Grile oftalmologie

1) Despre hipermetropie sunt adevărate următoarele :

A. Hipermetropia nu are un caracter staţionar

B. Este o ametropie stigmică

C. Corecţia se face cu lentile aeriene divergente

D. Corecţia aeriană se face cu cea mai mare lentilă convergentă cu care pacientul vede cel mai bine

E. Este o ametropie astigmică

F. Corecţia aeriană se face cu cea mai mica lentilă convergentă cu care pacientul vede cel mai bine

G. La adult si la persoanele in vârstă cu hipermetropie axială medie exista riscul inchiderii acute a
unghiului

H. Hipermetropia totală reprezintă cantitatea totală de hipermetropie prezentă atunci cand acomodaţia
nu este blocată

I. Ochiul hipermetrop nu are punct remotum

J. Corecţia se face cu lentile aeriene convergente

2) Următoarele afirmaţii sunt adevarate despre miopie:

A. Miopia debutează in jurul vârstei de 5 ani

B. In miopia patologică axul antero-posterior creste progresiv

C. Din punct de vedere clinic distingem o miopie simplă şi o miopie degenerativă

D. In miopie, razele de lumină sunt focalizate inaintea retinei

E. Miopia creşte pană in jurul vârstei de 18 ani după care se stabilizează

F. Miopia simplă nu necesită corecţie optică

G. Miopia reprezintă un factor de risc in aparitia şi evoluţia glaucomului primitiv cu unghi deschis

H. Ca regula generală, in corecţia miopiei simple se recomandă cea mai mare lentila divergentă ce
asigură obţinerea celei mai bune acuităţi vizuale

I. In miopia patologică axul antero-posterior scade progresiv

J. In miopie pacientul acuză vedere inceţoşată la aproape

3) In ceea ce priveste utilizarea lentilelor aeriene :

A. Lentilele divergente sunt utilizate in corecţia hipermetropiei

B. Lentilele divergente sunt utilizate in corecţia prezbiopiei

C. Au ca scop corecţia viciilor de refracţie

D. Au ca scop alinierea axelor vizuale

E. Lentilele divergente sunt notate cu semnul plus (+)

F. Lentilele convergente sun notate cu semnul minus (-)

G. Lentilele cilindrice sunt utilizate in corecţia prezbiopiei

H. Au ca scop protecţia globului ocular de traumatisme mecanice şi de energia radiantă

I. Trebuie sa fie rezistente, usoare si estetice

J. Pot fi sferice, astigmice sau prismatice

4) Care afirmaţii sunt adevărate cu privire la portul lentilelor de contact :

A. Sunt utilizate pentru a favoriza vindecarea unor leziuni

B. Pot corecta doar vederea la aproape

C. Sunt recomandate pentru corecţia viciilor de refracţie

D. Sunt utilizate in scop estetic pentru a schimba culoarea ochilor

E. Pot masca diverse anomalii sau cicatrici

F. Au multiple scopuri : optic, terapeutic şi estetic

G. Portul lentilelor de contact nu asigură o corecţie optimă constantă

H. Nu este necesară o intreţinere riguroasă in portul lentilelor de contact

I. Au un cost scăzut

J. Pot corecta doar vederea la distanta

5)Despre astigmatism se poate afirma :

A. In astigmatismele mici pacientul acuză astenopie acomodativă mai ales când trebuie sa efectueze
munci de precizie

B. Astigmatismele importante nu determină scaderea acuitătii vizuale

C. In astigmatism pacientul confundă literele (N in loc de H)

D. Dupa meridianul interesat poate fi : astigmatism regulat şi neregulat

E. Primul semn oftalmoscopic in astigmatism il constituie conusul miopic

F. Corecţia aeriană a astigmatismelor regulate se realizează cu lentile divergente

G. Este o ametropie asferică

H. Corecţia aeriană a astigmatismelor regulate se realizează cu ajutorul lentilelor cilindrice şi

sferocilindrice

I. Nu există simptome specifice acestui viciu de refracţie

J. Pacientul nu confundă cifrele

6)Despre procesul de acomodaţie se poate afirma :

A. Paralel cu avansarea in vârstă, capsula cristaliniana devine mai elastică

B. Cand ochiul priveşte un obiect situat aproape, pe langa acomodaţie se realizează un grad de
constricţie pupilară şi de convergenţă

C. Persoanele presbioape nu necesită corecţie optică la vederea de aproape

D. Paralel cu avansarea in vârstă , nucleul cristalinian devine mai dur

E. Paralel cu avansarea in vârstă , nucleul cristalinian devine mai moale

F. Paralel cu avansarea in vârstă , capsula cristaliniană devine mai putin elastică

G. Este un proces care işi schimbă parametrii in timp

H. Se insoţeşte de două fenomene sincinetice : mioză şi convergenţă

I. Este un proces care nu işi schimbă parametrii in timp

J. Cand ochiul priveşte un obiect situat aproape, pe lângă acomodaţie se realizează un grad de dilatare a
pupilei

7)Referitor la presbiopie sunt adevărate afirmaţiile :

A. Pacientul cu presbiopie apropie textul şi utilizează o iluminare mai slabă

B. Este generată de pierderea elasticitătii capsulei şi a materialului cristalinian

C. Corecţia presbiopiei se practică cu lentile convergente ce se adauga la corecţia pentru distanţă

D. Se instalează la toţi indivizii, indiferent de existenţa ametropiilor

E. Corecţia presbiopiei se practică cu lentile divergente ce se adaugă la corecţia pentru distanţă

F. Corecţia presbiopiei se face doar pe un ochelar separat

G. Presbiopia reprezintă diminuarea progresivă a raspunsului acomodativ

H. Debutul presbiopiei se traduce prin inceţoşarea vederii la distantă

I. Corecţia presbiopiei la ametropi poate fi recomandată fie pe un ochelar separat, fie pe acelaşi ochelar
utilizând lentile multifocale

J. Este generată de creşterea elasticităţii capsulei şi a materialului cristalinian

8)Despre miopie sunt adevărate urmatoarele aspecte, cu excepţia :

A. Cu cat debutează mai repede o miopie simplă, cu atât rata progresiei este mai scazută

B. Cu cât debutează mai repede o miopie simpla, cu atât rata progresiei este mai crescută

C. Primul semn oftalmoscopic in miopia simplă este conusul miopic

D. In miopie, acuitatea vizuală este scazută la aproape

E. Miopia simpla debutează rar după vârsta de de 25 de ani

F. Miopia simplă este o tulburare refractivă pură

G. Imaginea este formată in spatele retinei

H. Miopia simplă rareori depaşeste 6 dioptrii

I. Poate fi axială, de curbură, de indice

J. In tratamentul miopiei degenerative nu este posibilă reabilitarea optică cu lentile de contact

9) Alegeti afirmaţiile corecte cu privire la anizometropie :

