Alimente de origine vegetală

În această grupă intră alimentele care se obţin din materii prime de origine vegetală. Ele se pot
consuma în stare proaspătă sau prelucrată.

Cele mai importante alimente consumate în stare proaspătă sunt fructele şi legumele.

Fructele

Fructele sunt alimente caracterizate printr-un conţinut mare de apă, substanţe zaharoase (glucide) şi
minerale, vitamine, diverse arome. În fructele ajunse la maturitate există cantităţi însemnate de
vitamina C. Elementele mai importate în compoziţia fructelor sunt potasiu, fosfor, calciu, fier. În fructe
se mai găsesc şi alte vitamine precum A, D, E, K.

Tipuri de fructe

În funcţie de structură, fructele sunt de mai multe tipuri:

– fructe seminţoase (mere, pere, gutui)
– fructe sâmburoase (prune, vişine, caise)
– fructe bace (struguri, zmeură, smochine)
– fructe nucifere (nuci, migdale, alune).

Se recomandă consumarea fructelor proaspete, ca atare, sau ca sucuri de fructe; ele se servesc ca
desert, la sfârşitul mesei.

Legumele

Legumele, ca şi fructele, pot fi consumate în stare proaspătă sau prelucrate.

De la legume se pot consuma:

– fructele (roşii, fasole, mazăre)
– frunzele (salată, varză, spanac)
– rădăcina (morcov, ridichi, ţelină)
– inflorescenţa (conopidă)
– bulbii (ceapă, usturoi)
– tuberculii (cartofi).

Legumele au în compoziţia lor un important procent de apă, amidon şi celuloză.

Amidonul se găseşte în cantităţi mari în cartofi, mazăre, fasole şi morcovi.

Păstrarea şi consumul fructelor şi legumelor

Păstrarea legumelor şi fructelor în stare proaspătă se realizează la o temperatură scăzută

constantă.
Unele fructe se pot prelucra şi apoi consuma sub formă de gem, dulceaţă, peltea, nectar şi compot.
Pentru satisfacera nevoilor nutritive este necesar să se consume zilnic 600-700 grame legume şi
fructe.
Legumele şi fructele proaspete trebuie să fie sănătoase şi ajunse la maturitate.
Alimente de origine animală

Principalele alimente de origine animală sunt carnea, laptele şi ouăle.

Carnea

Carnea este un produs important în alimentaţie datorită conţinutul de proteine, grăsimi şi vitamine.

Carnea provine de la mamifere domestice (vacă, viţel, oaie, miel, porc etc.), păsări (găină, raţă, gâscă,
curcan etc.), peşte şi vânat.

În mod obişnuit, carnea poartă denumirea speciei de animal de la care provine.

Transportul cărnii se face cu ajutorul maşinilor frigorifice.

Carnea se vinde sub formă preambalată sau neambalată.

Pentru alimentaţie se pot folosi şi organele de vită, porc şi oaie.

Din carne se obţin şi preparate sub formă de salam, cârnaţi, pastramă, babic, conserve şi
semipreparate.

Laptele

Laptele este un aliment valoros în hrana oamenilor. Laptele poate fi utilizat sub următoarele forme:
– lapte de consum (normalizat)
– conserve din lapte (lapte praf, lapte sterilizat)
– produse lactate (iaurt, smântână, unt, brânză, caşcaval etc.).

Cea mai mare cantitate de lapte folosită în alimentaţie este laptele de vacă. Pentru prepararea
brânzeturilor se poate utiliza şi laptele de oaie, capră, bivoliţă.

Laptele se prezintă în diferite tipuri de ambalaje:

– material plastic
– sticlă
– carton cu folie metalică.

Ouăle

Ouăle sunt alimente importante datorită valorii nutritive şi biologice ridicate.

Pentru consum, cel mai mult se folosesc ouăle de găină. Se mai pot consuma ouă de raţă, gâscă,
curcă.

Ouăle de găină se clasifică după prospeţime, în trei categorii: ouă foarte proaspete, ouă proaspete şi
ouă conservate.

