Documentele școlare.

Programa școlară

Programa școlară reprezintă detalierea planului de învățământ pe fiecare obiect,

în funcția de clase, ani de studiu, prevăzând cunoștințele, priceperile și deprinderile
care trebuie însușite într-o perioadă determinată (un an școlar). Programa este
alcătuită din 2 părți:

1. Partea introductivă: (care constituie) sarcinile și importanța disciplinei,

obiectivele fundamentale și îndrumări cu caracter metodic.

2. Programa propriu-zisă în care se precizează cunoștințele care trebuie predate,

repartizarea cunoștințelor pe capitole și subcapitole, unde sunt indicate numărul de
ore pentru predarea și învățarea lor

În programele școlare profesorii vor găsi:

1. Obiectivele cadru, obiectivele de referință și exemple de activități de învățare.

Obiectivele cadru se caracterizează printr-un grad de complexitate care vizează

formarea unor capacități și atitudini pe parcursul mai multor ani de studiu. (Adică
se consideră) dezvoltarea capacității de exprimare orală, utilizarea corectă a
structurilor verbale, educarea unei exprimări corecte din punct de vedere fonetic,
lexical și sintactic.

Obiectivele de referință identifică atitudini, competențe și cunoștințe realizabile

de la un an la altul (stabilește de ce vor fi capabili la sfârșitul anului școlarii).
Obiectivele se realizează prin activități de învățare, care se organizează prin luarea
în considerare a experienței de învățare a elevilor și presupune integrarea unor
strategii didactice.

Pentru realizarea acestor obiective se recomandă următoarele activități de învățare

(așa ca):

1. Exerciții de redactare a unor texte funcționabile (fie o scrisoare, invitație,

telegramă, cerere, curriculum vitae)

2. Exerciții de transpunere în scris a propriilor sentimente cu ocazia unui

eveniment personal: de exemplu o operă de artă, prin utilizarea resurselor
expresive ale limbii.

Conținuturile sunt mijloacele prin care se realizează obiectivele cadru și

obiectivele de referință. Conținutul programei oferă elevilor posibilitatea de a
cunoaște valorile literaturii române, scriitorii și operele reprezentative și a-și
dezvolta deprinderile de comunicare orală și scrisă, atitudinile intelectuale și psiho-
sociale.

Manualul școlar.

Prin manual se concretizează conținutul programei, care se adresează atât

profesorilor, cât și elevilor. Manualul deschide porțile spre fenomenele naturale,
sociale și culturale și îl ajută pe elev în cercetarea, cunoașterea și transformarea lor,
înregistrează rezultatele cunoașterii, formează capacitățile cunoașterii, si deschide
drumul spre autoevaluare permanentă. Orice manual îndeplinește mai multe
funcții:

1. Funcția de informare - cu ajutorul lui se transmit cunoștințe, făcându-se apel la

limbaj, scheme, fotografii, simboluri.

2. Funcția formativă - prin natura conținutului manualul servește la (dezvoltarea)

muncii individuale.

3. Funcția stimulativă - prin natura materialelor, prin angajarea presupusă de

exerciții, manualul contribuie la dezvoltarea curiozității și a interesului pentru
căutare și creație.

4. Funcția de autoinstruire - un manual realizat bine îl înarmează pe elev cu

tehnici de muncă intelectuală, îi formează un stil propriu de muncă, în posesia
cărora el va putea continua să se autoinstruiască.

Un manual pentru a fi utilizat în procesul de învățământ trebuie sa respecte câteva

cerințe:

1. Să fie în concordanță cu vederile programei, dar și să nu depășească sau să

ignore părțile ei.

2. Să aibă caracter științific în sensul absenței oricăror greșeli de conținut.

3. Să realizeze informarea elevilor în mod accesibil, adică fără construcții verbale

sau artificiale, fără un limbaj greoi (necorespunzător vârstei elevilor).

4. Să aibă un caracter educativ.

5. Să fie plăcut elevilor, ușor să poată percepe informația.

6. Să stimuleze spiritul și creativitatea la elevi.

7. Să fie realizat pe o hârtie de calitate.

Pe baza muncii cu manualul elevii își formează deprinderea de a folosi și alte cărți
necesare în instruirea și programa lor.