A. In anizometropiile forte nu se recomandă utilizarea lentilelor de contact

B. In anizometropiile axiale slabe (sub 4 dioptrii) corecţia optică cu lentile aeriene este satisfăcătoare

C. Anizometropia este definită drept diferenţa de refracţie intre cei doi ochi

D. Anizometropiile sunt doar axiale

E. Asimetria refracţiei nu poate determina o inegalitate a mărimii imaginilor retiniene F. Anizometropia

poate fi axială şi de curbură

G. Anizometropia poate fi simplă, compusă, mixtă

H. Anizometropia este definită drept diferenţa de presiune dintre cei doi ochi

I. In anizometropiile axiale slabe (sub 4 dioptrii) corectia optică cu lentile aeriene nu este satisfacatoare

J.In anizometropiile forte se recomandă utilizarea lentilelor de contact care sunt capabile sa realizeze o
corecţie totală

10)Intr-o hipermetropie se pot constata următoarele aspecte clinice, cu excepţia:

A. Semilună temporală alb-galbuie la marginea discului optic

B. Unghi camerular ingust

C. Ectazie sclerală pol posterior (stafilom)

D. Ax antero-posterior crescut

E. Strabism convergent

F. Cameră anterioară profundă

G. Pseudoedem papilar

H. Ax antero-posterior mic

I. Cameră anterioara mică

J. Strabism divergent

11)Complicaţiile portului lentilelor de contact includ :

A. Keratite ulcerative : bacteriene, fungice, cu Acanthamoeba

B. Vasodilataţie si neovascularizaţie corneo-conjunctivală

C. Eroziuni corneene sub formă de puncte, striuri, hartă geografică

D. Doar keratite ulcerative fungice

E. Infiltrate corneene cu topografie variabilă (centrale, marginale)

F. Doar keratite ulcerative bacteriene

G. Keratita cu Acanthomoeba – rară, uşor de diagnosticat

H. Conjunctivită papilara gigantă

I. Neovascularizaţie retiniană

J. Infiltrate corneene doar centrale

12)Acomodaţia poate fi apreciată cu ajutorul următorilor parametri cantitativi :

A. Punctul proximum : punctul cel mai indepărtat de la care ochiul vede clar un obiect

B. Punctum remotum : situat la infinit pentru emetrop, real pentru miopi şi virtual pentru hipermetopi

C. Parcursul acomodativ : distanţa dintre punctum remotum şi punctum proximum

D. Amplitudinea acomodativă : modificarea maxima a refracţiei prin acomodaţie

E. Amplitudinea acomodativă : se măsoară in metri

F. Viteza de acomodaţie : este de aproximativ 0,3 secunde

G. Punctum remotum : distanta minimă de la care ochiul vede o imagine clară

H. Punctul proximum : utilizează acomodaţia maximă

I. Parcursul acomodativ : se măsoară in dioptrii

J. Viteza de acomodaţie : este de aproximativ 0,5 secunde

13) Despre spasmul acomodativ se poate afirma :

A. Nu necesită tratament

B. Se caracterizează prin diminuarea progresivă a raspunsului acomodativ

C. Prezinta un debut brusc

D. Se caracterizează prin apariţia unui efort acomodativ in exces fată de necesităţi

E. Se caracterizează prin pierderea tonusului muşchiului ciliar

F. Prezintă un debut insidios

G. Se caracterizează prin vedere inceţoşată, fotofobie, cefalee, diplopie

H. La miopii mici spasmul acomodativ poate induce o uşoară hipermetropie

I. Diagnosticul se precizează prin administrarea de cicloplegice şi măsurarea refractiei

J. Tratamentul include tratamentul etiologic, corecţia optică şi relaxarea tranzitorie a muşchiului ciliar

14)Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate :

A. Numim refracţie statică atunci cand obiectul este situat aproape de ochi si implică procesul de
acomodaţie

B. Puterea refractivă a cristalinului nu este influenţată de procesul de acomodaţie

C. Puterea refractivă a cristalinului variază in funcţie de prezenţa sau absenţa acomodaţiei

D. In condiţii normale corneea si cristalinul reprezintă cei mai importanţi dioptri oculari

E. Ametropiile de corelaţie au un impact sever asupra funcţiei vizuale

F. In conditii normale pupila si retina reprezintă cei mai importanti dioptri oculari

G. Numim refracţie dinamică atunci cand obiectul este situat aproape de ochi si implica procesul de
acomodaţie

H. Orice abatere de la starea de emetropie se numeşte ametropie

I. Numim refracţie statică atunci cand obiectul este situat la infinit

J. Numim refracţie dinamică atunci cand obiectul este situat la infinit

15)Care dintre urmatoarele afirmaţii sunt adevărate despre astigmatism :

A. In astigmatism puterea de refracţie a ochiului este identică in toate meridianele

B. In astigmatism puterea de refractie a ochiului nu este identică in toate meridianele

C. Astigmatismele regulate nu pot fi corectate cu ajutorul lentilelor aeriene

D. Imaginea formată pe retina unui ochi astigmic este clară

E. Imaginea formată pe retina unui ochi astigmic este inceţosată

F. Astigmatismele neregulate nu pot fi corectate cu ajutorul lentilelor de contact dure

G. Astigmatismele neregulate pot fi corectate cu ajutorul lentilelor de contact dure

H. Astigmatismele regulate nu pot fi corectate cu ajutorul chirurgiei refractive

I. Astigmatismele regulate pot fi clasificate in : simple, compuse, mixte

J. In astigmatismele mici pacientul acuză astenopie acomodativă

16)Orbita este străbătută de următorii nervi cranieni:

A. XI (accesor)

B. V (trigemen)

C. II (optic)

D. X (vag ) E. IX (glosofaringian)

F. VIII (vestibulocohlear)

G. III (oculomotor)

H. IV (trohlear)

I. XII (hipoglos)

J. VI (abducens)

17)Peretele inferior (planșeul) orbitei:

A. Are în structura sa osul frontal

B. Conține canalul optic

C. Fractura planșeului orbitar este cel mai rar tip de fractura de orbită

D. Are în structura sa osul etmoid

E. Are în structura sa osul zigomatic

F. Are în structura sa osul lacrimal

G. În urma unui traumatism fractura plașeului duce prolabarea conținutului orbitar în sinusul maxilar

H. Are în structura sa osul palatin

I. Fractura planșeului orbitar prin înfundare apare ca urmare a creșterii marcare a presiunii introrbitare
(lovitura cu o minge de tenis)