Ouăle sunt comercializate prin ambalaje numite cofraje, care pot fi din carton sau material plastic şi
conţin 6, 10, 12 sau 30 de ouă.

Păstrarea ouălelor se face în frigider la temperatura de 0-14 grade celsius.

Se pot consuma ca ouă fierte, prăjite sau în componenţa unor produse (maioneză, creme sau
prăjituri).
Tacâmuri, veselă

La mesele de sărbătoare toate tacâmurile sunt aranjate frumos. De obicei, pe masă sunt puse 3-4 feluri de
tacâmuri. La 1-2 cm de marginea mesei se plasează farfuria plată, peste ea cea adâncă. La dreapta se şează
lingurile şi cuţitele, la stânga – furcurliţele. Paharele se plasează lângă cuţite. Acestea sunt câteva dintre regulile
esenţiale pentru aranjarea unei mese, pe care autoarea Silvia Ursache le-a inclus în cartea Tacâmuri, veselă din
seria Să cunoaştem lumea împreună.

Vă îndemnăm să le citiţi şi pe celelalte, pentru a cunoaşte cum să aranjăm frumos o masă de sărbătoare, dar şi cum
să ne comportăm corect la masă. În carte veţi găsi câte o mică descriere a tacâmurilor utilizate la masă:

Set de tacâmuri – cvântul tacâm provine din limba turcă. Reprezintă totalitatea de obiecte folosite de o persoană
pentru a servi masa. Ele sunt variate şi diferă de la popor la popor. Cel mai des folosite sunt lingura, furculiţa şi
cuţitul. Asiaticii folosesc beţişoarele.

Serviciu de masă – reprezintă un set de vase diferite, frumos ornamentate în acelaşi stil şi e folosit la servirea
meselor festive. Setul cuprinde mai multe elemente, dar trebuie să ştim că ele diferă de la set la set. În cel din
imagine avem: farfurii adânci, farfurii plate, castron sau salatieră, platou mare, platouri mici şi medii, ulcioraş
pentru sos, untieră şi soliniţă.

Lingura – este un obiect din metal sau lemn, alcătuit dintr-u capăt oval scobit şi coadă. E folosită pentru
consumarea mâncărurilor lichide, gelatinoase, cremoase sau granulate. Există mai multe feluri de linguri: de masă,
de desert, de ceai, de cafea.

Cuţitul este folosit pentru tăiat. Este format dintr-un mâner şi o lamă, care poate fi mai mult sau mai puţin
ascuşită, cu sau fără dinţi. În bucătărie se foloseşte o gamă largă de cuţite: de masă, de steak, de peşte, de unt.

Furculiţa este un tacâm folosit pentru servirea mâncărurilor solide. Provine de la cuvântul furcă.Constă dintr-un
mâner de metal şi 2-4 dinţi la capăt. Sunt mai multe feluri de furculiţe: de masă, de salată, de peşte, de desert, de
fructe de mare, de stridii şi melci.

Farfuria este un obiect din faianţă, porţelan sau ceramică, de formă rotundă, cu fundul plat sau adâncit. În ea se
serveşte mâncarea. Se mai numeşte blid, talger, tipsie. Există o varietate de farfurii: farfurii plate, farfurii adânci,
farfurioară pentr ceai sau cafea.

Ceainice şi carafe – ceainicul mare este folosit pentru servirea apei clocotite la masă, iar ceainicul mic pentru
prepararea infuziei de ceai. Carafa este un vas de sticlă cu gâtul lung şi partea de jos bombată. În ea se poate
păstra suc sau alte băuturi.

Paharul este un vas deschis de dimensiuni mici. Din pahare se beau diferite lichide cum ar fi suc, vin, lapte, apă etc.
E confecţionat, de obiecei, din sticlă. Sunt mai multe tipuri de pahare: pahar pentru apă, pahar pentru suc, pahar
pentru bere.

