe, dimensiuni, grad de
finisare acoperirea suprafeţelor etc);
-Cerinţe de distribuţie = cerinţe care scot în evidenţă buna
desfăşurare a activităţii de distribuţie a produsului proiectat
(cerinţe care prevăd modul de manipulare, ambalaje,
depozitare, transport, cerinţe care asigura buna informare a
utilizatorului etc);

Pagina 13
 CERINTA – Clase de cerinte

Plan
– Produsul
– Nevoia
+ Cerinţa
+ Restricţia
(Constrângerea) -Cerinţe de calitate = cerinţe care asigura respectarea unor
+ Caracteristica
reglementări, norme, convenţii (drepturi de autor, patente,
licenţe, regulamente naţionale şi internaţionale);
-Cerinţe de proiectare = cerinţe ce trebuie considerate şi
respectate la proiectare (materiale, forme, dimensiuni,
calitatea unor suprafeţe, toleranţe etc);
-Cerinţe de standardizare = cerinţe ce implică respectarea
prevederilor unor standarde (respectarea unor standarde de
domeniu, standarde naţionale, ISO etc);

Pagina 14
 CERINTA – Clase de cerinte

Plan
– Produsul
– Nevoia
+ Cerinţa
+ Restricţia -Cerinţe de control, verificare, inspecţie, certificare calitate
(Constrângerea) = cerinţe ce pun în evidenţă cum se verifică şi cum se
+ Caracteristica
certifică anumite aspecte de calitate;
-Cerinţe economice = cerinţe care impun anumite
caracteristici economice (cost de fabricaţie, grad de
rentabilitate, cost de operare - în cazul unui serviciu, preţ
limită de piaţă etc);
-Cerinţe de lichidare = cerinţe ce scot în evidenţă cum se
rezolvă ultimul stadiu de existenţa ai produsului (reciclarea,
recuperarea, recondiţionarea, refolosirea, distrugerea,
degradarea nepoluantă a produsului).

Pagina 15
 Restricţia (Constrângerea)

Plan
– Produsul
– Nevoia
– Cerinţa
La proiectarea oricărui produs, trebuie avută în vedere şi
+ Restricţia latura economică a realizării lui, adică trebuie luate în
(Constrângerea) considerare şi implicaţiile legate de costurile de realizare ale
+ Caracteristica
acestuia. În caz contrar, produsul poate deveni nefavorabil
pentru organizaţia respectivă. Pe de altă parte, proiectarea
unui produs trebuie să ţină seama şi de reacţia pieţei.

Astfel, un produs poate interesa dacă se lansează pe piaţă

într-un anumit interval de timp, altfel el putând să nu mai fie
interesant (acest interval de timp variază de la un domeniu
la altul). Aceste două aspecte menţionate anterior sunt
exemple de constrângeri pe care un proiectant trebuie să le
aibă in vedere.

Pagina 16
 Restricţia (Constrângerea)

Plan
– Produsul
– Nevoia
– Cerinţa
Pornind de la aceste aspecte, constrângerea se defineşte
+ Restricţia ca fiind limitarea libertăţii celui care concepe şi/sau
(Constrângerea) realizează produsul.
+ Caracteristica

Conform acestei definiţii, putem spune ca restricţia este un

caz particular de cerinţă, pentru care se limitează libertatea
de acţiune a proiectantului.

ATENTIE! Restricţia poate fi o cerinţa, pe când cerinţa nu

este întotdeauna o restricţie.

Restricţiile se manifestă în toate fazele de viaţă ale unui

produs (concepţie, realizare sau utilizare).