J. Are în structura sa osul maxilar

18)Exoftalmia poate fi de cauză:

A. Tumorală (fistula carotido-cavernoasă)

B. Sclerită

C. Inflamatorie (celulită)

D. Inflamatorie (varice)

E. Tumorală (gliom de nerv optic)

F. Ptoza palpebrală

G. Vasculară (anevrisme)

H. Endocrină (boală Graves)

I. Astigmatism

J. Traumatică (hematom)

19)Exoftalmia poate fi:

A. Reductibilă în cazul tumurilor orbitare dense

B. Axială (afecțiuni ale glandei lacrimale)

C. Acută (emfizem determinat de fractura sinusurilor)

D. Mereu bilaterală

E. Permanentă (tumoră orbitară)

F. Pulsatilă (fistula carotido-cavernoasă)

G. În cazul unei distanțe mai mici de 12 mm dintre vertexul corneei și marginea externă a orbitei

H. Intermitentă (varice orbitare)

I. Dureroasă (inflamații orbitare)

J. Măsurată cu aplanotonometrul Goldmann

20)Celulita orbitară:

A. Poate fi cauzată de infecții exogene (traumatisme orbitare cu retenție de corpi străini)

B. Implică globul ocular

C. Tratamentul sistemic este exclusiv cu antiinflamatorii

D. Reprezintă infectarea țesururilor orbitare retroseptale

E. Tratamentul este o urgență

F. Afectează cel mai frecvent adulții

G. Poate fi cauzată de infecții endogene (dacriocistita, infecții dentare)

H. Poate fi cazată de infecții exogene (sinuzita)

I. Implică infectarea țesururilor orbitare preseptale

J. Are debut insidios

21)Clinic, celulita orbitară induce:

A. Edem inflamator palpebral marcat

B. Durere puternică

C. Exoftalmie bilaterală cronică

D. Exoftalmie laterală pulsatilă

E. Retracție palpebrală

F. Chemozis

G. Dezlipite de retină

H. Boala Basedov-Graves

I. Exoftalmie axială

J. Diplopie
22)Oftalmopatia tiroidiană are următoarele semne clinice:

A. Semnele clinice sunt unilaterale

B. Prolapsul glandei lacrimale

C. Enoftalmie

D. Neuropatie optică

E. Exoftalmie

F. Ptoză palpebrală

G. Afectarea țesutului orbitar moale

H. Cataractă

I. Miopatie restrictivă

J. Retracție palpebrală

23)Alegeți afirmațiile adevărate despre diagnosticul bolilor orbitare:

A. Teste funcționale precum acuitatea vizuală, examinarea fundului de ochi, motilității oculare sunt
neceare

B. Deplasarea anterioară a glubului ocular se numește exotropie

C. Deplasarea anterioară a glubului ocular se numește exoftalmie

D. Rezonanța magnetică nucleară este investigația de primă intenție pentru detalii osoase

E. Examenul neurologic, ORL, endocrinologic poate fi necesar

F. Ultrasonografia nu reprezintă a investigație utiliă pentru evaluarea structurilor orbitare

G. Tomografia computerizată oferă informații privind mușchii oculari, vasele, structurile usoase

H. Deplasarea posterioară a globului ocular se numește enoftalmie

I. Fara enunt

J. Deplasarea posterioară a globului ocular se numește exoftalmie

24)Afectarea țesutului orbitar moale în oftalmopatia tiroidiană se caracterizează prin:

A. Hiperemia conjunctivală în zona de inserție a mușchilor drepți orizontali

B. Edem palpebral și periocular

C. Kerato-conjunctivită limbică superioară

D. Chemozis

E. Nevrită optică

F. Cataractă

G. Hipersecreție lacrimală

H. Sindrom de ochi uscat

I. Osteoliza pereților orbitari

J. Închiderea acută a unghiului camerular

25)Despre pseudotumora inflamatorie orbitară sunt adevărate următoarele afirmații:

A. Puncția biosie orbitară relevă țesut celular cu infilitrat tumoral

B. Tratamentul este exclusiv cu antiinflamatorii nesteroidiene C. Nu se asociază cu exoftalmie

D. Se asociază cu exofalmie

E. Puncția biosie orbitară relevă țesut celular cu infilitrat limfoplasmocitar

F. Tratamentul este cu corticoterapie susținută, radioterapie sau ciclofosfamidă

G. Tomografia computerizată evidențiază hipertrofia mușchilor sau a glandei lacrimale

H. Se asociază cu enoftalmie

I. Ecografia decelează mărirea densității țesutului orbitar cu reacție miozitică

J. Tomografia computerizată evidențiază prezența formațiunii tumorale

26)Este adevărat despre tumorile orbitare:

A. Chistul dermoid conține anexe dermice

B. Hemangiomul cavernos orbitar este cea mai frecvetă tumoră a nou-nascutului

C. Hemangiomul capilar orbitar este o tumoră benignă care apare frecvent la nou-născut

D. Tumorile orbitare determină exoftalmii progresive nereductibile

E. Neurofibromul din boala Rercklinhausen se manifestă cel mai frecvent sub formă de chist epidermoid

F. Învadarea orbitei de către tumori maligne a sinusurilor este foarte rară

G. Tumorile orbitare determină exoftalmii reductibile

H. Neurofibromul din boala Rercklinhausen se manifestă cel mai frecvent sub formă de nevrom
plexiform orbitar
I. Hemangiomul capilar orbitar este o tumoră malignă slab diferențiată

J. Hemangiomul cavernos orbitar este o tumoră încapsulată ce conține cavități largi

27)Fracturile plașeului orbitar prin înfundare (blow-out):

A. Zona inervată de nervul infraorbitar este anesteziată

B. Se asociază cu prolapsul conținutului orbitar în sinusul maxilar

C. Se asociază cu prolapsul conținutului orbitar în sinusul frontal

D. Se asociză clinic cu retracție palpabrală

E. Zona inervată de nervul trohlear este anesteziată

F. Se asociză clinic cu enoftalmie, echimoză perioulară, emfizem subcutanat

G. Apare ca rezultat al creșterii marcate a presiunii intraoculare

H. Apare ca rezultat al creșterii marcate a presiunii intraorbitare

I. Diplopia și enoftalmia justifică tratamentul conservator

J. Se asociză clinic cu îngustarea fantei palpabrale

28)Hemoragiile orbitei:

A. La vârstnici apare doar după traumatisme severe

B. Diagnosticul clinic include enoftalmie și retracție palpabrală

C. Apar din cauza unor traumatisme oculo-orbitare

D. Tratamentul include pansamant compresiv, hemostatice

E. Diagnosticul clinic include exoftalmie, hemoragie subconjunctivală

F. Tratamentul include pansamant compresiv și anticoagulare orală

G. Apar din cauza unor traumatisme craniene

H. Se pot datora unei fragilități vasculare crescute

I. Nu se poate asocia cu limitatea mișcării globului ocular

J. Se pot datora unei discrazii sanguine (trombocitopenie)

29)Corpii străini orbitari:

A. Penetrarea țesutului orbitar determină inflamație și infecție

B. Corpii străini radioopaci se identifică prin radiografie

C. Extracția corpilor straini poate fi temporizată până la 2 luni după traumatism

D. Localizarea corpilor străini din lemn realizează prin ecografie sau rezonanță magnetică E. Penetrarea
țesutului orbitar induce o inflamație ușoară cronică

F. Tratamentul constă în extracția corpilor străini

G. Mereu lezează globul ocular

H. Localizarea corpilor străini de plastic realizează prin radiografie

I. Extracția corpilor străini se realizează doar pentru localizările intraoculare

J. Este importantă și asanarea infecției și rezolvarea leziunilor organice orbitare

30)Hemangiomul capilar orbitar:

A. Radioterapia este prima linie de tratament

B. Leziunile profunde apar ca o masă albastrie

C. Evoluția este progresivă în primele luni de viață

D. Tratamentul chirurgical se recomandă la copiii mici doar dacă determină ptoză palpabrală și
ambliopie

E. Tratamentul chirurgical se recomandă frecvent la copiii mici

F. Se produce o resorbție spontană în primii 5-7 ani de viață

G. Poate avea un segment superficial plan de culoare roșie

H. Este o tumora frecventă a adultului

I. Tratamentul medicamentos este cu imunosupresoare

J. Plânsul nu accentuează culoarea leziunilor produnde

31) Mușchi extraoculari ai globilor oculari sunt:

A. Mușchiul oblicul inferior

B. Mușchiul drept intern

C. Mușchiul orbicular

D. Mușchiul tarsal superior

E. Mușchiul drept superior

F. Mușchiul levator

G. Mușchiul marele oblic

H. Mușchiul drept extern

I. Mușchiul tarsal inferior

J. Mușchiul ridicător al pleoapei superioare

32) Vederea binoculară deficitară se manifestă prin:

A. Fara enunt

B. Valoarea normală determinată de sinoptofor este de 0-30

C. Absența fuziunii

D. Absența steropsisului

E. Dezvoltarea incomplete a fuziunii

F. Valoari normale determinate de sinoptofor: 5-45

G. Insuficiența amplitudinii de fuziune

H. Prezența stereopsisului

I. Dezvoltarea completă a fuziunii

J. Prezența fuziunii

33)Când amplitudinea de fuziune scade sub 30 apare astenopia acomodativă cu următoarele simptome:

A. Vărsături

B. Diplopie

C. Vedere incețoșată

D. Oboseală vizuală după 40 ani

E. Senzație de ochi încrucișați

F. Oboseală vizuală la cititul prelungit

G. Cefalee

H. Vertij

I. Anomalii ale vederii colorate

J. Migrenă
34)Metodele de examinare ale deviației oculare sunt:

A. Pahimetria

B. Test Schirmer

C. Câmpul vizual

D. Poziția reflexului cornean

E. Examenul vederii binoculare

F. Testul Krimsky

G. Tomografia computerizată oculară

H. Testul “Cover test”

I. Examenul în lumină difuză

J. Simț cromatic

35)Metode de tratament în strabism:

A. Injecții anti-VEGF

B. Fotocoagulare laser

C. Tratament chirurgical

D. Tratament pleioptic

E. Enucleația

F. Chirurgia vitreoretiniană

G. Tratamentul necesită o strânsă colaborare cu familia

H. Corecția optică a ametropiilor în strabism

I. Tratament ortoptic

J. Instilații oculare cu antibiotic

36)Oblicul inferior:

A. Este singurul care are inserție osoasă în vârful orbitei

B. Este singurul care nu are inserție osoasă în vârful orbitei

C. Realizează adducția globului ocular

D. Acțiunea principală este rotația internă

E. Acțiunea principală este rotația externă

F. Are originea din unghiul supero-intern al orbitei

G. Are originea din unghiul infero-intern al orbitei

H. Este inervat de nervul oculomotor comun

I. Este cel mai scurt mușchi extraocular

J. Este cel mai lung mușchi extraocular

37)Marele oblic:

A. Este cel mai lung mușchi extraocular

B. Acțiunea principală este reprezentată de rotația externă a globului ocular

C. Acțiunea secundară este reprezentată de ridicarea și adducția globului ocular

D. Acțiunea principală este reprezentată de rotația internă a globului ocular

E. Este numit și oblicul inferior

F. Este cel mai scurt mușchi extraocular

G. Acțiunea secundară este reprezentată de coborârea si abducția globului ocular

H. Este inervat motor de nervul trohlear

I. Este inervat motor de nervul oculomotor comun

J. Se mai numește oblicul superior

38)Reflexul de fixare:

A. La vârsta de 6 luni copilul poate fixa un obiect 1-2 minute

B. Simetria dintre acomodație și convergență se stabilește după vârsta de 3,5 ani

C. La vârsta de 6 luni copilul urmărește degetul

D. La vârsta de 4 luni copilul urmărește obiectele mici

E. La vârsta de 2 luni copilul urmărește obiectele mici

F. Face ochiul să îndrepte privirea spre un excitant luminos

G. La 3 ani copilul are o convergență stabilă și consolidată

H. Este dezvoltat de la naștere

I. Este primul care apare

J. La vârsta de 3 luni copilul urmărește degetul

39)Fuziunea:

A. Posibilitatea de percepție în relief a obiectelor tridimensionale din spațiu

B. Poate fi motorie

C. Se proiectează cele 2 imagini pe zone retiniene corespondente

D. Pentru determinare se utilizează autokeratorefractometrul

E. Fuziunea motorie reprezintă mișcarea de divergență

F. Se mai numește stereopsis

G. La nivelul retinei imaginea este proiectată bidimensional și nu tridimensional

H. Pentru determinare se utilizează sinoptoforul

I. Poate fi senzorială

J. Este fenomenul cerebral de contopire a imaginilor similare provenite de la cei 2 ochi într-o imagine
unică

40)Stereopsisul:

A. Poate fi motorie

B. Apreciază înălțimea, lățimea și profunzimea obiectelor

C. La nivelul retinei imaginea este proiectată tridimensional

D. Reprezintă posibilitatea de percepție în relief a obiectelor tridimensionale în spațiu

E. Se determină cu sinoptoforul

F. La nivelul retinei imaginea este proiectată tridimensional

G. Este fenomenul cerebral de contopire a imaginilor similar provenite de la cei 2 ochi într-o imagine
unică

H. Se proiectează cele 2 imagini pe zone retiniene corespondente

I. Apreciază forma, mărimea și detaliile

J. Se determină cu stereoteste
41)Examenul clinic în diagnosticul strabismului trebuie să evidențieze:

A. Prezența unui strabism intermitent

B. Prezența unui strabism latent

C. Prezența miopiei

D. Prezența astigmatismului

E. Strabism manifest-heteroforie

F. Heterotropie

G. Strabism latent –heterotropie

H. Prezența hipermetropiei

I. Prezența unui strabism manifest

J. Devierea unuia sau ambilor globi oculari

42)Mișcările globilor oculari:

A. Convergența- deplasarea laterală a ochilor

B. Convergența- deplasarea nazală a ochilor

C. Convergența se mai numește și ambliopie

D. Mișcările monoculare se numesc versii

E. Divergența- deplasarea laterală a ochilor

F. Mișcările indirecte opuse: convergența sau divergența

G. Mișcările binoculare se numesc ducții

H. Mișcările monoculare se numesc ducții

I. Mișcările binoculare se numesc versii

J. Divergența- deplasarea nazală a ochilor

43)Corespondența retiniană anormală:

A. Vederea binoculară deficitară

B. Absența vederii binoculare

C. Se dezvoltă în prima decadă de viață

D. În funcție de gravitate se produc 3 tipuri de tulburări

E. Se produc 2 tipuri de tulburări F. Se produc în cea de a doua decada de viață

G. Stabilește un tip de cooperare monoculară

H. Este caracterizată de prezența vederii binoculare

I. Stabilește un tip de cooperare binoculară între fovee și o zonă retiniană periferică

J. Vederea binoculară constă într-o dezvoltare completă a fuziunii

44)Percepția simultană:

A. Reprezintă gradul 3 al vederii binoculare

B. Este cunoscută și ca diplopie fiziologică

C. Capacitatea de a percepe un obiect in aria Panum

D. Poate fi testată cu ajutorul câmpului vizual

E. Reprezintă capacitatea de a percepe în același timp 2 imagini diferite

F. Reprezintă gradul 1 al vederii binoculare

G. Are 2 componente

H. Reprezintă capacitatea de a percepe dedublat un obiect situat înafara ariei Panum

I. Are 3 componente

J. Prezența diplopiei fiziologice

45)Tratamentul chirurgical al strabismului:

A. Injecție cu acid hialuronic

B. Retropoziție

C. Avansarea inserției sclerale

D. Avansarea inserției conjunctivale

E. Slăbiri musculare

F. Corecția optică a ametropiilor

G. Modificarea axelor de inserție

H. Are drept scop refacerea ortopoziției prin acțiunea directă asupra mușchilor extrinseci ai globului
ocular

I. Tratament pleioptic
J. Are drept scop refacerea ortopoziției prin acțiunea directa asupra mușchilor intrinseci ai globului
ocular

46)Glanda lacrimlă principală:

A. Inervația provine din nervul lacrimal

B. Secreta stratul lipidic al filmului lacrimal

C. Conține sacul lacrimal

D. Secretă stratul mucos al filmului lacrimal

E. Porțiunea orbitară este localizată în foseta lacrimală a osului frontal

F. Vascularizația este asigurată de vasele lacrimale

G. Porțiunea palpebrală este situată în unghiul supero extern al orbitei

H. Porțiunea orbitară este situată în unghiul supero extern al orbitei

I. Este o glandă endocrină

J. Este o glandă exocrină cu secreție seroasă

47)Filmul lacrimal:

A. Clipitul nu influiențează filmul lacrimal

B. Stratul apos conține mucus

C. Are rol protector pentru epiteliile subjacente

D. Stratul lipidic este secretat de glandele Meibomius

E. Stratul lipidic aderă de epiteliul cornean și conjunctival

F. Secreția lacrimală nu este influientată de stimuli psihici emoționali

G. Stratul mucos conține electroliți și lizozim

H. Stratul lipidic este situat la exterior

I. Stratul apos este secretat de glanda lacrimală principală

J. Stratul mucos aderă de epiteliul cornean și conjunctival

48)Următoarele afirmații sunt adevărare cu privire la excreția lacrimală:

A. Punctul lacrimal este localizat în treimea externă a pleoapei

B. Contracția mușchiului orbicular nu influiențează excreția lacrimală

C. Fiecare clipit împinge lacrimile spre sacul lacrimal

D. Succțiunea mecanică în momentul deschiderii pleoapelor contribuie la drenajul lacrimilor

E. Captarea lacrimilor de către punctele lacrimale se face datorită apoziției lor pe globul ocular

F. Succțiunea mecanică în momentul clipitului contribuie la refluxul lacrimilor din sacul lacrimal spre
canaliculi

G. Lacrimile sunt drenate spre canalul nazolacrimal

H. Lacrimile sunt drenate spre canaliculii lacrimali

I. Lacrimile sunt drenate spre glanda lacrimală

J. La nivelul punctelor lacrimale inferioare se absoarbe aproximativ 60-70% din cantitatea de lacrimi

49) Obstrucția canalului lacrimo-nazal:

A. Este cea mai frecventă anomalie a sistemului de drenaj lacrimal la copil

B. Masajul sacului lacrimal este contraindicat

C. Rezultă dintr-un defect de perforare a parții inferioare a canalului lacrimo-nazal

D. Cateterismul căilor lacrimale este prima atitudine terapeutică recomandată

E. Determină epiforă

F. Netratată se poate complica cu ptoză palpebrală

G. Cateterismul căilor lacrimale se realizează dacă tratamentul conservator este ineficient

H. Se însoțește de sindrom de ochi uscat

I. Rezultă dintr-un defect de perforare a punctului lacrimal

J. Se însoțește de fenomene infecțioase repetate

50)Sindromul de ochi uscat:

A. Conjunctiva este congestionată

B. Poate fi determinat de o lacrimală anormală calitativ

C. Poate fi determinat de hiposecreție lacrimală

D. Determină reducerea sau absența meniscurilor lacrimale

E. Poate fi determinat de hiposecreția unorii apoase

F. Este determinat de obstrucția canalului lacrimo-nazal

G. Examenul obiectiv evidențiază o secreție groas, filamentoasă, uneori aderentă de cornee

H. Debutează prin epiforă

I. Se poate complica cu dacriocistită acută

J. Nu determină complicații corneene

51) Alegeți afirmațiile adevărate cu privire la testele de evaluate a secreției lacrimale:

A. Pentru evaluarea timpului de rupere a filmului lacrimal se folosește filtrul de cobalt cu lumină albastră

B. Testul Schirmer presupune aplicarea unei hârtii speciale de filtru pe marginea externă a pleoapei
inferioare

C. Dispariția meniscurilor lacrimale are loc în hiperlăcrimare

D. Testul Schirmer presupune aplicarea unei hârtii speciale de filtru pe marginea internă a pleoapei
superioare

E. Fluoresceina nu este utilă în evaluarea timpului de rupere afilmului lacrimal

F. Pentru evaluarea timpului de rupere a filmului lacrimal se instilează o picătură de fluoresceină

G. O valoare de peste 25 mm a testului Schirmer este semnificarivă pentru hiposecreție lacrimală

H. Testul Schirmer evaluează lacrimile din punctul de vedere al compoziției

I. Evaluarea timpului de rupere a filmului lacrimal presupune examinarea filmului lacrimal după ce
pacientul clipește o dată apoi rămâne cu ochii deschiși până la ruperea filmului lacrimal

J. Testele de laborator permit dozarea lizozimului din lacrimi

52)Tratamentul sindromului de ochi uscat include:

A. Antiinflamatorii locale

B. Ciclosporina administrată topic în formele ușoare

C. Medicație pentru tratament de scurtă durată

D. Blefarorafia temporară în formele usoare

E. Reducerea eveporării lacrimilor prin creșterea temperaturii aerului și a ventilaței

F. Ser autolog

G. Unguente lubrefiante

H. Lacrimi artificiale
I. Antibiotice administrate topic sunt prima linie de tratament

J. Ocluzia temporară/permanentă a punctelor lacrimale

53)Hiperlăcrimarea este un fenomen consecutiv unor stimuli precum cei:

A. Fiziologici- tumori de glandă lacrimală

B. Reflecși în traumatisme oculo-faciale

C. Fiziologici prin iluminare excesivă

D. Paroxiștici precum iluminare excesivă

E. Reflecși în keratite

F. Inflamatori ai glandei lacrimale

G. Reflecși- la pacienții cu cataractă în evoluție

H. Fara enunt

I. Fiziologici emoționali

J. Medicația colinergică nu apre impact asupra secreției lacrimale

54)Insuficiența de drenaj pe căile lacrimale se poate datora:

A. Cataractei

B. Lagoftalmiei

C. Ulcerelor corneene

D. Obstrucției congenitale sau dobândit a căilor de drenaj

E. Ptozei palpebrale

F. Ectropionului pleoapei inferioare

G. Conjunctivitei

H. Tulburărilor de statică și dinamică palpabrală precum slăbirea orbicularului pleoapei

I. Eversiei punctului lacrimal

J. Sindromului de ochi uscat

55)Dacrioadenita acută:

A. Clinic se constată edemul pleoapei inferioare în treimea internă

B. Se complică cu dacriocistită acută

C. Se tratează cu antibiotice și antiinflamatorii

D. Clinic se constată edemul pleoapei superioare, tegumente congestionate, chemozis

E. Evoluția este favorabilă în absența tratamentului

F. Clinic debutează cu durere în unghiul superoextern al orbitei

G. La palparea cantusului intern se constată prezența unei formațiuni pseudotumorale

H. Reprezintă inflamația glandei lacrimale

I. Se poate complica prin extinderea infecției spre țesuturile orbitare

J. Presupune inflamația canaliculilor lacrimali

56)Dacriocistita acută:

A. Clinic pacientul prezintă o tumefiere eritematoasă și dureroasă sub tendonul cantal intern

B. Nu este favorizată de staza lacrimală

C. Palparea sacului lacrimal poate determina refluxul puroiului prin sacul lacrimal

D. Este inflamația glandei lacrimale principale

E. Se poate complica cu extensia infecției spre orbită

F. Se poate complica cu ptoza palpebrală congenitală

G. Apare frecvent la nou-născuți sau în decada a 5-a de viață

H. Clinic pacientul prezintă o tumefiere eritematoasă și dureroasă la nivelul cantusului extern

I. Este inflamația sacului lacrimal și a ductului lacrimo-nazal

J. Apare frecvent la pacienții vârstnici

57)Despre dacriocistita cronică este adevărat faptul că:

A. Tratamentul de prima intenție este incizia orbitei

B. Debutează cu durere în unghiul supero-extern al orbitei

C. Este rezultatul obstrucției punctului lacrimal

D. Presiunea asupra regiunii presaculare determină refluxul prin punctele lacrimale

E. Pleoapa superioară este edemațiată

F. Este rezultatul unei infecții subclinice secundare obstrucției canalului lacrimal

G. Reprezintă inflamația glandei lacrimale

H. Se poate complica prin conjunctivită

I. Se asociază cu epiforă

J. Este favorizată de stagnarea lacrimilor

58)Alegeți afirmațiile corecte despre canaliculită:

A. Induce epiforă

B. În unghiul supero-extern al orbitei determină deformarea pleoapei

C. Se complică cu sindrom de ochi uscat

D. Este însoțită de tumefierea tegumentelor marginii palpabrale

E. Compresiunea pe canalicul exprima puroi prin punctul lacrimal

F. Determină durere în 1/3 internă a pleoapei

G. Reprezintă inflamația ductului lacrimo-nazal

H. Însoțește dacrioadenita

I. Tratamentul constă în cateterism și irigare cu antibiotice

J. Reprezintă inflamația canaliculilor lacrimali

59)Mucocelul:

A. Se remite spontan, fără tratament

B. Induce epiforă

C. Este o formă de dacriocistită cronică

D. Are ca tratament intervenția de dacriocistorinostomie

E. Prin compresiunea sa se exprimă prin punctul lacrimal o secreție albicioasă

F. Este o inflamație acută a canaliculelor lacrimale

G. Este o neoplazie a sacului lacrimal

H. Se tratează de primă intenție cu antifungice

I. Determină bombarea tegumentelor în șanțul nazogenian

J. Permite realizarea cu succes a cateterismului căilor lacrimale

60)Complicațiile dacriocistitei acute constau în:

A. Degenerarea malignă a sacului lacrimal

B. Cronicizare (dacriocistită cronică)

C. Sindrom de ochi uscat

D. Inflamația glandei lacrimale principale

E. Cataractă

F. Fibroza sacului lacrimal

G. Celulită orbitară

H. Extensia infecției spre craniu (tromboza sinusului cavernos)

I. Sclerită posterioară

J. Fistula sacului lacrimal la piele

61)Mușchiul orbicular:

A. Își are originea în apexul orbitei

B. Participă și la închiderea forțată a pleoapelor

C. Are fibrele musculare cu dispoziție circulară localizat atât la nivelul pleoapei superioare, cât și a celei
inferioare