Pocaluri – sunt paharele cu picior. Se mai numesc cupe. Deseori, în ele se toarnă băuturi alcoolice. Multe băuturi
au un pahar specific. Există pacal de vin, pacal de şampanie, cupă de martini, păhărel pentru ţuică, pahar pentru
whisky, pahar pentru vin.

Cana este un vas cu toartă ce serveşte pentru a bea lichid sau pentru a-l scoate dintr-un vas mai mare. Căni sunt de
mai multe feluri: cană fără toartă (pială), cană (ceaşcă) pentru ceai, cănuţă (ceşcuţă) pentru cafea, cană mare
pentru bulion, cană mare.
Reguli de bază pentru igiena în bucătărie
Nu contează doar cât de bine găteşti pentru tine şi pentru cei dragi din familie, ci şi CUM găteşti. Bunătăţile trebuie
să fie preparate în primul rând în condiţii optime de igienă, am aflat în cadrul conferinţei cu tema "Siguranţa
alimentară", organizată de Federația Patronatelor din Industria Alimentară – Romalimenta, care ne dă câteva
sfaturi de bază.
Păstrați curățenia
Microorganisme periculoase pentru sănătate sunt răspândite în sol, apă, animale, iar multe dintre acestea se
găsesc inclusiv pe oameni. Ele se află pe mâinile și hainele voastre, dar și pe ustensilele de bucătărie. La cel mai mic
contact al acestora cu alimentele, pot fi transferate asupra hranei, provocând un număr mare de afecțiuni.
- Spălați-vă mâinile înainte de a atinge alimentele și chiar în timpul preparării acestora
- Spălați-vă pe mâini după ce mergeți la toaletă
- Spălați și dezinfectați toate ustensilele și echipamentele pe care le folosiți la prepararea alimentelor
- Protejați bucătăria și alimentele de insecte, paraziți și alte animale.
Separați alimentele crude de cele preparate
Alimentele crude, în special carnea și fructele de mare, pot conține microorganisme periculoase
ce se pot transfera foarte ușor asupra altor alimente în timpul depozitării și preparării.
- Separați carnea crudă și fructele de mare de restul alimentelor.
- Utilizați echipamente și ustensile separate pentru alimentele crude.
- Depozitați alimentele în recipiente diferite, astfel încât să evitați contactul între alimentele
crude și cele gătite.
Preparați bine alimentele
Studiile au demonstrat faptul că prepararea corectă a alimentelor ucide aproape toate
microorganismele periculoase. În plus, aducerea hranei la o temperatură de cel puțin 70°C
garantează siguranța acesteia pentru consum.
- Preparați bine alimentele, în special carnea, ouăle și fructele de mare.
- Lăsați preparate ca supele și tocănițele să fiarbă, pentru a vă asigura că au ajuns la
temperaturi de cel puțin 70°C. Pentru carne, asigurați-vă că sucul este clar, nu roz. E
recomandat să utilizați un termometru.
- Reîncălziți bine preparatele.
Păstrați hrana la temperaturi sigure
Depozitarea alimentelor la temperaturi scăzute încetinește sau chiar stopează multiplicarea
microorganismelor.
- Nu lăsați alimentele preparate la temperatura camerei mai mult de două ore.
- Puneți în frigider imediat toate alimentele preparate și cele perisabile (de preferat sub
temperatura de 5°C).
- Păstrați alimentele calde (peste temperatura de 60°C) înainte de servire.
- Nu depozitați în frigider alimentele pentru o perioadă prea mare de timp.
- Nu dezghețați alimentele înghețate la temperatura camerei.
Utilizați apă sigură și alimente proaspete
Atenția acordată la selectarea alimentelor și măsuri simple ca spălarea acestora pot reduce
semnificativ riscul de contaminare cu microorganisme periculoase.
- Utilizați apă sigură, sau tratați-o pentru a deveni sigură.
- Nu folosi apă caldă la gătit, deoarece aceasta nu e potabilă.
- Alegeți alimente procesate pentru siguranță (ex: laptele pasteurizat)
- Spălați fructele și legumele, mai ales dacă le consumați crude.