Pagina 17
 Restricţia (Constrângerea)

După natura lor, restricţiile se clasifică în:

-restricţii naturale - impuse de natură (nu se poate proiecta un
Plan
anumit produs fără respectarea legilor naturii sau ale fizicii);
– Produsul
– Nevoia
-restricţii legislative - sunt acele tipuri de restricţii impuse prin legi,
– Cerinţa
decizii ale autorităţilor, regulamente, coduri de practică ele;
+ Restricţia -restricţii normative - impuse de standarde, norme tehnice,
(Constrângerea) reglementări interne sau internaţionale (aceste tipuri de restricţii
+ Caracteristica asigură interschimbabilitatea produselor);
-restricţii ecologice - impuse de condiţii şi reglementări privind
protecţia mediului;
-restricţii tehnologice - impuse de condiţiile specifice de fabricaţie a
produsului (indisponibilitatea unui material, indisponibilitatea unei
tehnologii avansate etc);
-restricţiile economice - impuse de piaţă, de posibilităţile
economice ale executantului, de posibilităţile economice ale
utilizatorului;
-restricţiile organizatorice (manageriale) - impuse de condiţii de
ordin organizatoric, de metode şi politici de conducere etc.
Restricţiile depind de loc (ele pot diferi de la o ţară la alta, de la o
regiune la alta) şi evoluează în timp (restricţiile se modifică de la o
perioadă de timp la alta - vezi normele impuse de poluarea
automobilelor). Pagina 18
 Caracteristica

Plan
– Produsul
– Nevoia Caracteristica semnifică orice trăsătură, proprietate sau
– Cerinţa parametru al unui produs.
– Restricţia
(Constrângerea)
+ Caracteristica Clasificarea caracteristicilor unui produs se realizează după
mai multe criterii:
-după modul de percepţie a proprietăţilor se disting:
ocaracteristici externe care se referă la interacţiunea
produsului cu mediul de operare;
ocaracteristici interne care se referă la proprietăţi legate
de structura produsului.
-după posibilitatea cuantificării:
ocaracteristici cuantificabile (dificil sau uşor
cuantificabile) - viteza, forţa, puterea, etc;
ocaracteristici necuantificabile (culoare, gust, miros etc).

Pagina 19
 Caracteristica

Plan
– Produsul
– Nevoia
– Cerinţa
– Restricţia
(Constrângerea)
-după gradul de importanţă
+ Caracteristica ocaracteristici foarte importante;
ocaracteristici importante;
ocaracteristici mai puţin importante;
ocaracteristici relativ neimportante,
-după domeniul tehnic
ocaracteristici geometrice;
ocaracteristici cinematice;
ocaracteristici mecanice;
ocaracteristici termice.

Pagina 20
 Caracteristica

Astfel, la explicitarea nomenclatorului de cerinţe ale

Plan
unui produs, pentru dimensionarea acestora, se pot utiliza
– Produsul
– Nevoia
următoarele tipuri de caracteristici, cu următoarele mărimi
– Cerinţa
definitorii:
– Restricţia
(Constrângerea) -caracteristici geometrice - lungime, lăţime, înălţime, gabarit,
+ Caracteristica formă etc;
-caracteristici de mişcare - legea, tendinţa, acceleraţia, viteza etc;
-caracteristici de forţă - direcţia, mărimea, greutatea, sarcina,
rigiditatea, stabilitatea solicitarea etc;
-caracteristici de energie - puterea, pierderile, frecarea, presiunea,
temperatura, încălzirea, răcirea, înmagazinarea etc;
-caracteristici de material - tipul de material, transformările la care
este supus etc;
-caracteristici de siguranţă - sistemul de protecţie, protecţia
mediului etc;
-caracteristici ergonomice - mod de folosire, zona de utilizare,
poziţia, iluminarea, culoarea, condiţiile de formă etc;
-caracteristici de realizare - mod de obţinere, prelucrare, montaj,
restricţii şi posibilităţi privind mijloacele de prelucrare etc;
Pagina 21
 Caracteristica

Plan
– Produsul -caracteristici de încercare şi control - posibilităţile de efectuare a
– Nevoia unor probe, posibilităţi de măsurare, toleranţe, prescripţii conform
– Cerinţa diferite norme sau standarde;
– Restricţia -caracteristici de montaj - posibilităţi de montaj recomandate sau
(Constrângerea)
+ Caracteristica
nerecomandate, procedee de montaj;
-caracteristici de transport - volum, greutate, tehnica de umplere,
depozitare, siguranţa în transport, gabarit;
-caracteristici de întrebuinţare - siguranţa, durata de viaţă, lipsa
zgomotului, rata uzurii, noxe;
-caracteristici de mentenanţă - timpul de funcţionare fără
defecţiuni, perioada de întreţinere normală, norme de reparare;
-caracteristici de piaţă - aspect, design;
-caracteristici de cost - costul de producţie, de prelucrare, de
vânzare etc;
-caracteristici legate de termene - începutul şi sfârşitul ciclului de
dezvoltare al produsului, termenul final, planificarea şi termenele
intermediare etc.