D. Este responsabil de coborârea pleoapei inferioare

E. Este responsabil de ridicarea pleoapei superioare

F. Porțiunea palpebrală a sa intervine în reflexul de clipire

G. Acționează ca un sfincter al fantei palpebrale

H. Este parte componentă a tarsului

I. Are invervație exclusiv prin filete simpatice

J. Este inervat de nervul facial

62)Entropionul:

A. Se datorează unor anomalii ale mușchiului ridicător al pleoapei superioare

B. Are drept consecința malpoziția cililor

C. Are drept consecința ptoza palpebrală

D. Reprezintă răsucirea marginii libere a pleoapei spre interior

E. Se poate complica cu ulcere corneene

F. Se poate datora hiperlaxității structurilor palpebrale

G. Tratamentul constă în intervenții chirurgicale specifice fiecărei etiologii

H. Se datorează unor anomalii ale mușchiului Muller

I. Se poate complica cu cataractă

J. Reprezintă răsucirea marginii libere a pleoapei spre exterior

63)Alegeți afirmațiile adevărate cu privire la etiopatogenia entropionului:

A. Entropionul senil (involuțional) se poate datora dehiscenței retractorilor palpebrali

B. Entropionul senil (involuțional) se poate datora hiperlaxității tendoanelor cantale

C. Entropionul spastic apare prin contracția excesivă a mușchiului orbicular

D. Entropionul congenital este indus de contracția excesivă a mușchiului orbicular

E. Entropionul involuțional se datorează paraliziei ridicător al pleoapei superioare

F. Entropionul cicatricial este cauzat de scurtarea lamelei posterioare (conjunctivă și tars)

G. Entropionul cicatricial este cauzat de scurtarea lamelei anterioare (piele și orbicular)

H. Entropionul involuțional se produce prin creșterea tonusului tendoanelor cantale

I. Entropionul congenital este indus de defecte congenitale stucturale ale tarsului sau hipogeneziei
retractorilor

J. Entropionul spastic al pleoapei inferioare apare prin contracția excesivă a mușchiului ridicător al
pleoapei superioare

64)Ectropionul:

A. Induce keratită lagoftalmică

B. Determină inocluzie palpebrală

C. Constă în răsucirea pleoapei spre interior

D. Se asociază cu epiforă prin malpoziția puctelor lacrimale

E. Are drept consecință malpoziția cililor spre cornee

F. Determină ulcere corneene prin cilii care irită corneea

G. Se asociază constant cu ptoza pleoapei superioare

H. Determină îngroșarea și hipertrofia conjunctivei

I. Reprezintă o inflamație cronică a glandelor Meibomius

J. Constă în răsucirea pleoapei spre exterior

65)Alegeți afirmațiile corecte despre etiopatogenia blefaroptozei:

A. Blefaroptoza neurogenă este determinată de afectarea nervului hipoglos

B. Blefaroptoza traumatică poate apărea după dilacerări ale pleoapei superioare

C. Blefaroptoza aponevrotică afectează în special copiii

D. Blefaroptoza poate fi congenitală

E. Blefaroptoza miogenă este secundară dilacerărilor pleoapelor

F. Blefaroptoza mecanică poate fi determinată de dermatochalazis

G. Blefaroptoza apovenrotică este secundară dezinserției aponevrozei mușchiului ridicător al pleoapei

superioare (la vârstnici)

H. Blefaroptoza congenitală are mereu afectare bilaterală

I. Blefaroptoza neurogenă se datorează unor tumori ale pleoapei superioare

J. Blefaroptoza mecanică poate fi determinată de o tumoră palpebrală

66)Tratamentul ptozelor palpebrale:

A. Poate consta în întărirea forței mușchiului ridicător al pleoapei superioare

B. Se poate realiza prin suspensia pleoapei la mușchiul frontal

C. Se poate realiza prin reinserarea aponevrozei mușchiului ridicător al pleoapei superioare

D. Previne lagoftalmia

E. Dacă este întarziat determină ambliopie la vârstnici

F. Constă în menținerea unor comprese reci

G. Reprezintă o urgență în cazul adulților

H. Este strict medicamentos

I. Este chirurgical în marea majoritate a cazurilor

J. Trebuie efectuat urgent la copil când pleoapa obstruează axul vizual

67)Orjeletul:

A. Poate supura și colecta

B. Este o inflamație supurativă a glandelor Zeiss și Moll

C. În stadiul inițial induce fenomene inflamatorii

D. Induce entropion

E. Este o inflamație supurativă a glandei lacrimale principale

F. Poate fi produs de stafilococ

G. Poate abceda spontan

H. Necesită examen anatomopatologic

I. Este o inflamație cronică a glandelor Meibomius

J. Este o tumoră benignă a pleoapelor

68)Chalazioul:

A. Este localizat în grosimea tarsului

B. Se poate suprainfecta

C. Este o tumoră conjunctivală malignă

D. Clinic are aspect de nodul roșu-violaceu

E. Fara enunt

F. Este o inflamație acută streptococică

G. Este o tumoră infiltrativă

H. Este o inflamație supurativă a glandelor Moll

I. La palpare este un nodul cu consistență fermă

J. Este o inflamație cronică lipogranulomatoasă a glandelor Meibomius

69)Alegeți afirmațiile adevărate despre blefarită:

A. Este o inflamație acută supurativă a pleoapelor

B. Este asimptomaică

C. Este o infecție dată de pseudomonas

D. Poate induce ingroșarea marginii libere a pleoapelor

E. Nu se poate asocia cu dermatita seboreică

F. Tratamentul presupune și toaleta și masajul marginii ciliare a pleoapelor

G. Clinic induce hiperemia marginii libere a pleoapelor

H. Tratamentul topic cu antibiotice este contraindicat

I. Scuame pot fi prezente în jurul cililor

J. Pacientul acuză senzația de prurit

70)Alegeți tumorile benigne palpebrale:

A. Angiomul capilar

B. Ectropionul

C. Carcinomul bazocelular

D. Nevul

E. Papilomul

F. Carcinomul spinocelular

G. Melanomul

H. Blefarita

I. Angiomul cavernos

J. Xantelasma

71)Melanomul cutanat:

A. Este o tumoră malignă pigmentată

B. Are extensie rapidă

C. Este o tumoră benignă pigmentată plată sau proeminentă

D. Nu metastasează

E. Crioterapia se recomandă în cazul melanoamelor mari inoperabile

F. Este o formă de epiteliom palpebral

G. Potențialul metastazant este ridicat

H. Tratamentul de elecție este chirurgical, cu limite de siguranță oncologică

I. Nu se poate localiza palpebral

J. Când tumora invadează țesutul orbitar se impune exenterația orbitei

72)Carcinomul bazocelular:

A. Este localizată mai frecvent pe pleoapa inferioară și în cantusul intern

B. Are progresie lentă

C. Determină foarte rar metastaze

D. Poate avea aspect infiltrativ, nodular, vegetant

E. Este cea mai frecventă tumoră malignă a pleoapelor

F. Este cea mai gravă agresivă tumoră pigmentată a pleoapelor

G. Dispare spontan

H. Tratamentul de elecție este chimioterapia

I. Din cauza metastazării precoce este frevent diagnosticat în stadii tardive

J. Este un papilom palpebral

73)Carcinomul spinocelular:

A. Determină metastaze

B. Se tratează cu corticosteroizi

C. Diagnosticul difenețial se face pe baza examenului anatomopatologic

D. Afectează mai frecvent pleoapa superioară și unghiul extern

E. Este o formă de melanom malign cutanat

F. Este o formă de epiteliom palpebral

G. Afectează mai frecvent unghiul intern

H. Se poate complica cu entropion

I. Nu metastaează

J. Este mai agresiv decât cel bazocelular

74)Alegeți afirmațiile corecte cu privire la angiomul palpebral:

A. Metastazează frecvent
B. Are două tipuri histologice: bazocelular și spinocelular

C. Are forma unei tumori proeminente cu vârful ombilicat

D. Se poate trata prin excizia completă a tumorii

E. Este o tumoră vasculară

F. Forma infiltrativă ulcerează

G. Angiomul cavernos este de culoare roșie-închis

H. Angiomul capilar dispare la presiune

I. Este o tumoră malignă a pleoapelor

J. Se poate trata prin injectarea intralezională de corticosteroizi

75)Alegeți afirmațiile corecte cu privire la arsurile chimice palpebrale:

A. Pot fi în stadiul de escare

B. Pot avea ca formă clinică veziculele

C. Se pot complica cu cataracta senilă

D. Arsurile palpebrale sunt adesea izolate, nu se asociază cu arsurile feței

E. Pot lăsa ca sechele chalazioane

F. Tratamentul constă în aplicarea de unguente cu antibiotice

G. Pentru arsurile ușoare se pot efectua grefe cutanate

H. Pot fi sub forma unor pustule

I. Se vindecă spontan nu necesită tratament

J. Tratamentul implică și aplicarea de pomezi cicatrizante

A. Miopia debutează in jurul vârstei de 5 ani

B. In miopia patologică axul antero-posterior creste progresiv
C. Din punct de vedere clinic distingem o miopie simplă şi o miopie degenerativă
D. In miopie, razele de lumină sunt focalizate inaintea retinei
E. Miopia creşte pană in jurul vârstei de 18 ani după care se stabilizează
F. Miopia simplă nu necesită corecţie optică
G. Miopia reprezintă un factor de risc in aparitia şi evoluţia glaucomului primitiv cu unghi deschis
H. Ca regula generală, in corecţia miopiei simple se recomandă cea mai mare lentila divergentă
ce asigură obţinerea celei mai bune acuităţi vizuale
I. In miopia patologică axul antero-posterior scade progresiv
 J. In miopie pacientul acuză vedere inceţoşată la aproape

2) Următoarele afirmaţii sunt adevarate despre miopie:

A. Miopia debutează in jurul vârstei de 5 ani

B. In miopia patologică axul antero-posterior creste progresiv
C. Din punct de vedere clinic distingem o miopie simplă şi o miopie degenerativă
D. In miopie, razele de lumină sunt focalizate inaintea retinei
E. Miopia creşte pană in jurul vârstei de 18 ani după care se stabilizează
F. Miopia simplă nu necesită corecţie optică
G. Miopia reprezintă un factor de risc in aparitia şi evoluţia glaucomului primitiv cu unghi deschis
H. Ca regula generală, in corecţia miopiei simple se recomandă cea mai mare lentila divergentă
ce asigură obţinerea celei mai bune acuităţi vizuale
I. In miopia patologică axul antero-posterior scade progresiv
J. In miopie pacientul acuză vedere inceţoşată la aproape

2) Următoarele afirmaţii sunt adevarate despre miopie:

A. Miopia debutează in jurul vârstei de 5 ani

B. In miopia patologică axul antero-posterior creste progresiv
C. Din punct de vedere clinic distingem o miopie simplă şi o miopie degenerativă
D. In miopie, razele de lumină sunt focalizate inaintea retinei
E. Miopia creşte pană in jurul vârstei de 18 ani după care se stabilizează
F. Miopia simplă nu necesită corecţie optică
G. Miopia reprezintă un factor de risc in aparitia şi evoluţia glaucomului primitiv cu unghi deschis
H. Ca regula generală, in corecţia miopiei simple se recomandă cea mai mare lentila divergentă
ce asigură obţinerea celei mai bune acuităţi vizuale
I. In miopia patologică axul antero-posterior scade progresiv
J. In miopie pacientul acuză vedere inceţoşată la aproape

2) Următoarele afirmaţii sunt adevarate despre miopie:

A. Miopia debutează in jurul vârstei de 5 ani

B. In miopia patologică axul antero-posterior creste progresiv
C. Din punct de vedere clinic distingem o miopie simplă şi o miopie degenerativă
D. In miopie, razele de lumină sunt focalizate inaintea retinei
E. Miopia creşte pană in jurul vârstei de 18 ani după care se stabilizează
F. Miopia simplă nu necesită corecţie optică
G. Miopia reprezintă un factor de risc in aparitia şi evoluţia glaucomului primitiv cu unghi deschis
H. Ca regula generală, in corecţia miopiei simple se recomandă cea mai mare lentila divergentă
ce asigură obţinerea celei mai bune acuităţi vizuale
I. In miopia patologică axul antero-posterior scade progresiv
J. In miopie pacientul acuză vedere inceţoşată la aproape

2) Următoarele afirmaţii sunt adevarate despre miopie:

A. Miopia debutează in jurul vârstei de 5 ani

B. In miopia patologică axul antero-posterior creste progresiv
C. Din punct de vedere clinic distingem o miopie simplă şi o miopie degenerativă
D. In miopie, razele de lumină sunt focalizate inaintea retinei
E. Miopia creşte pană in jurul vârstei de 18 ani după care se stabilizează
F. Miopia simplă nu necesită corecţie optică
G. Miopia reprezintă un factor de risc in aparitia şi evoluţia glaucomului primitiv cu unghi deschis
H. Ca regula generală, in corecţia miopiei simple se recomandă cea mai mare lentila divergentă
ce asigură obţinerea celei mai bune acuităţi vizuale
I. In miopia patologică axul antero-posterior scade progresiv
J. In miopie pacientul acuză vedere inceţoşată la aproape