Exotropia

Reprezinta deviaţia in afară dobandită sau, mai rar, congenitală a axelor vizuale ale unuia sau
ambilor ochi, deviaţie care poate fi constantă, intermitentă sau latentă.

 Trăsaturi definitorii : exodeviatie intermitentă mai mare la fixatia la distantă decât

aproape.
 Trasături asociate :
- clipitul la soare puternic
- ambliopia, dacă este prezenta, e de obicei medie dacă extropia nu e constantă.
- frecvent afectare în „A” , „V” sau alte tipuri de strabism „în alfabet”.
- frecvent hiperactiune a muşchiului oblice superior sau inferior.

Extropia este mai puţin frecventă decât esotropia. Raportul exotropia/esotropia = 1/3.
Excepţii fac Orientul Mijlociu, Asia, Africa, si ami ales Nepalul unde exotropiile sunt mai
frecvente.

Cea mai frecventa formă de exotropie, este exotropia intermitenta, ea este deseori
progresivă (creste exodeviatia. Pentru aproape, exoforia se decompensează, etc.)

 După Chavasse , exotropia dobândită a modificare atavica, care ar permite 2

desiderate:

-stereopsie bună la apropiere

-câmp vizual lărgit la distantă

 Manifestări oculare, deviatie în afară: clipitul in soare puternic, contracţia muşchilor

drepţi laterali, tipuri de strabism „in alfabet” , spasm de acomodatie, hiperactiune a
muşchilor oblic superior şi inferior.
 Istoric: apare între 18 luni – 4 ani, exodeviaţie la distanţa, clipit, istoric familial, istoric
de chirurgie a strabismului.
 Teste de acoperire: se fac in pozitia primară (pentru fixatie la departare şi aproape),
precum si cu privirea in sus, in jos, la stanga si la dreapta( pentru fixatie la distanta).

Se mai practica teste cu fixatie aproape cu 3D pentru a relaxa convergenta acomodativă.

 Diagnostic diferential

1. sindromul Duane tip II

2. exotropia congenitala
3. exotropia dupa tratamentul chirurgical al esotropiei
4. divergenta sinergica
5. paralizie de nerv oculomotor( cu afectare a muschiului drept intern)
6. pseudoexotropie datorata hipertelorismului sau unui unghi kappa pozitiv, cu valori
mari

1
 tratament nonchirurgical

1. pentru exotropia intermitenta consta mai ales in corectia erorilor de

refractie semnificative si a ambliopiei.
2. corectia miopiei existente se face pentru intreaga valoare a miopiei, nu
doar pentru imbunataţirea acuitaţii vizuale la distanţa, ci si pentru a
stimula convergenţa acomodativa pentru fixatia aproape.
3. corecţia hipermetropiei semnificative: hipertmetropia> 3D trebuie
corectata de asemenea, deoarece hipermetropia mare necorectata se
poate asocia cu hipoacomodatie.
4. corectia ambliopiei: singura imbunatateste rareori aliniamentul, insa
permite evaluarea mai usuoara a acuitatii visuale la nou nascuti, iar
complianta la tratamentul ambliopiei e mai buna inaintea tratamentului
chirurgical.
5. tratamentul ortoptic: rezultate mai bune pentru exotropiile intermitente,
<25D.
6. ocluzie mono oculara: a fost utilizata de unii autori, iniţial continuu apoi
3-8 ore pe zi. S-au raportat evolutii pozitive cu trecere de la exotropia
intermitenta la exoforie, sau inbutatirea aliniamentului la cei cu
exotropie constanta. Tratamentul prin ocluzie nu modifica prognosticul
chirurgical.
7. supracorectia miopiei (cu -2,00 D pana la -4,00D mai mult decat
valoarea necesara) a fost folosita pentru a stimula convergenţa
acomodativa, cu oarecare succes. Dupa imbunatatirea aliniamentului,
dioptriile scad treptat spre valori normale. Tratamentul nu stimuleaza
accentuarea miopiei.
8. folosirea prismelor cu baza situata medial: eficienţa pe termen lung este
indoielnica. Tipic, se corecteaza cu prisme circa 50% din valoarea
deviaţiei maxime la distanţa. Majoritatea pacientilor tineri insa îsi
relaxeaza acomodatia („mananca” prisma). Se foloseste deci mai ales
pentru pacientii mai in varsta, cu exotropie constanta si amplitudini
fuzionale limitate.

 Chirurgical
- trebuie luat in considerare doar dupa epuizarea mijloacelor terapeutice
nechirurgicale;
- de obicei tropiile < 10D sunt asociate cu sindrom de monofixatie si nu
beneficiaza de pe urma tratamentului chirurgical decat daca exista si o forie
supraadaugata;
- pacientii cu exotropie intermitenta devin candidati la chirurgie in urmatoarele
conditii:
-cresterea frecventei zilnice a instalarii deviatiei;
-cresterea amplitudinii deviatiei;
-decompensarea la exotropie constanta;
-cresterea simptomelor de astenopie, spasm miopic, clipit;
-aspectul cosmetic si consecintele sale sociale.

2
 Exista doua variante de tratament:
1. chirurgia simetrica- 2 variante:
- a. Recesia ambilor muschi drepti laterali- cand exista un exces real de divergenta
(deviatia la distanta este mai mare decat deviatia la aproape cu +3 D);
- b. Rezectia ambilor muschi drepti mediali- in cazul convergentei insuficiente
(exotropie mai mare aproape decat la distanta).
Avantajele chirurgiei simetrice: recesiile sunt tehnic mai simple, nu sacrifica tesut, nu dau erori
de refractie.
Dezavantaje: anestezie mai dificila, complianta mai mica.

2. chirurgia asimetrica- pentru restul pacientilor.

Avantaje: complianta mai buna; anestezia locala este posibila; tehnica perferata in caz ca
ochiul este foarte ambliop.
Dezavantaje: induce un cilindru pozitiv cu axul la 90° pentru 6 saptamani postoperator.

D 12 15 20 25 30 35 40 45 50 60 70
Rezectia 3.5 4 5 6 7 7.5 8 8.5 9 10 11
m. drept
medial
Recesia 2.5 3 4 5 6 7 8 9 10
m. drept
lateral

Evolutie si prognostic
- succesul cosmetic (esodeviatie sau exodeviatie <15 D): 70-95 %;
- succesul functional:60-90%- variaza in functie de criteriile de evaluare: forie
mica asimptomatica; tropie constanta <10 D cu fuziune periferica; exotropie
intermitenta reziduala mica (rar folosit);
Trebuie atras atentia pacientilor inca dinaintea operatiei privind pierderea campului panoramic
de vedere!!