Pagina 22
 Functia

Funcţiile reprezintă însuşirile elementare ale unui produs, care luate

în ansamblu, constituie valori de întrebuinţare complete.

Luate separat, funcţiile sunt valori de întrebuinţare parţiale, care

doar însumate constituie valoarea de întrebuinţare generală.

In consecinţă acestea nu trebuie confundate cu nevoia socială a

produsului respectiv. Funcţiile unui produs sunt îndeplinite de
diferitele părţi fizice ale acestuia. De aceea funcţiile unui produs pot
fi determinate numai atunci când examinăm ce însuşiri trebuie să
aibă corpul material al acestuia pentru a îndeplini nevoia socială.

Pagina 23
 Functia

Exemplu: Frigider

Nevoia socială: conservarea alimentelor

Funcţii:
•a produce „frig”;
•a păstra temperatura din interior constantă;
•a asigura un anumit volum de depozitare;
•a fi durabil;
•a prezenta siguranţă în funcţionare;
•a fi estetic etc.

Întrucât este destul de dificil de a face distincţie între nevoia socială

şi funcţiile produsului, unii autori consideră că nevoia socială este o
funcţie generală a produsului, care poate fi descompusă în una sau
mai multe funcţii principale sau auxiliare (secundare), astfel încât să
fie îndeplinite toate cerinţele exprimate de către client.

Pagina 24
 Functia

Clasificarea funcţiilor se poate realiza după mai multe criterii, după

cum urmează:
după contribuţia la realizarea valorii de întrebuinţare a produsului:

- funcţii principale;
-obiective;
-subiective;
- funcţii auxiliare.

Funcţiile principale sunt acele funcţii care participă în mod direct

la rezolvarea cerinţelor clienţilor şi aduc valoare de întrebuinţare
percepută în mod obiectiv de către client. Aceste funcţii pot fi
obiective sau subiective.

Pagina 25
 Functia

Funcţiile obiective contribuie direct la valoarea de întrebuinţare a

produsului şi sunt obiectiv măsurabile cu ajutorul uneia sau mai
multor unităţi de măsură. Caracterul obiectiv al acestora provine
tocmai de la faptul că pot fi exprimate prin intermediul unor mărimi
fizice măsurabile, acestea neputând fi subiective.

Exemplu: Frigider

Funcţie obiectivă: a produce „frig”;

Această funcţie este obiectivă deoarece întruneşte cele două

proprietăţi ale acestor tipuri de funcţii şi anume: participă la
creşterea valorii de întrebuinţare a produsului şi de asemenea este
măsurabilă cu ajutorul unor unităţi de măsură °C.

Pagina 26
 Functia

Funcţiile subiective contribuie direct la valoarea de întrebuinţare

a produsului însă nu sunt obiectiv măsurabile. In această clasă de
funcţii, pot intra funcţiile care se referă la aspectul estetic al
bunului, (culoarea, forma, gradul de finisare al suprafeţelor etc).

Aceste funcţii contribuie la creşterea valorii de întrebuinţare

(culoarea, forma, gradul de finisare al unui automobil contribuie
foarte mult la creşterea valorii de întrebuinţare a produsului) dar ele
sunt percepute în mod diferit de către diferiţii utilizatori, de unde şi
caracterul subiectiv.

Pentru a exprima prin punctaje cifrice aceste funcţii, întrucât ele nu

sunt dimensionabile printr-o mărime fizică, în practică se recurge la
rezultatele unor sondaje de opinie printre utilizatori.

