În perioada 5 mai – 22 iunie, la Galeria de Artă DANA – Iași, se
află inedita expoziție semnată Dragoș Burlacu, avându-i drept curatori pe Smaranda Bostan și Maria Bilașevschi. Autorul lucrărilor ne propune un univers multidimensionat, capabil de a stabili în virtutea (auto)cunoașterii punți de legătură între coordonate temporale afective și un narativ ce instaurează câteva linii de forță. „Panoramic” aduce laolaltă lucrări reprezentative din ultimii ani de creație, relatând implicit despre coridoarele „de interior” ale unei sensibilități interesată deopotrivă de figurativ și abstract. Privite subiectiv, cele două par a rămâne în dialog grație unei „polifonii cromatice” care aduce în scenă un ludic bine temperat – paradoxal, Dragoș Burlacu descoperă prezențe complementare de alții neobservate, evidențe conjuncte pe care le reține într-o formulă în stare de a păcăli efemerul. Prezentând expoziția, Maria Bilașevschi arăta că „Dragoș Burlacu reconstruiește imaginea nu prin replicare și nu pentru a submina capacitatea de înțelegere a privitorului. Procesul de augmentare a sensului este cel ce primează și tocmai de aceea fiecare lucrare a sa acționează prin dilatarea momentului surprins, a conștiinței asupra celor reprezentate, creând un nou spațiu și un alt timp, în care imaginea se desparte de propria-și memorie, de propria experiență ca obiect. Panoramic arată că nu există o singură poveste, nici un punct de vedere unic în descifrarea unei narațiuni, lucrările lui Dragoș Burlacu propunând o continuitate temporală cu integrare conceptual-narativă a dialogului dintre memorie și capacitatea retinei de a percepe reconfigurarea realității.” Jocul pătratelor din „Color squeres” aduce aminte de mira prezentă pe ecranele televizoarelor, înainte și după desfășurarea programelor într-o eră în care mesajul era eminamente unidirecțional. De data aceasta, pare să medieze între „Scene” și „Jurnal”, capacitând o conștiință ce va fi încercat solitudinea dar care rămâne în așteptarea „întâmplării” unui dialog lipsit de convențional. Structurată tripartit, expoziția lui Dragoș Burlacu țintește în continuare spre universal, refuzând practic tot ceea ce ar fi putut trimite către elementul distinctiv. Asistăm așadar la o întreagă poetică a emoțiilor, un fel de imagini recuperate din arhiva personală pe care acum artistul vizual o descoperă altfel, integrând-o practic într-un mod al universaliilor. Alternând în procesul creației o gamă largă de stiluri și medii diferite, updatându-și expresia continuu, bucurându-se cu siguranță de apreciere, artistul în discuție rămâne în marea ligă a celor care își continuă drumul în virtutea unui sens bine definit, străin de vulgaritățile prezentului. În accepție personală, „Panoramic” – fie și la nivel de etapă - poartă însemnele unui discurs asupra rațiunii de a pune în acord unul cu multiplul, tăcerea cu sonurile unei spațialități arhetipale.