Pagina 27
 Functia

Funcţiile auxiliare, servesc la realizarea funcţiilor principale, dar

nu contribuie direct la realizarea valorii de întrebuinţare a
produsului. Acest lucru nu înseamnă că aceste funcţii sunt funcţii
inutile, deoarece ele condiţionează realizarea funcţiilor principale.

Exemplu: Produsul Automobil

Una dintre funcţiile auxiliare ale unui motor de automobil este

aceea de „a evacua căldură în mediul înconjurător”. Această funcţie
nu este percepută de către utilizator ca o funcţie utilă, ci din contră
ca o funcţie care scumpeşte motorul (radiator, pompă de apă,
termostat etc.) şi care îi provoacă bătaie de cap pentru întreţinerea
ei în bune condiţii. Dar totuşi această funcţie nu este inutilă,
deoarece existenţa ei condiţionează o funcţie foarte importantă a
motorului şi anume „a debita energie”.

Analizând aceste aspecte, se poate pune întrebarea « de ce trebuie

ca aceste funcţii auxiliare să fie nominalizate separat de funcţiile
principale pe care le condiţionează? ».
Pentru a avea un răspuns corect, putem analiza următorul exemplu:

Pagina 28
 Functia

Produsul: Bec electric cu incandescenţă

Funcţia principală: a transforma energia electrică în energie

luminoasă.

Funcţia auxiliară: a emite căldură în mediul înconjurător.

Această funcţie auxiliară condiţionează realizarea funcţiei principale

deoarece inexistenţa ei conduce la topirea filamentului. Dacă se
utilizează un alt tip de produs care transformă energia electrică în
energie luminoasă printr-un alt procedeu decât cel prin
incandescenţă de exemplu prin descărcări în gaze rarefiate, funcţia
auxiliară amintită nu mai este necesară şi dispare cu totul. In
concluzie, funcţiile auxiliare sunt legate de soluţiile tehnice adoptate
pentru realizarea produsului care să aibă funcţiile cerute de către
utilizatori. Din acest motiv, la proiectarea unui produs se încearcă
găsirea unor soluţii tehnice care să conducă la eliminarea pe cât
posibil a acestor funcţii auxiliare pentru a reduce costurile.

Pagina 29
 Functia

după momentul efectuării studiului asupra produsului:

- funcţii existente;
- funcţii noi.

Funcţiile existente sunt acele funcţii pe care produsul care se

analizează le are în momentul studiului şi care la rândul lor pot fi
necesare sau inutile.

Funcţiile noi sunt acele funcţii care sunt atribuite produsului, după
efectuarea studiului. Ele trebuie să fie funcţii necesare şi să
satisfacă o anumită cerinţă exprimată de către utilizatori.

în funcţie de raportul dintre ele deosebim:

- funcţii de serviciu;
- funcţii tehnice.

Pagina 30
 Functia

O funcţie de serviciu este o funcţie aşteptată de la un produs

(sau realizată de acesta) pentru a răspunde unei cerinţe a
utilizatorului. In mod obişnuit, sunt necesare mai multe funcţii de
serviciu pentru a răspunde unei nevoi.

O funcţie tehnică este o funcţie internă a produsului (care se

manifestă între elementele sale componente), aleasă de către
proiectantul produsului, în cadrul unei soluţii, pentru asigurarea
funcţiilor de serviciu. Acest tip de funcţie ajută la realizarea unei
funcţii de serviciu şi ea poate fi ignorată de către utilizatorul
produsului.

Pagina 31
 Functia

Exemplu: Pentru produsul aspirator, considerăm următoarea

înlănţuire de funcţii:

Îndepărtarea Aspirarea Crearea unui Pomparea aerului

prafului prafului flux de aer cu ajutorul unei
turbine

Funcţie de Funcţii tehnice

serviciu

Funcţiile tehnice ale unui constituent ce intră în componenţa unui

produs sau sistem complex pot fi funcţii de serviciu ale acestui
constituent pentru propria sa proiectare. In acest sens se poate
remarca că funcţia „pomparea aerului cu ajutorul unei turbine” este
una dintre funcţiile tehnice ale produsului aspirator, dar devine
funcţie de serviciu la proiectarea produsului turbină, piesă ce face
parte din aspirator.

Pagina 32